Oamenii se afunda in adancurile placerii rationand faptul ca placerea iti distruge sufletul dar se pare ca tentatiile sunt mai puternice decat vointa, suntem oameni? sau doar niste biete animale care putem sa comunicam si atat ne diferentiem de celelalte biete animale.
Nu exista sentimente in majoritatea oamenilor? scopul e doar placerea in viata? ce scop e in a Te naste,Sa traiesti o viata de kokalar (ca sa zic asa),Sa fii un necivilizat care se poarta exact ca ceilalti necivilizati,Lipsit de emotii ci doar bazat pe instincte,cautand sexul opus doar pentru a perpetua specia, asa si? unde e fericirea aici? Ce ai castigat? Unde este iubirea adevarata, oare sunt putini oameni cu sentimente adevarate? spuneti-mi sincer, voi simtiti ceva? sau doar placeri si instincte, multumesc, am incercat sa fiu cat mai civilizat cu putinta deoarece suntem pe un forum cu reguli si nu pot sa aduc argumente nefaste asupra oamenilor, ar insemna sa fiu rascist dar totusi inceerc sa rezolv un adevar care ma macina (oare e categoria buna? caci e 3 noaptea si nu prea ma duce capul acum)

Exista dragostea adevarata, dar ca sa ajungi la ea, trebuie sa platesti un pret. Daca vei investi in ea, o vei cultiva, ea va creste si se va dezvolta pana la maturitate.

Iubirea adevarata exista dar incapacitatea oamenilor de a o atinge ii face sai afirme nonexistenta.Am facut din sex o placere fara un pic de echilibru sufletesc, dar ce naibii spun eu de echilibrul cind ar trebui sa afirm lipsa totala de suflet? Ce ma termina de tot este ca raminem orbi si intrebam neghiobeste de ce lumea o ia spre autodistrugere si de ce se simte din ce in ce mai putin, asta rezultind chiar si pe site-ul asta.Cum sa caute sa simta un descendent al nostru conceput fara pic de simtire, doar pentru ca asta cere societatea, sau cu o doza considerabila de alcool in egala masura in ambii parteneri?

Prea multe clisee intr-o intrebare... Oameni nu au o definitie exacta. Si de unde acel suflet?

Tu esti un aspect al spiritului tau divin, fiecare om este - suntem intr-o epoca de tranzitie unde extremele coexista;

intrebarile in linie legate de o anumita exprimare a omului iti canalizeaza atentia catre el, schimba intrebarea si afirma cea ce-ti place tie! (nu) cauta in jur ce (nu)-ti place;

aww ArkanHell, cum sa nu simt cand intreaga mea fiinta este un izvor de iubire, eu sunt iubire! te imbratisez cu dragoste

oare? cu siguranta este~!

Civilizatie? Ce-i aia? Omul este educat de societate. Iubirea adevarata nu exista e ca mos craciun, il simti ca exista, dar.Ce numesti tu iubirea eu numesc atasare sau chiar obsesie. Kocalarii de care vorbesti au emotii dar nu le pot controla asa cum o faci tu si actioneaza mai des din instinct decat tine care ti-ai impus anumite standarde si conceptii.Fa un test de vointa..incerca sa nu mananci un an sa nu bei apa 25 zile si sa nu respiri 10 minute. poate vei fi primul care invinge instinctul prin vointa.Iti faci prea multe griji. daca e buna categoria daca ai scris corect gramatical. daca ai fost sau nu "civilizat"..forum cu reguli.Adevarul se afla la lumina zilei cand esti odihnit, gandesti mai bine..la ora 3 noaptea pardon dimineata dorm pana si animalele.

Sentimente exista atata timp cat nu sunt tradate, din momentul acela nu mai simti nici dragoste, nici iubire si desigur de aici incep inselaciunile, concurenta, placerile trupesti si instincte, -sa risti, -sa minti, -sa ascunzi, -sa-ti dai jum din salar pentru o buc de c. pe cand acasa o gasesti pe gratis, cu asta ne deosebim de un animal.

Fiecare se adapteaza, pentru mediul in care traiesc.Nu toti se nasc cu un scop.

Ce este bun ori ingrasa, ori este imoral ori ilegal. Lasand gluma la o parte, scopul existential difera de la individ la individ si epoca in care traieste individul. Toti ne dorim sa fim frumosi, buni, inteligenti etc. Numai ca omul este dotat si cu multa rautate, invidie si prostie. In ziua de azi, parca mai mult decat in trecut, banul este "calitatea" unui om. Nu mai conteaza cultura, sentimentul sau educatia pe care o ai. Iubirea adevarata de care tu "vorbesti" mai e valabila doar la tinerete. Cu cat cresti, cu atat se murdaresc si sufletele celor din jurul nostru, dar si ale noastre.

Pai cam asa se intampla