Ma puteti ajuta un pic? nu mai stiu cum sa aflu:
ce inseamna metafora? ce inseamna epitet? cum le aflu?
ce moduri de expunere exista? de unde imi dau seama ca e naratiunea?
si valoarea morfologica si functia sintactica?
dau funda +vot repedee. multumesc anticipat

Epitetul este o figura de stil care arata o insusire mai speciala, e un adjectiv mai special, metafora este o figura de stil prin care se trece de la sensul obisnuit al cuvantului la un alt sens.Modurile de expunere sunt naratiunea, descrierea, dialogul si monologul.Naratiunea inseamna povestire deci daca vezi o povestire inseamna ca modul de expunere e naratiunea.Valoarea morfologica face referire la partea de vorbire a unui cuvant iar functia sintactica reprezinta functia lui:Subiect, predicat, atribut, complement, nume predicativ.Numai bine.

Ce nemultumit e omu dupa ce a stat atata la scris... esti vai de capul tau copile

Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului.

„Epitetul nu este o figură de stil în sine, ci numai un purtător de figuri de stil. Orice atribut, nume predicativ sau circumstanțial de mod este numit epitet când conține în același timp o metaforă, o metonimie, o sinecdocă, o hiperbolă etc., sau când face el însuși să apară o asemenea figură. Dacă nu cuprinde așa ceva, atunci el nu este epitet."

Nu orice element determinant (adjectiv sau adverb) este epitet. În situații ca cele din textele de mai jos determinarea este neutră din punct de vedere stilistic, fără să implice participarea imaginației sau afectivității scriitorului:

„[...] și părinții, și frații, și surorile îmi erau sănătoși." (I. Creangă, Amintiri din copilărie)
„Atâta obidă se abătu asupra lui, încât sub pleoapele închise închipuirea-i dădi buzna [...]." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni)

Dacă în cazul exemplului de mai sus reprodus din opera lui I. Teodoreanu, adjectivul „închise" ar fi înlocuit cu altul, care să presupună o metaforă, cum ar fi „zăvorâte", atunci termenul câștigă în expresivitate și devine epitet.

În versurile lui Tudor Arghezi din poezia Testament:

„În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine
[...]
Durerea noastră surdă și amară",

epitetul „răzvrătită" presupune la bază o personificare, iar epitetele „surdă" și „amară" sunt rezultatul unei metonimii în care s-a înlocuit efectul prin cauză.

Epitetele au rolul important de plasticizare a imaginii artistice precum și cel de atragere a cititorului.



Metafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Procesul de realizare a metaforei constă în „punerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri, ființe, persoane) prin numele lor, pe baza unei analogii".

Să urmărim exemplul metaforei din poezia eminesciană Melancolie:
„

Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă,
Prin care trece albă regina nopții moartă.
"

—Melancolie, Mihai Eminescu


Această metaforă presupune o comparația inițială: „luna ca o regină moartă a nopții", comparație bazată pe două similitudini: paloarea astrului și a unei ființe moarte, unicitatea lunii pe cerul nopții și prezența ei dominantă față de celelalte corpuri cerești, însuși care apare și în alte poezii ale lui M. Eminescu. De exemplu, în Scrisoarea I:
„

Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci.
"

—Scrisoarea I, Mihai Eminescu

Bai fii atent. metafora e figura de stil care face un lucru sa aiba calitati de genul superioare cum ar fi [gura sobei ] soba nu are gura deci sensul e de genul subinteles adica chestia de unde arde focul, epitet e o figura cel mai dese ori subst Plus Adj dar sint cazuri si cu adverb.sint 4 moduri de expunere; naratiune, descriere, dialog, monolog, iti dai seama ca enaratiune fiindca autorul nareaza intimplarile adica ceva de genul povesteste adica participa in text si poate fi ceva de genul eul liric

Imi poate spune sh mie cineva valoare morfologica sh functia sintatica la cuvintele :ca mostenire,cateva, prezentata, il, de azi, care