Buna TPU

Va rog frumos sa imi spuneti ce credeti despre Gelsemium CH9...nu gasesc niciunde pe internet despre gelsemium ch9. Cei care ati incercat gelsemium ch9 sau stiti ceva despre el, va rog frumos sa imi spuneti si mie.

Funda

În practica mea ca homeopat am prescris Gelsemium de zeci, dac
ă
nu de sute de ori. Este un remediu care m-
a slujit cu credin
ţă
în situa
ţ
ii din cele mai diferite,
ş
i pe care, cred, am început s
ă
-l cunosc.
De la dilu
ţ
ii minuscule, la dilu
ţ
ii enorme, remediul func
ţ
ioneaz
ă
irepro
ş
abil dac
ă
i se respect
ă
condi
ţ
iile
ş
i
dac
ă
dilu
ţ
ia se adecveaz
ă
st
ă
rii pacientului.
NUCLEUL SIMPTOMATIC CENTRAL
Ca pentru orice alt mare remediu, un prim pas pentru
apropierea de remediu este identificarea nucleului s
ă
u
simptomatic.
Exist
ă
un m
ă
nunchi de simptome ce permit o recunoa
ş
tere rapid
ă
a remediului sau, dac
ă
nu, cel pu
ţ
in
reprezint
ă
indica
ţ
ii certe c
ă
Gelsemium este unul din remediile de luat în considerare. Cea mai sigur
ă
cale
pentru a-l identifica este aceea de a g
ă
si, în acela
ş
i timp, cel pu
ţ
in trei simptome caracteristice, în trei
domenii diferite (mental, fizic
ş
i func
ţ
ional). În practica de cabinet, personal sunt trei mari elemente ce m
ă
îndrum
ă
s
ă
iau în considerare remediul:
1. Tremur
ă
turile - sunt probabil semnul cel mai constant în plan fizic al remediului. De obicei sunt
relatate ca o senza
ţ
ie de „tremur
ă
tur
ă
intern
ă
" ce apare în condi
ţ
ii emo
ţ
ionale sau la stare de r
ă
u. Când i se
face r
ă
u, bolnavul de Gelsemium, simte c
ă
„îi tremur
ă
genunchii", c
ă
întregul corp e cuprins de o mare
sl
ă
biciune, ca de le
ş
in uneori
ş
i „îl las
ă
picioarele"ceea ce îl oblig
ă
s
ă
se a
ş
eze sau s
ă
se sprijine de ceva. La
examenul obiectiv, aceste tremur
ă
turi apar aproape întotdeauna dac
ă
sunt c
ă
utate în mod corect: punând
bolnavul s
ă
întind
ă
mâinile în fa
ţă
ş
i s
ă
închid
ă
ochii se poate ca tremur
ă
tura sa fie destul de discret
ă
pentru a
nu face s
ă
tremure o bucat
ă
de hârtie a
ş
ezat
ă
pe degete, în schimb, a
ş
ezând degetele în continuarea degetelor
pacientului, ea se resimte întotdeauna
, ca venind din interior. Este o tremur
ă
tur
ă
fin
ă
, abia perceptibil
ă
,
emo
ţ
ional
ă
, nu în secuse ca la Agaricus, nu atât de puternic
ă
ca la Iodum (foaia de hartie salt
ă
pe degetele
pacientului), nu tremur
ă
tura de sl
ă
biciune, ca un flapping tremor ce apare la Phosphoric Acidum, ori
tremurul ca si parkinsonian, înso
ţ
it de rigiditate ce apare la Plumbum. Tremur
ă
tura este accentuat
ă
de actele
inten
ţ
ionale—pe care le anticipeaz
ă
ca dificile—
ş
i dispare în repaus sau în cursul activit
ăţ
ilor automate. Un
pacient (70 de ani) diagnosticat ca bolna
v de maladia Parkinson, prezenta o tremur
ă
tur
ă
inten
ţ
ional
ă
, doar la
mâna cu care urma s
ă
se hr
ă
neasc
ă
—astfel c
ă
hr
ă
nirea devenise un chin—sau cu care urma s
ă
efectueze o
oarecare manevr
ă
, tremur
ă
tur
ă
ce se oprea complet în repaus. Fundament
al pentru diagnosticul homeopatic a
fost faptul c
ă
tremur
ă
tura era declan
ş
at
ă
de tocmai gândul de a urma s
ă
fac
ă
ceva, iar administrarea repetat
ă
de Gelsemium a dus la dispari
ţ
ia ei complet
ă
. Pe de alt
ă
parte, apare mai tot timpul
ş
i tremur
ă
tura discret
ă
,
de amplitudine redus
ă
a limbii, în special a vârfului, f
ă
r
ă
deplasarea ei lateral
ă
(ca la Agaricus sau Hyos-
camus). Un alt aspect ce poate fi verificat clinic este provocarea mersului, dup
ă
ce bolnavului i se spune s
ă
stea ferm pe picioare
ş
i medicul îl trage u
ş
or de mâini. La bolnavii de Gelsemium, înainte de efectuarea
primului pas, se percepe o u
ş
oar
ă
tremur
ă
tur
ă
a corpului, ce precede pasul f
ă
cut de ie
ş
irea for
ţ
at
ă
din
interiorul bazei de sus
ţ
inere. Felul în care pacien
ţ
ii relateaz
ă
despre tremur
ă
turi poate fi foarte divers dar o
analiz
ă
atent
ă
le descoper
ă
aproape întotdeauna, chiar
ş
i în cazurile de paralizii (am v
ă
zut de exemplu, o
parez
ă
facial
ă
la care exista un discret blefarospasm ce a cedat la Gelsemium).
2. Fricile - sunt al doilea mare simptom ce se reg
ă
se
ş
te la Gelsemium. În primul rând sindromul de
anticipa
ţ
ie (descris de D-na Dr. Trifa în nr 3/2000 al RRH) [4], frica de examen, de întâlnirile solicitante, de
scen
ă
sau apari
ţ
ie în public. Nu mai pu
ţ
in frecvent îns
ă
frica de a ie
ş
i pe strad
ă
, nu atât agorafobia, cât „frica
de a nu i se face r
ă
u pe strad
ă
", motiv pentru care pacien
ţ
ii de Gelsemium sunt dintre cei care au nevoie c