Bună seara TPU

Am hotărât în cele din urmă să apelez şi la voi, utilizatorii de pe acest site în speranţa că îmi veţi putea oferi un răspuns/ un sfat sau că îmi veţi trezi bucuria de a trăi, pierdută de ceva vreme.

Haideţi să mă prezint.

Numele meu este Andrei

Locuiesc în Iaşi.

Problema sau mai exact boala ce mă face să apelez la acest site este singurătatea. Nu am timp să caut, cu speranţa că altcineva a mai pus o întrebare asemănătoare, citindu-i raspunsurile.

Am 17 ani jumate şi sufăr de această boală, numită singurătate.

Nu am prieteni!

Am colegi ( 4-5 ) cu care mai vorbesc, mai ies la un suc dar ei nu ar da 2 bani pe mine şi nu m-ar ajuta niciodata. Am un prieten care a fost foarte apropiat de mine la un moment dat până când însă...m-a "vândut" pentru a câştiga atenţia altora. M-a tradat cu alte cuvinte, deşi eu puteam sa bag mâna în foc că îl cunosc. Acea dată a fost ultima oară când am mai crezut în fenomenul acesta numit Prietenie. Ce-i prietenia? Unde e prietenia, ştiind că pe "prietenul" tau îl doare în cot de problemele tale? M-am schimbat complet de la incidentul acesta, nu am încredere în nimeni şi nu ajut pe nimeni până nu primesc ceva la schimb ( nu neaparat bani ) sau până nu consider că merita. După mine, nu există Prietenie, este doar o scuză penibilă, de fapt prietenia maschează ca să zic eu aşa, atunci când profităm de cineva.

Nu am prietena!

Nu este vorba că sunt Gay.

Sunt perfect în regulă, mă simt atras de femeile frumoase, nu umblu epilat peste tot ( nu ma epilez decât la sub-braţ, pe faţă şi ...la băţ daca pot spune aşa )

Nu este vorba că nu iubesc pe nimeni doar că în 5-8 am iubit enorm o fată, şi ea pe mine însă din cauza ruşinii, nu am avut tupeu să-i spun ce simt, acum suntem la licee diferite şi nu prea apuc să o mai văd. Sunt şi la liceul meu fete frumoase, însă nici măcar o fată nu iubeşte cu adevărat...mă plac 3 fete dar nu pentru că sunt ceea ce sunt ci pentru că umblu în găşti ( staţi liniştit, asta nu înseamnă că nu învăţ, am 8, 9, 10 pe linie )

Ele vor să fie cu mine doar pe interes, să le apăr, să le mai cumpăr câte ceva ( Aşa-mi trebuie dacă vin îmbracat scump şi cu un telefon scump de asemenea )

Când am pierdut-o pe fata aceea, m-am simţit extrem de singur, şi aşa mă simt în fiecare zi, fără pic de vlagă...parcă nu mai am rost pe pământul acesta. Îmi urăsc existentă şi mă urăsc enorm pe mine însumi pentru că am lăsat să se întâmple aşa ceva...

Nu am credinţă!

Cred în Dumnezeu, ştiu că-i sus şi mă mai ajuta şi-mi ţine companie când sunt singur, dar nu prea îl vizitez şi când sunt foarte supărat mai arunc vina şi pe el, chiar dacă el nu îmi greşeşte cu nimic, aşa sunt eu mai încăpăţânat. Se spune că atunci când relaţia cu o fată nu merge bine, Dumnezeu îţi pregăteşte una mai bună refuz să cred acest lucru... fata aceea era perfectă, era totul pentru mine...ce-i drept Dumnezeu mi-a dat, dar nu mi-a bagat în traistă după cum spune proverbul.

Nu am apelat la acest site să-mi plâng de milă şi nu am nevoie de mila nimănui doar că simt că sunt pierdut pe o cale întunecată şi simt că am nevoie de ajutorul cuiva să ies.

Mulţumesc, sper să-mi redaţi viaţa de odinioară.

Scuzaţi-mă dacă am făcut vreun dezacord dar sunt supărat şi asta mă afectează cam 70% în fiecare activitate.

Dacă pe voi vă încălzeşte o fundiţă, eu v-o dau dar sincer sa fiu nu toţi pot avea o fundă dar unde nu vă pot eu recompensa vă recompenseaza Dumnezeu...

Şi acum spre final, un zâmbet, că doar aşa e frumos

:-)

Tu traiesti, fata aia traieste, sunteti (inca) in acelasi oras... mai este speranta. Dar trebuie sa depui un pic de efort ca sa te apropii iarasi de ea.
Prietenii... doar la nevoie se cunosc. Cand va face unul ceva pentru tine fara interes, atunci vei stii ca acela poate sa-ti fie prieten adevarat.

Puteai să ne scutești de anumite informații. Noi nu putem socializa în locul tău, și cred că aceasta e singura soluție la problema ta. Baftă!

Spui ca "Am 17 ani jumate şi sufăr de această boală, numită singurătate."
Apoi ca "Am colegi ( 4-5 ) cu care mai vorbesc, mai ies la un suc " si ca"umblu în găşti ".
Mai mult sau mai putin te contrazici singur.
Apoi spui "Nu am credinţă!" ...si putin mai jos spui..."Cred în Dumnezeu".
E ciudat...
Fa putina curatenie in gandurile tale si inainte de a cauta prietenia eterna si perfecta, invata sa te cunosti pe tine insati.

Poate solutia este sa te muti in alt oras... Daca vrei sa intri intr-un grup trebuie sa iti fai un prieten foarte bun de acolo, dupa vei intra cu siguranta dar inainte trebuie sa iti alegi cel mai bun si cel mai sigur grup care nu trebuie sa fie "popular si fitos" si sa ai mereu intredere in membrii lui

Depinde de tine.principiile tale, ce-ti doresti de la viatao viata ai ba! gandeste optimist.din fericire avem alegerea sa facem ce vrem cu easi in legatura cu prietena.a ta este pusa deoparte.

In primul rand tu ti-ai pus toata baza in acea fata... nu zic ca nu ar trebui sa facem toti la fel dar sa lasi si o sansa de scapare in caz ca te paraseste! Incearca sa iti gasesti un prieten in care ai incredere si o sa vina din ce in ce mai multi! Te asigur!

După cum am spus mai sus, am 4-5 colegi care vorbesc cu mine dar nu dau 2 bani pe mine, asta nu înseamnă că îmi sunt prieteni! Şi la gaşcă mă refeream la ei 5 + înca 2, dacă aceşti 5 colegi mai apropiaţi nu dau 2 bani pe mine, sigur nici ăia 2 deci cu alte cuvinte, faptul ca umblăm în găşti nu suntem uniţi cum crezi tu.
Ma refeream la singurătate că nu am cu cine discuta anumite lucruri, că nu am pe cineva aproape la greu şi alte chestii de genu'
Ce-i drept la credinţă am greşit puţin, cred în Dumnezeu dar aproximativ 300 de zile pe an înjur de cele sfinte şi încerc să aflu de ce am primit eu viaţă să trăiesc şi să dau greş ( mă refer la incidentul cu fata aceea ) când putea Dumnezeu să dea viaţă normală celor bolnavi sau cu un handicap, sunt sigur că ei s-ar fi bucurat mai mult de viaţă decât mine.
Ce-i drept nu puteţi socializa voi şi nici nu v-am cerut asta, v-am cerut doar o părere.
Am să încerc să iau legătura cu acea fată ( chiar astăzi m-am interesat şi am aflat că nici ea nu are iubit, deoarece ea nu fumează, nu umblă în găşti şi nu e pe interes, probabil de aceea e respinsă şi înlocuita cu alte fete "nu prea bune" sa le spun asa, ei bine asta e în avantajul meu şi nu voi da greş şi a-2-a oară )
Obişnuiam să mor în vacanţe de dorul ei şi să mă tai pe mână ( semn că nu am cui sa ma descarc emoţional ) când ea era plecată şi o iubesc mai mult decat pe mine, părinţii mei, fratele meu, Dumnezeu, ea este Dumnezeul meu dar hai să terminăm că nu vreau să vă plictisesc. Deci până la urmă aşa este viaţa şi eu nu eram pregătit psihic să văd cum este, dar acum ştiu...Bine spus IMC90, suntem singuri...
Succes tuturor, sper să vă faceţi prieteni care nu sunt la fel ca ai mei şi să aveţi parte de dragoste şi să nu renunţaţi la persoana care o iubiţi.
Respect!
Scuzaţi greşelile şi non-diacriticele dar nu am timp prea mult să scriu.