Miturile Biblice din Noul Testament nu se sustin si nici un istoric din acea perioada nu le precizeaza

Iată câteva mituri biblice care nu se susţin

• Ideea că Iisus era „tâmplar" derivă dintr-o greşeală de traducere. Cuvântul ebraic naggar a fost tradus în greceşte prin expresia ho tekton. Aceste cuvinte nu se traduc literal prin „tâmplar", ci prin oameni care îşi stăpânesc perfect meşteşugul, fiind folosite inclusiv în cazul profesorilor şi intelectualilor, nu numai al meseriaşilor.

• Cu siguranţă, Iisus nu s-a născut într-un staul. De altfel, nici o Evanghelie nu afirmă acest lucru. Scena Naşterii Domnului este o invenţie de dată recentă. Totul a pornit de la o afirmaţie din Evanghelia după Luca, în care se spune că Iisus s-a născut într-o iesle în care erau hrănite animalele, pentru că în han nu mai era nici o cameră liberă. Versiunea greacă a Bibliei, din care s-a făcut traducerea engleză, afirmă doar că nu exista nici un topos în kataluma – adică nici un loc în cameră. Evanghelia după Matei afirmă răspicat că Iisus se afla într-o casă: „Şi când au intrat în casă, ei l-au văzut pe prunc cu Maria, mama sa, şi au căzut la picioarele lui şi i s-au închinat". Ieslele erau folosite frecvent în acele timpuri pentru a ţine copiii mici în ele dacă nu exista un leagăn corespunzător. În cazul de faţă, se pare că a fost adusă ieslea în casă, şi nu invers.
• Se pare că scena Naşterii Domnului s-a născut la Greccio, în Italia, locul în care a trăit Sfântul Francisc din Assissi. În anul 1223, acesta a adunat câţiva localnici şi animalele lor, ilustrând astfel scena naşterii lui Iisus. Aceasta a prins rapid, aşa că ieslele din lemn au devenit foarte populare de Crăciun în întreaga Italie. Restul se cunoaşte. Nici darurile de Crăciun nu reprezintă un obicei pur creştin. El se practica în întreaga lume păgână cu ocazia Anului Nou, cu mult timp înainte de apariţia creştinismului. Creştinii nu au făcut decât să împrumute această tradiţie, la fel cum au făcut cu toate celelalte.

• Profeţiile biblice afirmă că „messiah" (messeh, crocodilul egiptean) se va numi Emmanuel, dar numele dat de Evanghelii lui Mesia este Iisus, sau cel puţin echivalentul iudaic al acestuia. Ups! Este ciudat cât de uşor trec creştinii peste acest amănunt atunci când citează profeţia naşterii lui Emmanuel cu fiecare ocazie a Crăciunului. Gândiţi-vă la toţi copiii care s-au îmbrăcat de-a lungul timpului în Maria, Iosif, în păstori, înţelepţi, măgari, oi şi vaci. Această fantezie a fost folosită pentru a îndoctrina nenumărate generaţii, făcându-le să creadă că toate aceste lucruri s-au petrecut în realitate, când, de fapt, scena Naşterii Domnului a fost rezultatul unei erori de traducere, al unei puneri în scenă a Sfântului Francisc şi al ritualurilor păgâne practicate în miez de iarnă. Hei, copii, veniţi la mine, căci am două vorbe să vă spun!

• Euharistia creştină, momentul în care adeptul mănâncă pâine şi bea vin, pentru a simboliza astfel trupul şi sângele lui Christos, îşi are originea într-un ritual canibal în care adepţii mâncau cu adevărat din trupul şi sângele omului sau animalului sacrificat. Marea majoritate a terminologiei creştine provine din limba greacă, inclusiv termeni precum Christos sau creştinism. Alţi termeni adoptaţi sunt: biserică (Casa Domnului), ecleziastic (de la Ecclezia, Marea Adunare a Parlamentului Grec), apostol (misionar), preot (bătrân) şi botez (scufundare în apă).

• Chiar şi Evangheliile recunosc că Iisus a fost înconjurat de terorişti. Simon Magus era cunoscut sub numele de Simon Zelotes (Zelotul), atestând astfel rolul său de comandant al zeloţilor, „luptătorii pentru libertate" care propovăduiau războiul total împotriva romanilor. Un alt nume care i se atribuie este cel de Simon „Kananites", cuvânt grec ce înseamnă „fanatic", dar care a fost tradus în engleză prin Simon Canaanitul! Iuda „Iscariotul" derivă de la cuvântul Sicarius, care însemna asasin. Într-adevăr, a existat un grup numit Sicani sau Fiii Pumnalului, care provine de la cuvântul sica, ce înseamnă pumnal cu lama curbă. Sicarius a devenit în limba greacă Sikariotes, care a fost tradus în engleză drept Iscariotul. Zeloţii-sicanii obişnuiau să atace caravanele care aprovizionau armata romană prin ambuscade care nu difereau prea mult de cele ale unor grupuri teroriste moderne, precum IRA din Irlanda de Nord.

• În acea vreme, oamenii nu erau crucificaţi pentru delictul de furt, lucru care spulberă legenda celor doi tâlhari crucificaţi alături de Iisus. De altfel, şi această legendă este tot un „furt", căci a fost relatată în legătură cu diferite alte personaje înaintea lui Iisus. Însăşi pedeapsa pentru „crimele" de care a fost acuzat Iisus în Evanghelii ar fi trebuit să fie omorârea cu pietre de către autorităţile iudee, nu de romani.
Un alt mit se referă la spălarea pe mâini a lui Pontius Pilat, guvernatorul roman care a dorit să paseze astfel responsabilitatea morţii lui „Iisus" mulţimii dezlănţuite. Spălarea pe mâini era un gest simbolic care indica inocenţa în comunitatea eseniană. Biblia mai susţine că exista un obicei roman de a fi eliberat un prizonier cu ocazia Paştelui evreiesc, lucru care pur şi simplu nu este adevărat. Nu a existat niciodată un asemenea obicei, aşa că întreaga scenă rămâne o invenţie

Am putea scrie o întreagă carte despre miturile din Biblie. De altfel, cineva chiar a făcut acest lucru. Cartea este numită, pe bună dreptate, "Miturile biblice", şi dacă doriţi o documentare mai detaliată a informaţiilor pe care vi le-am oferit în acest capitol, v-o recomand cu căldură.
Nu există dovezi credibile ale existenţei unui personaj istoric numit Iisus, nici de natură arheologică, nici scrise – nimic. La fel stau lucrurile şi în ceea ce îi priveşte pe Solomon, Moise, David, Avraam, Samson şi nenumărate alte „vedete" biblice.
După cum spune savantul şi cercetătorul L. A. Waddell:

„Nu există nici o dovadă scrisă, nici o referinţă greacă sau romană, care să ateste existenţa lui Avraam sau a oricărui alt patriarh ori profet evreu din Vechiul Testament. Nu există dovezi că ar fi existat Moise, Saul, Solomon, sau oricare din regii evrei, cu excepţia ultimilor doi sau trei".

Singurele texte pe care ne putem baza sunt cele levite şi diferitele versiuni ale Evangheliilor. Cât de disperaţi trebuie să fi fost manipulatorii dacă au încercat să introducă o referinţă la Iisus în opera istoricului „iudeu" Josephus, încercând să demonstreze astfel realitatea unei contrafaceri…
Există mai mult de 40 de scriitori care au scris cronici despre evenimentele petrecute în această perioadă de timp în Iudeea, dar care nu fac nici o menţiune la Iisus.
Să nu existe chiar nici o referire la un om ca el, după tot ce se presupune că a făcut?

Istoricul Philo contemporam cu Isus si totusi nu-l precizeaza

Philo a trăit în perioada atribuită vieţii lui Iisus şi a scris o istorie a iudeilor care a acoperit integral această perioadă.
A locuit chiar în Ierusalim în anul în care ar fi trebuit să se nască Iisus şi când Irod ar fi trebuit să dea ordinul de ucidere a copiilor cu vârste de până la doi ani; şi totuşi, nu face nici o referire la acest eveniment.
S-a aflat în Ierusalim când Iisus ar fi trebuit să îşi facă intrarea triumfală în oraş, apoi să fie crucificat şi să se ridice din morţi a treia zi.
Ce credeţi că spune Philo despre aceste evenimente? Nimic. Nici un cuvânt. Nici celelalte documente romane ale vremii sau textele scriitorilor greci ori alexandrieni care cunoşteau foarte bine perioada şi ţinutul respectiv nu menţionează nimic despre aceste lucruri.
De ce? Pentru simplul motiv că ele nu s-au petrecut. Întreaga legendă a lui Iisus este o poveste simbolică, împănată de coduri şi simboluri ezoterice şi astrologice, cu scopul de a crea o nouă religie-închisoare pentru mase, pornind de la aceeaşi simbolistică a Frăţiei Babiloniene. Rasa umană a fost amăgită din nou. A câta oară? Voi continua cu multe alte articole in care voi vorbii despre biserica si arhitectura lor care este impanata cu coduri ezoterice, ce numai initiatii le inteleg, iar ceilalti le iau literalmente...

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook