Sunt foarte dezavantajat şi complexat de înălţimea mea (1.94). Când ies pe holuri văd cum toată lumea se uită urât la mine, pentru că sunt atât de înalt şi sunt doar în clasa a 9-a, deci asta m-a descurajat să mai ies din clasă. Câteodată mai trece un coleg pe lângă mine şi mă întreabă : "Cât eşti frate?(Referindu-se la înălţime) " şi îmi strică ziua complet. Mai se trezeşte o fată să mai vină în faţa mea şi şă sară ( asta părundu-mi o glumă de foarte prost gust) pentru a fi la aceeaşi înălţime. Nici nu ştiu ce ar trebui să fac când o fată mică se uită la mine, pentru că dacă vreau să mă uit la ea, mă uit jos rău de tot, şi iasă un moment jenant.
Deci nu ştiu ce ar trebui să fac, câteodată ţin spatele strâmb doar ca să par mai mic.

Urăsc faptul că mi-a fost dat să fiu aşa de înalt, şi din cauza lui nu mă pot dezvolta în societate.

Ce imi sugerati?

Eu aveam cam 1.92 in clasa a 9-a, si nu am avut probleme de genul asta. Adica da, mai facea lumea referire la inaltimea mea, dar eu ma simteam foarte bine. Atunci eram complexat de faptul ca sunt prea slab.

Doamne si cand te gandesti ca atatea persoane doresc sa fie inalte. Se uita la tine din curiozitate, ca este ceva rar.Dar daca este ceva rar nu inseamna ca este si rau. Deci, poarta-ti inaltimea cu mandrie.

Dar chiar n-ai de ce sa-ti faci probleme..sincer mie imi plac mult baietii inalti, si crede-ma multor fete le plac baietii inalti, asa ca nu-ti mai fa astfel de complexe, ca ti le faci aiurea, sunt atatea baieti care ar vrea sa fie inalti...si care iti spune :cat esti frate, sau chestii de genu e invidios, nu alta.Dar la tine cred ca e vorba de increderea in sine, incearca sa citesti mai multe carti despre ea..si acceptate asa cum esti, ca pan la urma asta conteaza. Bafta :3