Cea actuala nu e trista (inca); era perioada cu pensiile private obligatorii, am cautat pe cineva care sa imi faca un contract de pensie, am gasit (pe net), l-am sunat, ne-am vazut, mi-a placut, l-am invitat in oras, a acceptat si tadadam, au trecut 2 ani.
Nu este trista din moment ca ne suportam ne-am cunoscut, dupa o jumate de an m-a inviatat la o cafea, eu nu am acceptat, el a insistat, am iesit ca si prieteni un timp si pana la urma s-a produs miracolul.Suntem impreuna de doi ani si locuim impreuna de unul. Am crezut ca pot exista probleme cu familia lui incat el nu este roman, dar nu.
Nu e trista, caci am fost atenta in alegeri. Ca sa nu ai parte de una trebuie sa nu accepti compromisuri (gen las ca poate se schimba, poate nu ma mai inseala... ATENTIE: nu o sa se schimbe) si nici barfele celor din jur nu trebuie bagate in seama!
Cea actuala nu e tristadar fosta relatie a fost trista.
acum 2 ani am cunoscut un baiat din acelasi oras cu mine, ne intelege-am bine, eram un cuplu de invidiat. el dupa 3 luni a plecat la munca in spania, vb in fiecare seara la tel, ne spuneam ce mult ne iubim.etc.intr-o seara el m-a sunat si nu eram langa tel.cand am intrat in ksa si am vazut apelul de la el i-am dat beep si el mi-a dat mesaj in care mi-a zis ca a sunat o pe maiksa si nu mai are credit si ma suna maine. mi-a zis ca ma iubeste f mult ca ma va iubii toata viata indiferent ce se va intampla, sa nu uit acest lucru si abia asteapta sa ne int. el mai avea de stat doar o saptamana si se intorcea in tara.eram f entuziasmati amandoidin acea seara. a doua zi nu m. a sunat la fel si in a treia.am incercat sa i-au legatura cu el dar nu am putut.cand am iesit de la scoala ma int cu un pr de al lui care mi-a zis ca a muritca a cazut un containar pe elacum am ramas doar cu amintirile, cu vb lui si mereu o sa ramana in inima mea pentru totdeauna.
insa acum am cunoscut o pers care ma iubeste si il iubesc. sper sa fim fericiti pentru totdeauna.
Nu, este mai rau : este reala chiar si acum. Povestea este simpla : ca un "el" si o "ea" ce eram, ne-am cunoscut, ne-am inteles, ne-am indragostit reciproc, ne-am casatorit intre noi si am devenit "NOI", ne-am facut oarece copii, ne-am ocupat de cresterea lor, ne-am pregatit sa-i dam la scoli inalte, ne-am gasit la un moment dat singuri in casa, ca trebuia sa vina si asta si neam de neamul nostru va face la fel. Daca nu reusim sa contabilizam toate cele de mai sus, ne-am ars! Si la urma, un sfat : in dragoste ajunge sa se manifeste o singura data un "EU am dreptate! "ca s-a terminat tot ce putea fi frumos.
No, de ce trebuie sa ne faci sa ne amintim de povesti de dragoste triste?
Care are, n o sa scrie, citeste numa raspunsurile celorlalti si sufera in "beciul" sufletului sau, asteptand...
Orice poveste de dragoste este trista uneori, intr un interval de la cateva secunde la cativa ani. La intrebarea "care e aceasta?" ce trebuie sa raspund? care e aceasta tristete? Toti sunt tristi intr o relatie in momentul cand nu l au in preajma pe cel iubit, nu? cel mai simplu. Poate poveste de dragoste tragica. na asa vad eu aia care nu dramatizeaza.
Cea actuala nu e trista ba chiar e frumoasa...am o relatie de jumatate de an, ne-am cunoscut dintr`o intamplare am ajuns sa ma duca in fiecare dimineata la scoala pentru ca el muncea si mereu dimineata trecea pe drumul pe care mergeam la scoala(la niste rugaminti de a mamei sa ma duca pentru ca era frig afara ). dupa aproape 4 luni o prietena comuna a vorbit cu el si am ajuns sa fim impreuna chiar daca nici unu nu credeam acest lucru.Acum e plecat din tara dar se va intoarce de craciun, improtant e ca ne iubim si avem incredere unul in altul...
Pa Pa
CalinaXandra întreabă: