Imi spuneti cateva poezii despre Invierea Domnului.Dau funda!

Florile zâmbesc şi îşi deschid petalele de înviere
Şi soarele străluceşte, în zi de sărbătoare, mai cu putere.
În toată lumea s-a auzit ca într-un glas: " Hristos a înviat!"
"Adevărat a înviat!" răspund cei ce cred şi au sufletul curat.
La sfântul Mormânt, lumina divină a coborât ca mărturie,
Umplând de veselie pe tot omul ce crezând, cu sufletul învie.
Făclii pline de lumină sfântă se răspândesc în zare cu bucurie,
A înviat cu adevărat, Domnul Hristos, Cel ce este din vecie.
Pace şi iubire peste lumea toată din ceruri se revarsă,
Îngerii cântă în coruri minunate, cântare de înviere, aleasă.
Peste tot e bucurie, e lumină, încredere, dragoste, speranţă
Cu adevărat a înviat Hristos, Împăratul Slavei şi ne-a adus viaţă.
A înviat Hristos, treziţi-vă strămoşilor ce aţi adormit, din vecie,
A înviat Hristos şi ne-a răscumpărat împlinind vechea proorocie,
"Cu adevărat a înviat!" au strigat moşii şi bunicii noştri peste veacuri,
"Cu adevărat a înviat!" strigăm şi noi, cei de azi, cu înălţătoare glasuri.

sau

În mormânt cu trupul Domnul Iisus era
Şi prin iad cu sufletul, ca un Biruitor umbla.
În Rai pe tâlharul de pe cruce cu drag l-a primit
Şi pe Tronul slavei cu Tatăl Ceresc s-a odihnit.
Dar a treia zi din mormântul cel întunecat
Trupul cel atât de chinuit, îndumnezeit a înviat.
Aducând bucuria în iad, în cer şi pe pământ,
Cuprinzând şi în moarte, şi în viaţă toate câte sunt.
A înviat Hristos în noi, în fiecare, morţi în greu păcat,
A adus Lumina în sufletul întunecat şi ne-a salvat.
Bucuria a cuprins orice făptură din cer şi pe pământ.
A înviat Hristos, a biruit iubirea, văzduhul tot sfinţind.

sau

Prin pomi e ciripit de păsări
Ce ne desfată cu-a lor cânt.
Şi soarele surâde vesel,
Că-i mulţumire pe pământ.
Copiii saltă pe câmpie
După vreun fluture neastâmpărat.
Tinerii prinşi în horă mare
Joacă cu pasul măsurat.
Bătrânii strânşi mai la o parte
Întrerupându-şi a lor sfat,
Ciocnesc cu toţii ouă roşii
zicând: "Hristos a Înviat!"

sau

Din cerul Tău căzând, cel mai de jos,
Doamne, eu sunt cel mai păcătos
Că după sfântul Tău supliciu
Nu Ţi-am adus un cât de mic serviciu
La vreme de Calvar eram alături
Cu farisei, cu cerşetori şi alte pături
Ce Te huleau parcă ieşiţi din minţi,
Cum fiii-i persecută pe Părinţi;
Când universul şi-a fost frânt o roată
Am strigat şi eu cu-această gloată:
- Crucificaţi-L pe Iisus
Căci gloria Lui astăzi a apus!
Voiau şi ei, voiam şi eu
Să-L omorâm pe Dumnezeu
Izvorul cel de-viaţă-dătător
De-atuncea plâng şi mă-nfior!
Mă tângui şi Te cat întruna
Inima-mi suspină precum struna
Care-a rămas atâta: cu o coardă
Tu Doamne ai iertat această hoardă!
Dar am aflat de învierea-Ţi sfântă
Ca un cuţit ce lama şi-o împlântă
În carnea noastră plină de păcat
Când toţi rosteau: Iisus a înviat!
Îţi ofer în suflet adăpost
Că nu mai sunt acel care am fost
Acceptă-mă oricât de nefiresc
Tot restul vieţii voi să Te slujesc!
Te-am supărat şi mă-nspăimânt
Că văd şi astăzi Sângele Tău Sfânt
Cum picură din ceruri pe destine
Şi-mi este tare, tare dor de Tine!

sau

Veniţi de luaţi Lumină
Cerurile s-au deschis,
Se-aude o muzică prealină
Îngerii cântă-n paradis.
Şi rob şi Împărat,
Veniţi cu mic cu mare,
Soarele în loc a stat,
E cerească sărbătoare.
Se-aude o muzică divină
Îngerii slăvesc în cor
Pe Cel Preasfânt fără de vină,
Al nostru scump Mântuitor.
Hristos a Înviat
Glăsuieşte imnul,
Adevărat, adevărat
Rosteşte tot creştinul.
Veniţi de luaţi Lumină
Şi rob şi împărat,
Se-aude o muzică divină,
Hristos a înviat!

