| Andreea7262679299 a întrebat:

Buna! Am o problema pur si simplu mama mea mereu ma compara cu altii,pe mine ma face proasta,de exemplu intr o zi am avut o lucrare la romana si i-am zis ca nu am stiut si a inceput sa ma faca proasta,ciudata, ca nu voi ajunge nimic ca imi arunca telefonul pe geam, ca am sa ajung gunoiera etc si nu nu mai o data.Sora mea cand era mica citea, invata si mereu mi o da exemplu pe ea ca a fost mult mai desteapta cand era mica si ca nu statea toata ziua pe telefon si ca eu nu stiu nimic.Ganditi va ca imi verifica caietele cam o data pe luna si o data am intrebat o de ce si nu pe sora mea si a zis ca ea era mult mai desteapta cand era mica.Eu recunosc, lua note mai mari dar nimeni nu lucreaza cu mine cum lucrau cu sora mea, tatal meu cand imi explica nu inteleg nimic si am goluri foarte mari.Am nevoie de ajutor! Nu mai pot si cateodata simt ca vreau doar sa plec de pe Pamant

9 răspunsuri:
| dullcat a răspuns:

Buna.Mama ta iti raspunde asa din oboseala, cel mai probabil, fiindca dupa ce nu a avut dificultati cu sora ta, acum toate acestea pe care le intampina cu tine o secatuiesc de putere, mai ales ca este si mai in varsta, plus ca habar nu are cum sa le gestioneze.Pare ca singura strategie este sa te sperie si sa te ameninte cu astfel de vorbe urate, sperand ca tu te vei motiva singura si vei gasi puterea sa razbati, chestie luata din vreun loc magic, habar n-am.Nu asa stau lurcrurile, din nefericire pentru tine.Eu iti spun ca nu va functiona, ci chiar te poate afecta negativ si mai mult, ulterior, cand mai cresti.Puterea si increderea interioara vin predominant din iubirea si incurajarea oferita de parinti de-a lungul copilariei tale. Daca esti privata de acestea doua risti sa ajungi un adult nefunctional care are problema cu stima de sine si performanta la locul de munca.Comparatiile cu sora ti-ar putea provoca un complex de inferioritate care iarasi te va urmari mereu, in sensul in care tu te vei raporta la cei din jur tot prin comparatie, in loc sa existe relatii sanatoase.

Ai nevoie sa vorbesti cu cineva, sa te descarci intr-un mediu sigur si sa intelegi prin ce treci.La scoala aveti psiholog? Te incurajez sa mergi, nu trebuie sa platesti nimic, fiind eleva. Repet, faptul ca mereu esti comparata cu sora si ca traiesti in umbra ei va lasa rani adanci pe sufletelul tau.Nu merita nimeni asemenea tratament! Nici nu vreau sa ma gandesc cum va evolua relatia dintre voi doua daca deja s-au pus aceste baze care denota ostilitate.Ah si trimite-le parintilor aceste articole, poate poate, cu ajutorul providentei, le vine mintea la cap :))) :

https://www.paginadepsihologie.ro/comparatia-intre-copii-nu-este-benefica/

https://omuletivorbareti.ro/......tre-copii/

https://www.doc.ro/......est-obicei

| MistarGoGu a răspuns (pentru dullcat):

Doamne fereste! Sa nu ia 2 cozi de matura pe spinare daca insinuează citirea de " texte pacatoase "! Vrei sa " traumatizezi " părinții?

| dullcat a răspuns:

,,Cum spuneam, de la o anumită vârstă copiii devin conștienți de ceea ce pot și ceea ce nu pot să facă la fel de bine ca alții. Iar atunci când diferențele sunt conștientizare în raport cu un frate apropiat ca vârstă, efectele pot genera adevărate drame în familie. Cel care conștientizează că se pricepe mai bine la ceva poate să aibă tendința să epateze, tocmai pentru a-și pune în inferioritate fratele și invers, cel care se simte inferior este posibil să aibă tendința de a deveni răutăcios, de a-și întrerupe fratele atunci când vorbește despre domeniul la care se pricepe sau de a-l considera lăudăros. Îți este cunoscut scenariul?

Pentru a detensiona situația, părinții ar trebui să aprecieze pe fiecare dintre copii pentru ceea ce știe să facă mai bine. Dacă unul e mai bun la matematică, poate că celălalt se pricepe mai bine la desen, dacă unul citește mai mult, poate că celălalt excelează în practicarea unui sport și așa mai departe. Comparația ar trebui exclusă din start, chiar dacă uneori îți este greu, pentru că simți și tu că unul dintre copii este mai bun la ceva anume decât celălalt și că asta provoacă frustrări. De asemenea, focalizarea nu ar trebui să fie pe rezultate de genul notelor sau premiilor, ci pe eforturile depuse. Acestea din urmă ar trebui lăudate în primul rând. Ceea ce nu înseamnă, pe de altă parte, că atunci când copilul care se descurcă mai bine într-un anumit domeniu ia un premiu nu ar trebui să primească laudele cuvenite.'' - https://parintedeadolescent.ro/......au-nociva/

| MistarGoGu a răspuns:

Rau! Foarte rau! As recomanda parintilor tăi sa mai treacă pe la un psiholog Daca au educația necesara!
Asemenea afirmatii sunt mai rele chiar ca o bătaie! Descurajează un copil! Fiecare este UNIC si are modul si ritmul lui de învățare! Nu ai alte rude cu care sa vorbesti sau sa le explici situația ta? De ce nu te ajuta? Nu au timp, chef?

| dullcat a răspuns (pentru MistarGoGu):

N-o sa auzi asa ceva de la parintii trecuti de 40, sa mearga la psiholog, fiindca este o mare insulta pentru ei.Ei stiu cum e mai bine, doar au invatat de la proprii parinti care la randul lor stiau cum este mai bine.

| MistarGoGu a răspuns (pentru dullcat):

Las ca si cei mai tineri au " fobie " de psiholog! Zici ca ii trimiți la Sile Camataru sa ia bani cu împrumut! Daca e de mers la pacanele merg cu placere maxima!

| dullcat a răspuns (pentru MistarGoGu):

Categoric, insa asta tot din cauza preconceptiilor total gresite promovate de parinti, ca vai de mine, esti cu capu daca te duci la psiholog si e mare rusine, sa nu afle nimeni ca ne facem de ras. laughing

| MistarGoGu a răspuns:

Ce diferenta de varsta este între voi doua? Cati ani?

| crowleydark a răspuns:

Bună! Din ce povestești, reiese că părinții tăi își varsă frustrările și neîmplinirile pe tine. Se pare că și-au pierdut răbdarea și plăcerea de a crește încă un copil, dar probabil nici nu au timp și cu siguranță au suficiente griji. Viața este complicată, vezi și tu asta. Problemele prin care treci tu se pot rezolva prin vorbă, dar și părinții tăi trebuie să fie deschiși, să își asume greșelile care le fac față de tine, și să încerce să schimbe ceva în atitudinea lor. Sunt foarte multe de zis pe un asemenea subiect, pentru că firea omului este complexă și depinde de mulți factori. Dacă vrei, putem să mai stăm de vorbă în privat.