Hello, cum se le spun părinților ca am un prieten? Imi e foarte rușine de ei și teama de ce o sa spună, ma vor controla și ma vor suna mereu și sigur voi avea o ora de intrat în casa, ma puteți ajuta?
Ordonare:
După relevanţă
Tu chiar ai 27 de ani de iti este frica de parinti, in asemenea situatie? Vai, vai!
RăspundeDa, din cauza comportamentului lor.
Răspunde La varsta asta ar fi trebuit sa ai o familie, soț, copii. De ce mai stai cu parintii daca au un anumit comportament?
Pentru ca nu am unde sa ma mut.
Probabil nu socializezi, nu ai prieteni etc. Multe fete se muta la iubit, bineanteles atunci cand il au.
Prietenii mei deja au familie sunt mutați nu au timp de altele.
Am spus in sensul ca prietenii tai poate au vreun prieten singur si ti-ar fi facut cunostinta cu el. Cam greu intelegi.
La prieten? Chirie? NU ai zis unde lucrezi, poate e un lant gen Lidl samd si te poti transfera in alt oras. Hai, ca exista solutii!
Muta-te fetita afara, ca ai 27 de ani si stai pe spinarea parintilor, fara muca si fara venituri!
Evidnet ca te controelaza ca doar ei te platesc si-tid au de mancare.
PLEACA! Ai inceput sa pui intrebari aici pe tema asta de cateva luni bune. Ai o varsta, PLEACA.
Nu poate sa plece, are mari probleme psihologice nerezolvate din cauza a n traume din copilarie si nu poate controla ce simte, ramane legata de asta pana nu se duce la psiholog sa rezolve problema, odata ce se rezolva problema, de la sine va face ce zici tu, se va desprinde de parinti.
Pina la pisicolog... o maninca tac-su si ma-sa, din pacate.
Aia e, fara pisicolog nu scapa, asa va ramane, si viata ei va fi din ce in ce mai grea, ca, cu cat trece timpul, cu atata e mai greu sa faca ceva.
Păi dacă încă te mai cresc și la 27 de ani... asta e.
Îi asculți. Pentru că ei au grijă de tine, îți dau să mănânci, te țin în casa lor, etc.
Când te vei hotărî să ai casa ta, familia ta, viața ta, copii tăi, te vei rupe fizic de mămica și tăticu'.
(Și e de preferat înainte să intrii la menopauză)
Scuză-mă că sunt răutăcios, dar cred că e nevoie să fi trezită la realitate.
Spune-i asta și câinelui meu. L-am crescut, îi dau să mănânce, îl plimb, îi fac toate poftele și mă ascultă...
Tovarasu', din ce am citit - poate nu am vazut eu bine, caz in care imi cer scuze - ea lucreaza, are banii ei. Ai ei par a avea probleme psihice destul de serioase, iar ea pare ca sufera de Sindromul Stockholm.
Vezi de treabă, nici ea nu are nici un sindrom și nici părinții nu au probleme psihice.
Sunt doar niște părinți superposesivi care gândesc că, copilul e doar ajutorul lor, fără să le pese că trebuie să aibă și ea vița ei, familia ei.
Dar și ea la rândul ei e puțin dezorientată și îi e teamă că nu o să se descurce singură fără părinți.
Până nu o să-și facă curaj să facă pasul spre o viață independentă (indiferent ce ar presupune asta) n-o să rezolve problema.
Iar timpul, deja curge în defavoarea ei.
Uita-te prin intrebarile de mai de mult. Zicea ca nu au caldura-apa-gaz in casa, ca maica-sa o bruscheaza pe strada, faze de-astea. Acum unde o fi adevarul, nu putem spune, dar plecam de la premisa cum ca ea nu minte.
Nu ziceai că ai 27 de ani? Nu ești cam mare ca să mai ai probleme de genul ăsta cu părinții? La 40 de ani tot ca un copil de 14 ani o să te comporți?
Asta nu este o scuză.
Iar întrebarea nu este "De ce ești așa?" ci "Când vei înceta să mai fii așa?"
Observi diferența? Dacă spui "Sunt așa pentru că așa am fost mereu" te condamni singură să rămâi așa toată viața. Dacă nu te rupi de această situație și nu-ți câștigi independența, vei rămâne sub papucul părinților până când aceștia vor muri, iar tu te vei trezi că ești un om de 60 de ani care nu a realizat nimic toată viața.
Cum ti-am spus, trebuie tu sa iesi din "bula asta" a ta pe care ti-ai creat-o singura
Exact ce i-am spus si eu sa iasa din "bula asta" pe care si-a creat-o singura
Nu are de ce sa-ti fie rusine ca ai un prieten. E normal. La varsta ta puteai fi deja maritata si mama.
Daca tu te intrebi ce vor spune parintii trebuie sa lucrezi putin la mentalitatea ta. Nu te supara dar trebuie sa fii mai stapana pe tine si sa nu mai depinzi de parinti. Sa stii ce vrei si sa nu-ti fie rusine sa o spui.
La 27 de ani, daca iti e asa de frica, atunci ar trebui sa nu spui nimic si sa pleci cu prima ocazie
Cred ca vorbesc in numele tuturor cand spun sa mergi la terapeut. Daca nu ai bani exista resurse online gratuite:
https://www.istt.ro/asistare-psihologica-gratuita/
https://terapeuti.ro/category/psihologie-psihoterapie-online/
https://im-fine.app/? gclid=CjwKCAiA6Y2QBhAtEiwAGHybPbiFStzxyYkTFK25jfqnyXTwY5JoBfF8Cb_ONBYgePLOXQiSebuDdBoCxKEQAvD_BwE
Trebuie sa iesi din "bula asta ta" pe care ti-ai creat-o, oh vai ca ce o sa spuna lumea, ce o sa spuna parinti etc
Ai 27 de ani dupa cum ai zis tu, nu trebuie sa fii tot dupa mama si tata, ce poate sa iti spuna? E normal sa iti faci prieten la varsta ta, trebuie si tu sa iti traiesti viata exact asa cum iti place daca nu o traiesti acum la aproape 30 de ani cand altii deja au casa si copil pai atunci cand sa iti mai traiesti viata? Banuiesc ca ai tai au fost mereu asa cu tine nu? Incearca sa le explici frumos, mai mama, mai tata, am si eu 27 de ani, am o varsta pana la urma sunt adult si pot sa imi port singura de grija si pot lua decizi singura. Nu are de ce sa iti fie teama ca doar sunt parintii tai care te iubesc. Eu asa te sfatuiesc, sa le incerci sa le explici frumos ca ai si tu o viata. Daca nu vor sa te inteleaga e problema lor, tu trebuie sa iti traiesti viata ta. Multa sanatate si bafta iti doresc!
Da, ei mereu au fost asa cu mine
Spune direct si gata. Nu se vor supara, in cazul in care ai trecut de varsta de 14 ani.
Am 22 si am spus lui tati ca vorbesc cu un băiat care acesta dorește să vină la mine! Nu a fost usor, dar am spus-o chiar daca ai mei sunt posesivi.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
