De ce persoane care și-au făcut rău în trecut, după trecerea anilor, când trec unul pe lângă celălalt pe strada, parca sunt ca doi străini, parca nu s-au cunoscut niciodată?

De exemplu, am doi fost colegi de clasa, fată și băiat, care mi-au făcut bulliyng intens în școala generală, dar acum când ne vedem pe strada, ne uitam timp de o secundă unul la celălalt apoi mergem mai departe.

1. Că e mai sănătos așa.

Si cum ai vrea sa se comporte? Sa-si ceara scuze si sa deveniti bff? E de asteptat ca lucrurile sa se desfasoare cum ai scris.In viata reala nu e ca in filmele disney sau alea pentru adolescenti unde toti se impaca la final si personajele bune danseaza impreuna cu personajele rele (care acum au devenit si ele bune).

Întrebarea e,de ce nu pui mana în foc daca știi că focul frige? Tocmai pentru a te proteja! Așa și cu oamenii. Oamenii sunt precum un foc nestins.O data fript, data viitoare vei ști că dacă vei mai face o mișcare, sigur te vei arde.
Evident că e și puțin orgoliu la mijloc, că na, oameni suntem
Eu unul prefer sa fiu atât de orgolios, încât să elimin orice foc care nu poate fi mistuit

Ți-am răspuns la o altă întrebare la fel. Asta s-a întâmplat doar în cazul tău. Nu așa se întâmplă la toată lumea.

Cel mai probabil din cauză că încercaţi fiecare să vă aliniaţi la vibe-ul celuilalt, adică dacă tu nu îi saluţi, nici ei la rândul lor nu o să te salute. Practic ei sunt oglinda ta, iar tu eşti oglinda lor.
Cel mai mult nu contează faptul că nu vă salutaţi pe stradă, ci să treci peste tot ce ţi-au făcut în trecut. Din acest punct de vedere îţi recomand să trăieşti cât mai mult în momentul prezent. Asta e părerea mea sinceră. Sper că te-am ajutat!

Și mi se pare super normal. Dacă ți-a făcut rău în trecut, de ce sa mai ai vreo treaba când îi vezi pe strada?
Eu zic ca e mai bine asa doar să treci cu vederea și sa numai vorbiți, nu nimic.