Imi puteti da si mie niste proverbe mult auzite? multumesc :*

A fi domn e o-ntamplare, a fi om e lucru mare.
A fi domn nu-i lucru mare, a fi om e de mirare.
Adevărul este întotdeauna la mijloc.
Ai carte, ai parte. N-ai carte, n-ai parte.
Apa trece, pietrele rămân.
Apa, vântul şi gura lumii nu le poţi opri.
Aşchia nu sare departe de trunchi.
Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
Bate fierul cât e cald, că de se va răci, în zadar vei munci.
Beţia o vindecă numai sapă şi lopata.
Beţia strică omenia.
Bine faci, bine găseşti.
Biruieşti mânia când taci.
Brânză bună în burduf de câine.
Buturuga mică răstoarnă carul mare.
Câinele care latră, nu muscă.
Câinii latră, ursul trece.
Calul de dar nu se caută la dinţi.
Când ai pierdut războiul cu propria conştiinţă, ai câştigat.
Când dă Dumnezeu, dă, iar când ia, apoi îţi ia şi cenuşa din vatră.
Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci.
Când în mânie te afli, opreşte-te din orice lucru.
Când omul cade, îi piere şi umbra.
Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
Ce poţi face singur, nu aştepta de la alţii.
Ce-i frumos şi lui Dumnezeu îi place.
Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.
Cel din urmă va fi cel dintâi.
Celui ce îţi întinde un deget nu-i lua toată mâna.
Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
Cine are tovarăş nerod, ajunge din pod în glod.
Cine are urechi de auzit, să audă!
Cine fură azi un ac mâine fură un gânsac.
Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
Cine nu are bătrâni, să-i cumpere.
Cine râde la urmă, rade mai bine.
Cine s-a fript cu supă, suflă şi în iaurt.
Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
Cine se şcoală de dimineaţă, departe ajunge.
Cu o floare nu se face primăvară.
Cu răbdarea treci marea.
Cu un ochi râde şi cu altul plânge.
Cui pe cui se scoate.
Cum îţi aşterni, aşa dormi.
Dă-mi, Doamne, puterea tânărului şi mintea bătrânului.
Dar din dar se face rai.
Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.
De bani se plâng toţi, dar de minte niciunul.
De ce îţi este frică, de aia nu scapi.
De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
De-ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi!
Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.
Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.
Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti.
Domnu-i domn şi-n şanţ.
După pene se cunoaşte pasărea.
Fă-ţi vara sanie, iar iarna car.
Femeia vede unde bărbatul abia zăreşte.
Fereşte-mă, Doamne, de găini, că de câini nu mă tem.
Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani am eu grijă!
Fericirea trece prin stomac.
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara ta!
Florii i se cere parfum, iar omului politeţea.
Găina bătrână face zeamă bună.
Glumele nevinovate sunt ca sarea în bucate.
Hoţul neprins e negustor cinstit.
Iartă pe toţi, numai pe tine nu!
În ochi cu gura te unge şi-n dos cu ac te împunge.
În ţara orbilor, chiorul este împărat.
Înţelepciunea vine odată cu vârsta.
Inteligenţa e comoara omului.
Judecata e oloagă, când lipseşte-n cap o doagă.
La omul sărac nici boii nu trag.
La pomul lăudat să nu mergi cu sacul.
Lauda de sine nu miroase a bine.
Laudă-mă gură, că-ţi voi da friptură.
Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare.
Leneşul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubeşte.
Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba.
Mai bine să te pizmuiască decât să le fie milă de tine, că pizma priveşte împotriva celui puternic, iar mila la cel ticălos.
Mânia cu nimic altceva se potoleşte, decât cu îndelungă răbdare.
Mânia de seară să o laşi pe dimineaţă.
Meseria-i brăţară de aur.
Mincinosu’ roade osu’.
Minciuna are picioare scurte.
Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.
Munca este brăţară de aur.
Munca l-a creat pe om.
Neamurile şi vecinii sunt daţi de Dumnezeu, prietenii ţi-i alegi singur.
Nimeni nu-şi dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.
Norocu-i după cum şi-l face omul.
Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi!
Nu mor caii când vor câinii.
Nu numai să cunoşti ceea ce se cuvine, ci să şi urmezi după cum se cuvine.