sau

Ştiţi voi, creştini fericiţi,
Ce praznic sărbătoriţi?
Sărbătoriţi Învierea
Celui ce-a dat mântuirea.
Cel ce a fost chinuit,
Scuipat şi batjocorit,
Cu suliţa a fost străpuns,
Cunună de spini i-au pus.
S-a dus să se răstignească,
Pentru noi să se jertfească.
El, din multa Sa iubire,
Se duse la pătimire.
Trei zile-n mormânt a stat,
Cel ce nu are păcat,
Să ne-aducă biruinţă
Şi în suflete credinţă.
Mare taină este-n lume,
Toţi creştini să se-adune,
Căci pământul, se înalţă
La ceruri, să prindă viaţă.
Crinul Maicii Sfinte învie,
Să ne-aducă bucurie,
Răsărit-a din mormânt
Cel mai Sfânt pe-acest pămănt.
Fraţilor, vă bucuraţi
Şi în coruri să cântaţi,
Imnul mântuirii noastre,
Zicând sufletelor voastre:
Hristos a înviat din morţi,
Ridicându–ne pe toţi
Din chinul păcatului,
La odihna Raiului.

sau

Dacă astăzi voi pierde tot ce am pe pământ,
Nimic nu iubesc mai mult ca pe Tine,
Pe Tine, Doamne, nu te voi pierde nicicând,
Căci Tu dăinui, Iisuse, de-a pururi în mine;
Credinţa din suflet în veci va rămâne,
Cum mila Ta din veac până-n veac
De la poporul creştin, la popoare păgâne,
La tânăr, bătrân, bogat sau sărac.
Căci Tu eşti Domnul veşnic şi sfânt,
Mântuitorul nostru slăvit şi-nchinat,
Care-ai venit la noi din cer pe pământ
Şi prin moarte, de moarte pe noi ne-ai scăpat.
Slavă ţie multmilostive Stăpâne,
Slavă ţie preabunule Dumnezeu,
Care prin Cruce, moarte-ai primit pentru mine,
Slavă ţie Iisuse, Mântuitorul meu!
Dacă astăzi voi pierde tot ce am pe pământ,
Credinţa din suflet în veci va rămâne,
Căci Tu eşti Domnul veşnic şi sfânt
Slavă ţie multmilostive Stăpâne!

sau

Sălciile se plecau
Pe Domnul întâmpinau,
Însă ele-amar plângeau.
Vesteau cu multă mâhnire
A lui Hristos pătimire
Pentru a Sa omenire.
Cum va fi El chinuit,
Ocărât şi răstignit,
"Vinovat" că ne-a iubit.
Merii frumos înfloriţi
Se plecau şi ei smeriţi,
De sărbătoare gătiţi.
Ei ştiau că suferinţa,
Răbdarea şi umilinţa,
Vor aduce biruinţa.

sau

Era pustiu, şi-n gândurile mele,
Sălăşluia deşertul fără sens…
Te căutam pe străzi şi-n pieţe,
Dar glasul tău în inimă-mi vorbea
Şi nu ştiam de unde vine.
Iată! Azi lumea mea învie!
Era cenuşie când încă te căutăm
Pe străzi pustii, întrebând vântul
Când mi te va aduce înapoi?
Un strop de mir mi-a amintit de noi…
L-am lăsat să curgă între sânii mei
Şi să învie dragostea ce adormise…
Nu te-am pierdut! Eşti mai viu că oricând!
Nici moartea şi nici timpul nu a stat între noi!
Nu va sta niciodată…
Am învins-o pe o cruce cândva
Şi ştiu că te vei întoarce
Curând pentru noi.
Nu mai întreb vântul acum,
Căci te am
mereu în inima mea…
Glasul tău acolo îl aud
Şi-mi vorbeşte frumos.
Tu ai colorat lumea mea cenuşie
Cu dragostea ta,
În culori mai frumoase
Decât mi-aş fi putut imagina

sau

Bucură-te Preacurată
Care ieri te-ai tânguit,
Iată Fiul tău cu slavă
Din mormânt a răsărit.
Toată firea prăznuieşte
Învierea lui Hristos
Toate se îmbracă astăzi
Cu veşmânt mai luminos.
Îngerii şi pământenii
Cântă azi acelaşi grai,
Iar Adam şi cu tâlharul
Azi se veselesc în rai.
Nu mai este astăzi pază
În Edenul cel ceresc,
Uşa stă mereu deschisă
Pentru neamul creştinesc.
Astept funda!