Caz mai DELICAT! Iubirea mea e insarcinata, sincer ma bucur foarte mult, chiar daca am o varsta mai frageda, dar imi place sa visez, ador copii, imi plac, ii iubesc, mai ales ai mei, mi se pare cel mai frumos cadou de pe pamantu' asta, propriul copil.
Eu am 18 ani, iar iubita mea are 24. Care este problema? Financiar, stam bine, dar ea este plecata intr-o tara straina, are facultatea acolo, si eu sunt a 12-a aici, ultimu' an.
Cum vom face in legatura cu asta si cu cresterea lui, pentru ca nu ma gandesc la nicio solutie benefica pentru noi.
Numai sa ma mut eu acolo, dar nu vreau sa cresc pe banii ei + ca nu stiu limba, ea avand si servici acolo, odata cu facultatea.
HELP, multumesc frumos?
Hei! M-a sensibilizat situatia ta, apoi am citit comentariile si, intr-adevar exista oameni mai rautaciosi; dar ce stii tu e sfant! Stiu cum e cu relatiile la distanta, e greu, e foarte greu.Trebuie multa rabdare, incredere si iubire. Momentan si eu am o asemenea relatie, de aceea pot sa iti spun cum ma simt si poate si tu te simti la fel.
Pff...Iti repet:ce stii tu e sfant! Daca voi va iubiti, iar asta e cel mai important, veti putea sa va cresteti copilul impreuna.Eu zic asa, sa termini si a 12-a si sa iei bacul, intre timp sa inveti limba respective.Pricepi si tu ca nu trebuie sa o stii la perfectie din prima, pe parcurs o sa o inveti. Iar ea zici ca e la facultate, oricum, daca poate sa si munceasca, sa mearga si la facultate si sa se ingrijeasca si pe sine si pe copil in acelasi timp e ok.Eu cred ca ar trebui sa ii atragi umva atentia...Adica,eu as zice sa renunte momentan la studii, sau cum decide ea.CHIAR NU VREAU SA SPUN CEVA RAU! Ar putea veni ea in tara, pentru ca v-ar fi mai usor amandurora.Tie, pentru ca ai putea sa faci liceul si sa fii langa ea si copil, si ei pentru ca ar avea atata sustinere cat ar avea nevoie in perioada asta.Chiar ca e greu pentru voi,va cred! 
Dar trebuie sa aveti si o sursa de venit.
Noi,restul' cam degaba ne dam cu parerea.Cel mai potrivit e sa comunicati, si impreuna cu familiile voastre sa gasiti o solutie. Daca ceea ce spun eu e relativ bun pentru tine, dar un detaliu nu se potriveste? Asta face diferenta dintre o solutie gasita si vazuta din exterior, iar alta din interior.
Iti urez multa bafta si sa va bucurati impreuna de copilul vostru! Sunt sigura ca veti gasi cea mai buna solutie, doar comunicati permanent.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Nu te contrazic, asa e. Dar pot spune ca ea m-a schimbat si vad lumea intr-un alt fel, am realizat ca trebuie sa realizezi ceva in viata, sa construiesti, nu ceea ce am facut pana acum, cluburi, bautura si sa zbor din femei in femei. Ce-i drept cam asta face barbatul pana la varsta de 23-24 de ani. Insa eu am ales sa termin viciile astea si sa nu ajung la varsta asta, considerand ca ar fi mai bine sa inchei acum.
Răspunde
De ce am ales sa fac asta si asta e ultimu' mesaj.
Sincer, ea e persoana care m-a schimbat si mi-a deschis ochii sa vad lumea alcumva, chiar daca am luat o de la o varsta mai..., eu am zis sa ma opresc aici si nu la 23-24 de ani, cluburi, femei, bautura, ceea ce am facut si eu la randu' meu. Asa ca am zis sa ma opresc aici, vreau sa va zic si pot spune ca mi-a fost de ajuns.
Daca e o relatie de genul celor "virtuale" chiar ca iti trebuie multa rabdare si incredere.
In unele tari UE sunt legi protective privind cresterea copilului.
Adica indemnizatie, conditionata poate de rezidenta sau vechime in munca.
In altele e atat de protectiva (prin tarile nordice), ca daca n-ai conditii ti-l umfla protectia copilului pana se remediaza treaba.
Sa se intereseze iubita ta. Poate gaseste servici unde e legea buna pentru copil, poate e bine si acolo unde e.
Si daca nu-mi spuneai tu muream prost
se mai intampla sa si gresim
EdiShadow, trec peste faptul (implinit) ca aveti un copil la un moment total nepotrivit (potrivit ar fi fost macar cu un an mai tirziu). No more comments.
Apropo, spui ca adori copiii. Bravo, dar nu e sufficient. La 18 ani habar nu ai ce e sa cresti un copil, daca iei in calcul toata logistica. Dar asta e, te-ai inhamat, trage inainte, vei reusi, nu esti primul.
Referitor la stratgia ta (sau la lipsa ei).
Zici ca esti in ultimul an. Pai asta e bine!
Termina-ti liceul daca poti.
Apoi muta-te IMEDIAT cu "iubirea ta". Poate ar fi potrivit la un moment dat, nu prea tirziu, sa consolidezi viitorul copilului si al vostru prin casatorie.
Nu stii limba? Asta e un moft. Limba o inveti in 6 saptamini. Ai 18, nu 88 de ani, esti in deplinatatea virtoseniei. Daca nu acum, cind?
"Cresc pe banii ei". Alt moft, alta prostie. Nu-ti imaginezi ca femeia asta fiind singura, cu un copil, cu studenta si cu serviciu, va fi in cel mai scurt timp prabusita la pamint din cauza efortului. Din nou, habar n-ai.
Baiatule, asuma-ti calitatea de BARBAT si du-te acolo sa tragi caruta alaturi de ea si de copilul tau. Poti! Se aplica principiul "toti pentru unul" adica fiecare contribuie cu ce poate, mult sau putin.
Incepi sa lucrezi bineinteles si orice munca pentru inceput. La nevoie, fii pregatit sa intrerupi liceul si sa-l reiei altadata daca ea nu face fata. In strainatate exista mult mai multa flexibilitate pentru studii din partea autoritatilor decit in România.
Gindeste-te.
Si nu in ultimul rind. Situatia voastra pledeaza pentru faptul ca nu ar trebui sa pastrati copilul. Nu te amagi ca ea are cu 6 ani mai mult. In privinta logisticii cresterii unui copil la 24 de ani esti la fel de pe dinafara ca la 18.
Succes, si mai ales trezeste-te. Asta e viata adevarata, nu film.
Filip23, serios? Chiar asa, ti-l "umfla" in tarile nordice daca nu ai conditii?
Ti-l umfla daca il maltratezi, la fel ca orisiunde. In tarile nordice primesti ajutor social (completarea chiriei plus bani pentru cheltuielile lunare) daca "nu ai conditii". In plus, alocatia pentru copil e progresiva si incepe cam de la 80-90 euro lunar la primul copil.
Dar sistemul social din tarile nordice in prezent, desi generos, incurajeaza si indeamna persoana sa inceapa sa lucreze in primul rind.
Dai bacu(si presupunand ca il iei) inveti o meserie in tara sau faci o facultate si cauti un job in tara cu ea, apoi te muti cu ea si munciti amandoi si cresteti si copilul 
.
Cu respect.
Nu cred ca omul a postat sa ii faci morala. Daca stii ceva despre legislatia privind protectia copilului in unele tari UE intra in dialog cu el.
Alocatia nu este suficienta. Cred ca si in alte tari, ca si la noi se ofera o indemnizatie pentru crestere copil pana la o anumita varsta. La noi este pana la 2 ani, si stiu ca mai demult era conditionata de o vechima in munca a mamei (6 sau 12 luni, prin 2006). Cu o astfel de indemnazatie poate fi platita o bona, in caz ca mama vrea sa lucreze in cei doi ani.
Un copil are nevoie de spalat fecalele zi si noapte primele 7 luni, si de o grija speciala primii 2-3 ani pana poate merge la o gradinita.
Acum la noi poate lua concediu paternal tatal, insa nu mai stiu conditonarea de vechime.
In tarile UE poate fi o conditionare in functie de cetatenie sau de perioada anterioara de rezidenta. Cred ca nici la noi nu s-ar plati indemnizatie de crestere copil unui bulgar care s-a mutat in Romania de 3 luni.
Asta e interesant pentru om nu hau-hau.
Filip, da si nu. Nu cred ca avem chiar pareri diferite.
Legislatia difera de la tara la tara in UE. Eu nu am spus ca te intretii din alocatia de copil, ci doar ca in tarile nordice e o alocatie consistenta comparat cu Romania. Si se da pina la 18 ani.
Daca te mai uiti odata pe raspunsul meu vei vedea ca am scris ca a) mama singura nu face fata b) tatal trebuie sa se mute acolo, sa invete limba urgent si sa lucreze ca sa o sprijine pe mama si sa-si creasca copilul.
Toata situatia e cam aiurea, pentru ca amicul nostrum vede obstacole acolo unde nu sint (invatatul limbii si "traiul sub tutela nevestei") in schimb trece peste obstacolele serioase: ca sa cresti singur un copil, sa lucrezi si studiezi in acelasi timp te da pe spate indiferent unde ai fi in lume.
Ce hau-au, ce morala!? E o situatie serioasa in fata careia sint pusi niste tineri... prea tineri. In situatii similare sau chiar mai simple cupluri mai mature aleg sa nu pastreze copilul.
Eu pot sa fac pe dragalasul dar asta nu e film de hollywood, e viata, care te trozneste de nu te vezi. Numai ca de obicei trozneala o ia cine nu trebuie.
Am I eligible for child allowance?
You get child allowance if you
•have children who are younger than 16 years old and live in Sweden. In some situations, you can receive child allowance for children who live in another EU/EEA country or Switzerland.
•You are insured in Sweden. If you live here, you are. There are some exceptions to this rule.
115 euro lunar pina la 16 ani.
Uite o intrebare pertinenta, venita de la cineva mai trecut prin viata decat tine :
Cum ai de gand sa-l cresti? Din ce o sa-l intretii?
Inteleg din ce ai scris ca numai prietena ta are o sursa de venit. Practic, ati mai aruncat o gura de hranit in spatele parintilor vostri.
Un copil este o mare gaura in buget, inca din momentul in care a fost conceput (vizite la ginecolog, ecografii, spagi pe la spitale ca sa te bage cineva in seama) nu mai vorbim de momentul in care se naste (haine, patut, carucior, mancare, iar medici) sau de momentul in care trebuie sa-l dai la gradinita. O intreaga viata ai responsabilitatea lui iar tu nu poti nici macar sa te intretii pe tine.
Unde ti se pare tie ca ai o situatie materiala buna? Poate parintii vostri au. Un singur salariu nu ajunge la trei persoane, indiferent cat de mare ar fi ala. Intr-o tara straina si cheltuileile sunt mai mari. Iar daca parintii vostri au de gand sa va sustina in proiectul asta dpdv financiar mai rau va vor face decat bine... Ca doar n-o sa va sustina toata viata.
Normal, logic si firesc este mai intai sa fii tu independent financiar la casa ta si mai apoi sa te gandesti la copii.
Sa presupunem ca parintii tai sau ai ei sunt instariti si au posibilitatea sa va puna un acoperis deasupra capului (desi n-au nicio obligatie). Acoperisu ala trebuie la randu lui intretinut, si nu cu bani putini. Daca stai in chirie este chiar mai trist (chiriile sunt foarte mari in strainatate)
Stii care sunt variantele de salarizare a unui debutant in campul muncii?
Parerea mea personala e ca te-ai grabit sa te legi la cap desi nu te durea. Ti-ai terminat prima tinerete la o varsta mult prea frageda, cred ca nici nu intelegi in ce te-ai bagat.
NOname, vezi ca intinzi coarda. Rau de tot de la o vreme. Nu cred ca am venit aici ca sa imi arunc frustrari, prejudecati si tipare (de parca ar fi). Dar evident ca tu asta vezi in toata lumea de pe site care nu se conformeaza rationamentului tau (uneori doar de moment fiindca tu te schimbi ca vremea pe site) probabil ireprosabil, dupa cum vrei sa te faci inteleasa.
Succes pentru ce sa-i urez? Sa se nasca copilul mai tarziu cand va fi el pregatit sa fie tata de-a binelea?
Sa-i transmit o stare pozitiva? Pai de ce? Nu e deja intr-o stare de euforie avansata fiindca o sa fie tatic?
Care e logica, NOname? Un individ posteaza o intrebare in care arata fericit, iar eu, un random stranger, sa-l fac mai fericit pentru ce? Daca toti de aici il incurajam ce lucru bun crezi ca facem la modul general? Trebuia sa se gandeasca si el la potentiale directii in viitor inainte sa decida ca prezervativul e naspa si poate si cam scump. Dar habar n-am ce o fi gandit si partenera lui mai mare in varsta. Iar noi acum sa facem pe parintii virtuali intelepti si sa-l indrumam. No, madam!
Realitatea nu e asa fericita, iar tu fiind la varsta la care multe femei devin mamici ar trebui sa stii ca a creste un copil nu e o joaca pe calculator in The Sims cum o vede el acum!
N-am venit sa-l critic si nici cu vreun drept. El a postat pe un site de random strangers, iar eu, un random stranger am analizat si eu putin din punctul meu de vedere euforia pe care chiar n-o pot impartasi cu ipocrizie.
