| sdaads a întrebat:

Ce parere aveti ca partidele de extrema dreapta din Europa cresc in popularitate?

8 răspunsuri:
| RAY a răspuns:

Globalizarea a fost un total eșec, spunea Merkel, și eu sunt de acord,e plin de imigranți în Europa, oameni sau saturat, în Germania mea vezi mizerie pe străzi, ți frica sa mai mergi pe strada, vezi doar camere video peste tot, asa ceva nu exista la noi înainte de venirea lor, se instalează și acolo rahatul din est, sau saturat de toate, deși fără imigranți nu eram puterea economica nr 1 în UE, asta e adv,

| Wr3nch a răspuns:

Ca prostia creste mereu cand e drama internationala.

| LordCristobal a răspuns:

Deocamdată extrema dreapta nu mai creste in Europa deoarece războiul din Ucraina a cam mutat toată atenția pe Putin.
Și cum mare parte din partidele extremiste din Europa sunt susținute financiar și logistic de ruși multe partide au scăzut în popularitate fiind că nu au criticat invazia rusă.
Bine multe extreme au crescut în popularitate deoarece principalele partide tradiționale guvernează și au guvernat ineficient.
Păi in Franța, daca Putin nu invada Ucraina, Le Pen câștigă alegerile la cat de prost a guvernat Macron.
Dar Le Pen s-a ferit să critice agresiunea rusă și a pierdut mult pe treaba asta.

| sdaads explică (pentru LordCristobal):

Lol. Și pana acum au crescut enorm, din cauza pandemiei, restricțiilor și inflației.

Vezi AUR de la noi. De la 9% la alegeri la 15-20% acum.

| sdaads explică (pentru LordCristobal):

Si ce dacă a pierdut, va câștiga la parlamentare, unde va câștiga mai mulți parlamentari.

| Totenkampf a răspuns:

E o indolență să denumești partidele cu afinități 100% politice, personalizate și cosmetizate de către diverși indivizi "extremă dreapta". Dimpotrivă, extrema dreaptă presupune descentralizarea puterii, nu oligarhizarea ei, iar un partid de extremă dreapta n-ar permite niciodată ohlocrația, ci ar miza pe culturalizarea individuală astfel încât cetățeanul să urmeze într-un mod patologic ideologia, și să și-o asume ca parte integrantă și exaltantă a sinelui, chiar dacă ar fi împotriva firii colective. Partidele de extremă dreapta reprezintă în sine rebeliunea sub o formă șovinistă, și nu numai, sub orice formă văzută ca necesară împotriva detronării nedreptății și întronării înțelepciunii unui adevăr relativ. Individului îi este mai ușor să coopteze cu propriul subconștient atunci când este subiectul unui adevăr, dar nu subiectul unui adevăr pe care nu-l înțelege și care acestuia îi este reprezentat ca fiind mai măreț decât propria stare factuală de animal social, desigur, acest lucru întâmplându-se atunci când acesta are minima decență neuronală de gândi critic. De ce prind o mare amploare în Europa partidele naționaliste? Din cauza ipocriziei și crizei existențiale în care suntem prinși, din cauză hiperrealității și a simulării pe care nu avem curajul să o înfruntăm și să o privim în complexitatea sa. Suntem nemulțumiți de condițiile de conviețuire cu ceilalți, pe care-i considerăm departe de a fi pe aceeași lungime de undă cu noi, îi considerăm ca fiind o defazare socială, și o derogare de la normele moralității în care suntem prinși, dar totodată avem ipocrizia de a ne bucura de produsele care ne sunt străine nouă, devenind într-un mod incremental asemenea unui toxicoman, dependenți de produsul social pe care-l urâm atât de mult. Simulăm că nu ne place guvernarea și monopolul chinezesc, însă evităm să boicotăm acestea prin faptul că răspundem stimulilor calității în raport cu prețul, al telefoanelor venite din acele locuri, devenind astfel niște oameni care manifestă o idiosincrazie voluntară doar pentru a reveni la doza dezgustătoare care ne scapă de sevraj. Urâm și suntem dezgustați de cotidianul american și de locuitorii Statelor Unite, de legile care permit și susțin într-un mod indirect criminalitatea, suntem dezgustați de faptul că majoritar persoanele negre comit astfel de fapte ce crează o vicisitudine în mentalul colectiv, însă ne bucurăm totodată să ascultăm piese lipsite de simț artistic care adesea promovează violența sub orice formă a ei, ajungând din nou să simulăm pentru că ne dorim atât de mult să fim subiecții unui adevăr pentru a scăpa de povara de a fi bulevardierii timpurilor moderne, încât suntem dispuși să plătim orice preț, chiar și cel al perturbării sinelui pentru o doză ridicată de serotonină, iluzionându-ne că e starea deplină de beatitudine.

| sdaads explică (pentru Totenkampf):

Ce doamne iartă-mă ai scris aici)))

| Totenkampf a răspuns (pentru sdaads):

Că e o prostie să numești politizarea macrosocialului "extremă dreapta", o dată ce nu face apel la sinele persoanelor implicate, ci la capacitatea acestora de a acționa într-un mod îndreptat spre scop, așadar, partidele care vor să iasă de sub "dominația" Uniunii Europene, și din NATO apreciind guvernarea individuală a Rusiei spre exemplu, ca fiind un subiect de actualitate din păcate, le-aș eticheta mai degrabă "extrema stângă" pentru că nimic rațional și logic nu te-ar face să înclini să ieși de sub o pătură protectoare precum Uniunea Europeană și NATO, dacă n-ai niște idei extremiste și o organizare socială bazată pe discurs. Ia exemplul Uniunii Sovietice de după război. Cu toate că sub guvernarea lui Stalin, Rusia a câștigat războiul, discursul acestuia a decăzut după finalizarea războiului, atunci când oamenii, într-un mod tragic și inopinat au aflat că Rusia nu e cea mai înfloritoare țară, au aflat că în majoritatea Rusiei nu curge apă din pereți la fel precum la nemți (chiuvetele), deci ar fi o nimicnicie să te mai încrezi în măreția Uniunii Sovietice.