Aici este o problemă mai delicată care ţine şi de experinţele personale ale fiecăruia. Unii aleg să rămână singuri pentru că se simt mai fericiţi, degajaţi, fără griji...aş putea spune că ei iubesc singurătatea.Alţii,ajungând involuntar în sfera singurătăţii, nu găsesc căi de evadare şi sunt condamnaţi la tristeţe.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Când o floare nu are cui să se dăruiască, da, se simte singură, metaforic vorbind.
Răspunde
Răspunde 
Ai dreptate, dar important pentru fiecare e sa ne dorim sa oferim flori iar atunci cu siguranta ca florile nu se vor mai simtii singure; metaforic vorbind!
Si eu care credeam ca esti timid si nu indraznesti sa oferi flori!
"Sint timid dar ma tratez" era un film pe care l-am vazut cind eram copil. Nici chiar asa EmaS, la virsta mea...
Si eu care deja ma pregateam sa te consiliez in privinta aceasta!
Era si asta o varianta...ascunsa de a mai recupera niste suflete pentru God!
Tocmai din această cauză i-am dăruit soacrei mele o splendidă floare carnivoră. Aşa, să-i ţină de urât.
Când le oferi le sacrifici pentru un ultim mesaj pe care le pot transmite prin formă, culoare, parfum. Atunci nu mai sunt singure, dar mor încet şi sigur.
Când oferi o floare cuiva, un lucru este sigur. Moare.
Niciodată nu am înţeles gestul de a rupe o floare, sau de a o cumpăra de la florărie, şi să îi oferi cuiva ceva ce oricum va muri.
Inca nu ai fost indragostit cu adevarat.Atunci ai cumpara toate florile din florarie!
Sotul meu cheltuia o gramada de bani pe flori iar eu il certam. Acum imi cumpara la ghiveci pentru ca tin mai multa vreme.
Ba da,am fost, dar nu am apucături de genul, să ofer flori., Mi s epare înjositor pentru o fată să primească aşa ceva, iar pentru mine, să ofer. Eu am ceva mai multă imaginatie.
Mie acest gest simplu imi aduce multa bucurie in suflet!
Ce egoisti mai suntem noi, oamenii! chiar ne inchipuim ca florile exista doar pentru noi, la ele nu se gandeste nimeni? florile au existat inaintea omului si au existat si vor exista cu siguranta si daca nu vor fi taiate de "barbarii" de oameni care, in egosimul lor, le sacrifica pe ele pentru a-si spala ei pacatele - iarta-ma iubito ca te-am inselat ca un porc ce sunt, ia un buchet de flori sa-ti treaca - sau sa obtina ceva avantaje - ii duc un buchet de flori ca asa sigur o sa fie mai amabila cu mine doctorita aia... Deci nu, nu sunt singure, sunt cu surorile lor si sunt mai fericite, pentru ca au in jur flori frumoase, cu energie buna, colorate, nu oameni ca noi, rai, in culori urate, cu energie joasa si care nici macar nu le punem apa cand trebuie si cum trebuie...
de dragul discutiei o zi buna, numai bine!
Ai si tu perfecta dreptate, dar lasind la o parte subiectul, de ce am impresia ca de fiecare data cind cineva imi spune "numai bine!" ma simt ca si cum ti-ai incheiat postarea si nu vrei sa mai conversezi? Poate e doar o senzatie, nu stiu!
Ai si tu perfecta dreptate ok, fara numai bine, hai sa mai conversam
ce sa zic, am exprimat o parere, o idee, un punct de vedere, nu tin neaparat sa dezbat la infinit pentru a te convinge ca am dreptate si ca e doar asa cum zic eu dar, din cate vezi, mai pot spune ceva si dupa urarea de "numai bine" cand parca toate ni se intampla mai degraba invers
Era un raspuns la un tipar, atita tot!
Florile nu, dar cum ramine cu oamenii, cei care nu au cui sa ofere flori; se simt singuri?
Întotdeauna se va găsi cineva căruia să-i poţi oferi o floare, poate fi o persoană necunoscută sau foarte apropiată.Dar problema nu e asta, ea vine din interior.Nu te simţi singur pentru că n-ai cui să îi oferi o floare, ci pentru că tu îţi impui să te simţi aşa.
Bun, am rezolvat cu florile, cu oamenii dar cu sentimentele cum e? Se simt mai fericiti asa singuri sau sint cu adevarat tristi?
Aici este o problemă mai delicată care ţine şi de experinţele personale ale fiecăruia. Unii aleg să rămână singuri pentru că se simt mai fericiţi, degajaţi, fără griji...aş putea spune că ei iubesc singurătatea.Alţii,ajungând involuntar în sfera singurătăţii, nu găsesc căi de evadare şi sunt condamnaţi la tristeţe.
Pe mine ma impresioneaza extrem de mult florile si modul in care isi duc existenta, mai ales cele in ghiveci. Am citit multe articole care detaliau cat se schimba structura lor in functie de sentimentele celor din jur sau tonul pe care il folosesc in discutii. In plus, sa stai sa astepti sa-ti puna cineva apa, sa-ti schimbe pamantul sau sa te puna intr-o glastra mai mare si in functie de asta sa-ti planifici cresterea mi se pare o adevarata aventura.
Am preferat intotdeauna sa ofer flori in ghiveci si nu buchete, tocmai pentru ca as vrea sa fac o bucurie pe termen lung.
Cred ca florile preiau cate ceva din ce simtim, se simt singure atunci cand nu le ingrijim sau nu le acordam suficienta atentie si reactioneaza la o groaza de subtilitati. Subtilitati printre care cred ca se numara si singuratatea noastra.
Ma duc sa-mi ud florile.
Da se simt singure doar in cazu in care nu ai grija cum le ingrijesti daca momentan nu ai cui sa i le oferi
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
