Stiti cumva care este diferenta dintre articolul hotarat sau nehotarat

Formularea corectă este: „dintre articolul hotărît și cel nehotărît".
Dacă ți se va spune că articolul hotărît se mai numește și „enclitic" ( prefixul „en"), adică „cel de după", iar cel nehotărît se mai numește și „proclitic" ( prefixul „pro")), adică „cel de dinainte", atunci vei ajunge să înțelegi.
Altfel spus, ÎNTOTDEAUNA, articolul hotărît se află DUPĂ cuvîntul articulat (substantiv, adjectiv, numeral) iar cel nehotărît ÎNAINTE de cuvîntul ce se vrea a se articula.
În fapt, însă, ce înseamnă „a articula"?
De regulă, toate cuvinte se găsesc la forma lor dicționar la cazul nominativ ( numai numele - substantiv, numeral, dar și adjectivul- se articulează, nu și verbele) și sub formă nearticulată. Adică: casă, mașină, băiat, creion,, frumos, trei.
Cînd se pune problema „a se articula", acest lucru se face cu cele două feluri de articole despre care am discutat mai sus
Altfel spus „mașina", calul " dar „ o mașină", „un cal".
La răspunsul dat de utilizatorul „suntserios", la explicația pentru articolul hotărît trebuia făcută specificația „un anumit obiect" ( despre care se cunosc anumite lucruri).
Dar, atenție! Într-o construcție gramaticală, se pot înșirui aproape consecutiv, pentru un anume obiect( persoană, fenomen), și articolul nehotărît cît și cel hotărît.
Precum în unele bancuri.
La un concurs pentru ( anume ceva) s-au prezentat un rus, un american și un român.
Rusul nu știa engleza, americanul nu știa limba rusă iar românul nu le știa pe amîndouă!
În primul enunț, cuvintele „rus", „american" și „român" sunt articulate cu articolul nehotărît, iar în fraza următoare aceleași cuvinte sînt articulate cu articolul hotărît.
La articularea numeralelor, situația e cumva mai delicată.
Pentru a se putea articula, acestea capătă în vorbire sensul de substantiv.
Iată un exemplu.
Pentru ziua de azi ți-am dat un doi ( articol nehotărît). Doiul ți l-am dat pentru că ai copiat ( articol hotărît).
Există, în unele sporturi, niște formule clasice și bătute în cuie, ca unele echipe să aibă un număr fix de componenți.
Cinci la baschet, șase la volei, șapte la handbal, unsprezece la fotbal, cincisprezece la rugby.
Există în vorbirea curentă a crainicilor sau ziariștilor sportivi să se pronunțe astfel: un unsprezece ca acesta ni se pare a fi cît se poate de competitiv și bine gîndit de selecționer.
Deci „un unsprezece"( articol nehotărît).
Dar și „ unsprezecele pe care l-a trimis în teren antrenorul este următorul:...".
Deci „unsprezecele " este, în acest caz, articulat cu articolul hotărît.
Cam astea ar fi!
Să ai sănătate!