Spuneti-mi si mie totul despre mexic.traditii ...obiceiuri...tot tot:X

Uite:
Nimic nu evidentiaza sufletul oamenilor ca muzica, iar Mexic are multe stiluri de muzica. Poti gasi mariachi in faimoasa Plaza de Garibaldi. Sau poate doresti sa asculti muzica romantica despre dezamagirea in dragoste cantata de o chitara spaniola sau cum o numesc mexicanii : musica tropical.

Dans Folk regional

Fie ca e Ballet Folklorico in Mexic sau Ballet Folclorico in Guadalajara, aproape in fiecare seara se danseaza in parc in Merida. Aceste dansuri sunt colorate si fac parte din traditiile Mexicului.

Artificii

Mexicanii au o pasiune aparte pentru artificii. Au noroc ca peretii cladirilor sunt din piatra si ciment altfel ar fi ars orasul tot de mult. Fiecare festival are artificiile lui.

Targuri regionale

Aproape fiecare oras sau sat are targurile lui. Aceste targuri scot la vanzare produse regionale: tequilla sau bauturi din fructe, septel, sculpturi din argint si multe altele. Cel mai cunoscut oras care gazduieste un astfel de targ este LaFeria del Caballo in Texcoco, care are loc la sfarsitul lui martie sau inceputul lui aprilie.

#
Mexicanii au daruit lumii, demult, porumbul, ciocolata, vanilia. Dar continua sa fie o sursa de inspiratie pentru toate tarile. Astfel, daca vrei sa savurezi tortilla, burrito, tequilla, nu trebuie sa ajungi in Mexic. Le gasesti chiar la tine in oras!
#

Vanilia, avogado, rosii, porumb, ciocolata, papaya, guava sint citeva dintre gusturile pe care intreaga lume le-a descoperit datorita Mexicului. Daca fiecare tara are ceva aparte, care o diferentiaza, in cultura Mexicului, bucataria este extrem de importanta. La fel cum a influentat bucatariile altor popare, Mexic a primit elemente ale bucatariei spaniole, franceze si americane.

In Mexic, fiecare regiune are traditii culinare puternice, printre care se remarca Puebla, Oaxaca si Yucat�n, Baj�o. Specialitatile acestor zone se identifica prin aroma, gust si textura. De exemplu, in Baj�o, este tipica bucataria azteca in combinatie cu cea spaniola. De peste o suta de ani, aici se prepara un celebru sos, "mole poblano", pe baza de ardei iuti uscati, nuci, condimente, diverse seminte si cacao. La rindul sau, zona de sud este renumita prin fripturile aromate cu ierburi uscate si ardei iuti uscati.

Mincarea pe baza de fructe de mare, garnisita cu rosii si verdeata, urmata de o cana mare de cafea este specialitatea pe Coasta Pacificului. In Mexic, ingredientele cel mai des folosite sint porumbul, fructele si legumele (rosii, cartofi, fasole neagra, avocado, nuca de cocos, ananas, papaya). Condimentele sint folosite cu darnicie: scortisoara, cuisoare, chimion, coriandru, chimen si maghiran, chili. Principala caracteristica a mincarii mexicane este, si datorita acestor ingredinete, aroma.

Mincarurile celebre mexicane, pe care orice strain venit in Mexic le cauta, sint burrito si enchilada, tacos, fajitas. Este vorba, de fapt, despre diverse variante de tortilla, cu umplutura de salata, carne de vita, brinza, fasole, smintina, sos de rosii. Tortilla este un fel de lipie facuta din faina sau malai. Cu toate acestea, burritos si enchilada sint doar o mica parte a bucatariei mexicane si oricine doreste sa descopere aceasta tara si din punct de vedere culinar nu trebuie sa se opreasca aici.

O zi tipica in Mexic decurge astfel: un mic dejun pe baza de fructe, oua, suc, prajitura (gen cozonac sau chec), cafea sau ciocolata fierbinte; prinz bogat, pe la ora 13. 00, aperitive si bauturi la ora 20, 00, urmate de cina la ora 21, 00. La micul dejun, se poate servi: huevos rancheros - ou prajit servit cu tortilla si sos de rosii condimentat; huevos a la mexicana - omleta cu sos de rosii; chilaquiles - tortilla prajita in sos de gogonele, servita cu brinza, carne de pui si smintina; caf� de olla - cafea cu scortisoara si zahar negru. La prinz, in meniu pot fi incluse: pozole - supa de porc, carne de pui sau curcan cu sos mole (sos brun), tamales - porumb cu brinza sau legume si carne, gatite in frunze de porumb sau de banana, menudo - supa din burta de vaca. Printre vestitele mincaruri cu fructe de mare, numite mariscos, se remarca: camarones al mojo de ajo - crevete cu usturoi si unt, filete de pescado - file de peste cu sos alb, ceviche - aperitiv cu peste marinat in suc de lamiie, usturoi, ceapa, chile si rosii. La desert, mexicanii servesc: flan (caramel), mangos flameados - mango flambat, pastel de queso - prajitura cu brinza, helado - inghetata. Ca bautura, mexicanii pot alege tequilla - caracteristica Mexicului, originara din regiunea Jalisco. Are la baza o planta numita Agave cactus, asemanatoare ananasului. Dar mexicanii beau si bere, vin si cocktailuri specifice tarii lor: margarita, sangrita.



1 si 2 noiembrie sunt zilele cele mai sfinte pentru mexicani. Moartea pentru ei este vesela, traiesc cu ea in gand si sunt pregatiti. Cum sunt convinsi ca exista viata DE APOI, nu se inspaimanta si o serbeaza in felul lor. Cimitirele sunt pline de lumini, se transforma intr-un fel de loc de petrecere. Rudele mortilor vin la morminte si le impodobesc, totul e luminat feeric, aduc cantaretii mariacis sau triouri ca sa le cante mortilor, aduc mancaruri, mici sobite unde fac turte speciale, tequila totul necesar ca sa petreaca o noapte cu mortii lor, caci exista credinta ca mortii vin in noaptea de 1 spre 2 noiembrie ca sa viziteze rudele. Se pun flori speciale, zempasuchitl, (unele galbene si crete care sunt si la noi dar am uitat cum se cheama) si altele rosu grenat care par din catifea. Se fac podoabe si in case. Astea se numesc Ofrenda. Adica oferte. Se pun mici altaruri pe mese sau in sufragerii cu mancarurile rpeferate ale raposatilor, multe flori si tot felul de hartii colorate galben si portocaliu taiate in desene minuscule cu scene de viata si moarte. Se fac si concursuri cu cei care au facut cel mai frumoasa craniu. Si fiecare poate scrie un dialog mare certandu-se cu moartea sau batjocorind-o. Peste tot se vand cranii din zahar si din ciocolata cu numele persoanei iubite (fiecare trebuie sa primeasca si sa dea un craniu) si unii cu mai multa imaginatie fac si organse sexuale din zahar sau ciocolata legate cu o panglica de doliu, care se pot da, aluziv sau ironic, persoanei iubite sau detestate...PAinea de mort este deliciaosa si se mananca cu o cana mare de ciocolata fierbinte, facuta domestic, din boabe de cacao macinata, zahar si scortisoara si lapte. Se fac multe epigrame si se trimit cu niste postale speciale prietenilor. IAr la radio si TV se fac epigrame satirice destinate politicienilor si legate de defectele fizice sau morale. Deci cimitirile sunt transformate in saloane de petrecere. Florariile urca pretul vertiginos, tinerii sovaiesc intre a sarbatorii Halloweenul sau Ziua Mortilor si pana la urma cei cu mai multi bani se duc sa petreaca cu mortii lor iar cei mai instariti ...la bal mascat. Dar cine poate se duce la lacul PAtzcuaro unde pescarii au niste luntrii frumoase cu plase inalte in forma de fluturi pe care agata lumini si mii de luntri te transporta pe lac spre insula Janitzio unde se realizeaza ritualul pana dimineata. Totul este magic, miroase a flori, tamaie speciala si ciocolata fierbinte, lumea susura cantecul in unison si te simti infiorat de moment. Pe insula este un cimitir imens si o capela antigua. Este evident acum un obiectiv turistic, dar totul se face cu mult respect. In fiecare magazin sau restaurant este o Ofrenda, adica un fel de altar al mortilor, si sunt concursuri pe capitala. MArii artisti isi deschid casele si fac Ofrenda in curte si permit sa intre lumea sa viziteze. Imaginatiile aici nu au sfarsit. Este tare, tare frumos, in fond este o mare petrecere unde toti sunt fericiti caci sunt convinsi ca au langa ei persoanele dragi si disparute, si motivul de petrecere astfel e si mai mare. Deci eu voi petrece si eu cu ai mei, (poate or veni cu un pasaport special) si ofrenda mea este cu sarmale si dulciuri si tequila.