Care e diferenta dintre un brad molid si unul argintiu, cum recunosc aceste doua feluri de brad

1. BRADUL

Face parte din familia pinacelor.
Pot fi întâlnite doua specii de brad: bradul cumun (Abies pectinata) şi bradul alb (Abies alba).
Este un conifer masiv, crescând până la 40-50m înălţime, cu diametrul trunchiului de până la 1, 5m.

Este verde tot timpul anului, iar frunzele aciculare au 2-3cm lungime.
La bradul alb frunzele sunt de un verde închis pe faţa superioară şi cu două benzi albe pe dedesubt. Acele verzi sunt dispuse de o parte şi de cealaltă a ramurii.
Conurile au 10-15cm lungime, cu 150-200 de solzi, fiecare solz având 2 seminţe înaripate.


În România bradul este al doilea conifer ca pondere, după molid, ocupând 5 la suta din suprafaţa silvică a ţării.
Este bine reprezentat în Carpaţii Orientali (mai ales pe clina estică) la altitudini de 400-1200m, prezentându-se în amestec cu fagul şi molidul, ori în arborete pure.


Prezent în mitologia şi ritualurile româneşti (naştere, nuntă, moarte), bradul reprezintă un autentic document al istoriei şi culturii poporului nostru.
Totuşi, renunţarea la împodobirea bradului de Crăciun ar salva peste 2 mil. De exemplare anual.
Mai există o specie de brad, bradul argintiu, acesta avand mai mult valenţe de arbore decorativ. În perioada sovietică bradul argintiu putea fi întâlnit numai in preajma instituţiilor de partid şi de stat.

2. MOLIDUL (Picea abies)

Este o specie din familia coniferelor ce poate creşte până la înălţimi de 60m şi cu diametre ale trunchiului până la 2m.
Forma conic-piramidala a coroanei se datorează creşterii din ce în ce mai scurte a crengilor dinspre bază spre vârf.

Molizii maturi, care cresc în desişul codrilor, îşi pierd crengile de la bază, coroana urcând spre vârful tulpinii, în efortul de a ajunge la lumina soarelui.

Florile molidului sunt unisexuat-monoice, cele mascule producând mult polen, adevăraţi nori galbeni în bătaia vântului, primăvara.

Florile femele se transformă în conuri, în solzii cărora se adăpostesc seminţele.

Arealul general al molidului este exclusiv european.
În România molidul ocupă 22 la sută din suprafaţa fondului forestier( peste 1 mil. ha) şi apare în întreg lanţul carpatic, exeptând masivele Semenic, Almăjului şi Locvei.
În Carpaţii Orientali limita superioară de altitudine este 1500-1550m, iar in Meridionali este de 1700-1800m.
Ca arbore izolat (de multe ori sub formă de drapel), molidul urca până la 2000m în Munţii Rodnei şi Căliman.
Limita inferioară a altitudinii de răspândire a molidului este de 900-1000m in Carpaţii Meridionali şi numai 600-800m în Orientali. Aceasta este cauza pentru care în Obcinile Bucovinei întâlnim peisaje cu poieni şi pâlcuri de molizi la altitudini joase.


Deosebirile dintre brad şi molid.


Deosebirile principale între brad şi molid constau în culoarea scoarţei (alburie la brad, roşietică la molid), în aspectul coroanei arborilor maturi ( rotunjită la vârf şi cu ramurile orizontale la brad, ascuţită la vârf şi cu ramurile lăsate în jos la moli
şi morfologia frunzelor (turtite pe doua laturi şi colorate în alb pe spate la brad şi patrumuchiate şi verzi-închis la molid).
Cele doua specii se deosebesc şi în ceea ce priveşte conurile (femele): ridicate în sus la brad şi aplecate în jos la molid
Bradul este un arbore mai pretenţios sub aspectul condiţiilor de viaţă, preferând solurile mai umede şi feţele de munte mai încalzite de soare.




Brad Argintiu:Rasinos, coroana regulat-piramidala, acele de culoare cenusiu- argintiu, scoarta cenusie deschisa. Bradul argintiu poate fi expus in plin soare si este cel mai rezistent la seceta si caldura dintre toate speciile de brad. Este rocomandat sa se planteze pe soluri bine drenate, suporta bine praful si fumul din zonele urbane. Datorita coloritului acelor este foarte apreciat ca arbore ornamental. Sper s te fi ajutat:*