Da, felicitari! Oricine altcineva pana in 23-24 de ani (ca mine din intamplare la varsta asta) se sparge prin cluburi, in loc sa faca copii la 18 ani, iar la ce vreme ploioasa a fost anul acesta...cred si eu ca n-a fost prilej mai bun de a sta in casa sa faci copii!
Legat de bani, nu este o problema, venitu' ei poate intretine 2-3 familii, crede-ma. Nu stau sa spun acum, mi-am facut o idee, dupa terminarea liceului, o sa ma duc acolo si o sa fac niste cursuri. Singura problema era distanta, eu fiind ultimu' an si nu puteam sa renunt, dar s-a gasit si o rezolvare in asta.
Eu cred ca tu raportezi venitul ei la preturile din Romania. Daca ma insel atunci nu pot decat sa ma bucur pentru tine.
Nu stiu ce ai cu omul! E problema lui ca vrea acel copil.E MAJOR, deci se presupune ca stie ce face.Si ce ai vrut sa faca? Sa abandoneze copilul? Sa nu il recunoasca? Sau doamne fereste sa o puna sa avorteze?
Si daca prin absurd nu ar fi a lui nu vad ar problema!
Faptul ca e prea tanar, nici aici nu vad problema.Tori parintii aflati la primul copil invata, chiar daca au trecut de 30 de ani.
Sunt o gramada de surse, oricum acum e mult mai simplu sa cresti un copil.
Si sa-ti mai spun ceva
e multe ori statutul de parinte schimba omul.
Acel copil se va naste oricum, si sper ca va creste intr-o familie si va i fericit.
Nu-mi place să zic lucruri evidente, dar hai că mă bag și eu în seamă.
Nu știu cum e treaba în relația voastră, dar ea ia deciziile, tu poți doar să-ți zici părerea. Dacă ea ar vrea să avorteze, spre exemplu, tu poți să-i zici orice, dar e decizia ei.
Bun, presupunem că ea vrea să păstreze copilul, aici iarăși totul depinde de ea, tu ești doar donatorul de spermă, scuză-mi expresia. Dacă ea nu are chef să aibă o relație serioasă cu tine, nu poți să faci nimic. Dacă ea vrea să aibă o relație serioasă cu tine, se vor găsi soluții, dar îți recomand cu căldură să termini școala înainte de a face tâmpenii.
În cele din urmă, felicitări că ai reușit s-o însămânțezi la vârsta ta, deși eu aș fi folosit prezervativ în locul tău. Vă urez casă de piatră în caz că va ieși bine, ceea ce mă îndoiesc zdravăn datorită condițiilor potrivnice și a vârstei nepotrivite. Ți-ar prinde bine un test de paternitate, pentru orice eventualitate. Succesuri! :-)
Aero, tu eşti virgin la douăzeci-şi de ani (şi probabil vei rămâne încă mult timp de acum încolo) şi este treaba ta, nu te sâcâie nimeni pentru asta.
EdiShadow până la 18 ani a trecut deja prin mai multe relaţii, s-a maturizat mai repede decât majoritatea celor de vârsta lui, iar când iubita lui s-a întâmplat să rămână însărcinată, au decis să păstreze copilul şi să-l crească împreună...şi, la fel, este alegerea lui, viaţa lui, treaba lui. Tu nu ai niciun cuvânt de spus aici. Mai ales că vorbeşti prin prisma prejudecăţilor, ideilor ce ţi s-au implantat de societate despre ce ar trebui şi ce nu ar trebui să facă un tânăr român al secolului XXI la 18 ani - iată un tipar.
Cu ce îl ajută răbufnirile şi miştourile tale? Cu ce îl ajută analiza ta subiectivă a trecutului lui, când viitorul îi bate - vrea, nu vrea - la uşa şi are o nevoie urgentă de soluţii şi de optimism cât cuprinde (să reziste psihic), nu de morale stupid-inutile ale unui virgin îngâmfat şi răutăcios, care se frustrează că alţii devin bărbaţi de tineri şi îşi asumă toate responsabilităţile unui adult?
...şi parcă n-ar fi suficient, trebuia să-i agăţi şi pe cei care i-au răspuns în mod civilizat, amical, încercând să-l ajute, fără să satisfacă jalnicele tale frustrări transformate în agresivităţi gratuite.
Nu provoca, fără să fii pregătit să ţi se răspundă cu aceeaşi monedă, Aero! Dacă lucrurile ies urât, este numai vina ta.
-
anonim_4396 întreabă:
5 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
