Ar putea cu disciplină de meditație zen budistă.
Tehnicile se găsesc pe You Tube.
Ce e rău în asta?
Atâta timp cât tu îți stăpânești/controlezi mintea poți face cu ea orice îți place și te face să te simți bine. Chiar e o chestie benefică de antrenament mental.
Mai nasol e când pierzi controlul și imaginația incearcă să ia locul realității.
In rest, distrează-te cât îți place.
Și eu fac chestia asta, de-aia spuneam în altă postare că nu mă plictisesc niciodată.
Sa si ocupe timpul altfel. Sa realizeze ca nu e scenarist,ca nu are rost sa faca asta din pasiune cata vreme nu câștigă nimic si asta ii afecteaza viata sociala. Uita te la filme pe net mai mult,asa nu mai simti nevoia de a crea tu,asculta mai putina muzica,mai ales la căști, mergi in oras, vorbește cu oamenii... inscrie te intr-un club de arta, matemativa sau ceva si practica o activitate sportivă care sa ti epuizeze energia! Fa altceva cu viata ta, gaseste placere si din altceva, care sa te conecteze la realitate!
Să se îndepărteze de acel mediu toxic, să nu se mai izoleze, să stea între oameni și nu o să mai aibă timp să viseze.
Si daca acel mediu este familia lui.
Depinde câți ani are. Eu în locul lui aș sta cât mai puțin pe acasă. M-aș duce să mă plimb, să fac un voluntariat, o chestie și aș merge acasă doar să mănânc și să dorm.
În ce sens e toxică familia?
Chestiunile sunt complicate. Nu vreau sa ingrozesc pe cineva.
Acum e la varsta maturitatii. Are un spijin, ma rog, se aplica zicala " cu o mana dai si cu cealalta ii iei ".
Multumesc pentru raspuns.
De ce ar crede acel individ în primul rând că ceea ce face este un lucru rău? Oamenii omoară, umilesc, mint și șantajează. El nu face nimic nepermis, doar visează! Și eu visez cu ochii deschiși mereu, nu este deloc ceva greșit. Poate că acel individ detestă lumea în care trăiește, lumea reală și s-a săturat de singurătatea care ne condamnă să trăim într-o lume întunecată și tristă. De aceea și-a creat el o lume unde poate fi cine vrea și unde oamenii sunt exact așa cum își dorește să fie. E normal să își dorească să trăiască în acea "lume". Şi eu trăiesc în "lumea mea" și nu mi se pare nimic interzis și toxic atâta timp cât există limite și se știe care este visul și care este realitatea. Visele însă pot deveni de cele mai multe ori realitate prin muncă și dedicare. O dovadă că acel individ este foarte dedicat visului lui, este că trăiește în visul lui.
Nu văd nimic toxic aici, pentru că și eu sunt cam la fel.
DonEduardo întreabă: