| oprescudorin11 a întrebat:

Este cineva pe TPU care sa-i placa muzica preclasica?

Răspuns Câştigător
Salontanul
| Salontanul a răspuns:

Da. Mie. Pe vremea cand eram elev aveam abonament la Hunedoara cand venea orchestra simfonica din Cluj cu vestitul violonist si dirijor Stefan Ruha.

| oprescudorin11 explică (pentru Salontanul):

L-am vazut! Il consider mai cerebral sau mai artistic, daca vrei decat pe Voicu!
Sincer, il preferam pe el!
Totusi ei se cam limitau la Vivaldi!
Despre BACH sau Haendel ce parere ai?

| Salontanul a răspuns (pentru oprescudorin11):

Bach este unul din cei mai mari compozitori trecand peste vremea lui. Imi place foarte mult. Haendel influentat de muzica engleza imi este mai putin placut. Nu-mi aduc aminte ca orchestra din Cluj sa se fi limitat la Vivaldi. Oricum si Vivaldi imi place mai ales perioada romantica. Dar cei din Cluj aveau si muzica de Mozart (atal si fiul), de Chopin, (spun amestecat acuma) Corbetta, etc.

| oprescudorin11 explică (pentru Salontanul):

De 'Corbetta ', recunosc, nu-mi amintesc sa fi auzit. Povesteste, te rog.

| Salontanul a răspuns (pentru oprescudorin11):

Un iatalian care a trait pe la anii 1600. Nu este unul mare dar important pentru italieni, francezi si spanioli desi a fost si in Germania si la Londra. Mie-mi place. A compus si lucrat mai mult cu chitara.
https://www.youtube.com/watch?v=xTDtWP0BThg

| oprescudorin11 explică (pentru Salontanul):

Superba lucrare. Nu cred sa-l fi ascultat. A fost contemporan cu BACH.Cineva spunea ca este italian si a trait si a fost apreciat in Franta.

| Salontanul a răspuns (pentru oprescudorin11):

Pai, eu ti-am spus. Citeste mai sus.

| oprescudorin11 explică (pentru Salontanul):

Nu te-am contrazis, doar ca mi-e greu sa fac diferenta intre Bach si Haendel, ii iubesc la fel.Si am argumente.

| Salontanul a răspuns (pentru oprescudorin11):

Ma bucur! Asta inseamna ca-ti place muzica cu adevarat si ai si un pic de ureche muzicala.

| oprescudorin11 explică (pentru Salontanul):

Cred ca da! In orice caz, nu am lipsit de la concertele de la Filarmonica din Bucuresti sau Sala Radio in care aveam o gramada de prieteni printre instrumentisti si de fiecare data analizam, cat stiam si faceam schimb de experienta.(am fost si in corul de copii al Radio, dar asta in tinerete).
Cel mai mult mi-au placut cele 10 repetitii cu Celibidache, pe care-l adoram, si ci acum.Era intrarea libera si pentru public(am avut ceva privilegii!).

| Salontanul a răspuns (pentru oprescudorin11):

A fost o data si in Hunedoara Sergiu Celibidache. Aveam abonament de la liceu si m-am dus. Noua ne dadeau in fiecare an abonamente. Aveau norma la UTC sa cumparam. Eu am luat unul si de la PCR cu pret mai mare pentru maica-mea. Mergeam impreuna. Erau vremuri frumoase. Acum suntem intr-un amarat de orasel de campie unde nu ne viziteaza nici dracu. Ca norcul ca gaseti pe net ce vrei dar nu-i ca in sala. Asta e!

| oprescudorin11 explică (pentru Salontanul):

Eu nu am fost, nici la UTC, Nici la PCR, aveam prieteni de acrtieri cu asemenea indeletniciri: MUZCA.
Dar sa stii, ca in ciuda faptului ca eram inscris la Bibliteca Britanica( British Library) si Biblioteca Franceza, si Mihai, Sadoveanu, sau biblioteca Centrala de Stat ( la acea vreme-unde gaseaI orice, aproape, pe benzi de magnetofon, discuri (viniluri, cum se spune acum), nu am gasit tot ce -mi propusesem!
Dar mai mult decat majoritatea iubitorilor de muzica, mai putin norocosi ca mine! In Bucuresti mai mereu au existat mai multe clase (cluburi de elite) care functionau paralel.
In muzica privilegiul, nu avea nici o treaba cu politica, mai mult, era o forma de protest!
Daca te duceai la British Library, nu mai puteai deveni nici UTC-st, nici PCR-ist!

Dar ca sa nu accentuam pe aceasta tema, nu chiar straina cu muzica, si in speranta unor lamuriri istorice mai ample ulterioare, recunosc sincer ca acum pot asculta pe You Tube, cam tot ce vreau, interpretari paralele, comparative!
E un castig!

Sunt de acord ca atunci cand am ascultat cateva Concerte Brademburgice cu Saint Martin In The Fiels, in Londra, erau mai frumoase decat cu 'vinilurile mele!'(dupa 1989)
Sau cand l-am vazut pe Celibidache LIVE!
Nu s-a comparat, vreodata cu alt dirijor mare, LIVE! Si am vazut destui la Atheneul ROMAN!
Dar ma indoiesc, ca Celibidache ar fi ajuns la Hunedoara!(dar cine stie?).
Sunt uluit sa cred ca era acolo o elita de consumatori de muzica (care acum nici in Bucuresti nu mai exista!).

| Salontanul a răspuns (pentru oprescudorin11):

He, he! Era o sala mare (este si acum) si era plina aproape in fiecare marti. Nu stiu cate locuri avea, oricum peste 600 cred eu, dar era plina si la asemenea reprezentatii era ful si in picioare. Nu poti sa uiti asemenea momente!

19 răspunsuri:
| syd2 a răspuns:

Citind intrebarea si raspunsurile ei, imi dau seama ca nu sunt singur in lume! Ador muzica lui bach de clavecin, e asa de nobila si mai ales fugile minore din Kunt de Fuge si Well Tempered Clavier care la sfarsit se termina in major, ahh de aceea il ador pe Bach pentru nobletea muzicii sale.Am uitat sa mentionez Golberg Variations, cred ca sunt printre cele mai dificile din punct de vedere tehnic.

| Cameliapantiru a răspuns:

Mie imi plac foarte mult compozitorii baroci/preclasici: Bach, Albinoni, Pachelbel, Buxtehude, Haendel, Vivaldi.

| oprescudorin11 explică (pentru Cameliapantiru):

La orga Buxtehude mi s-a parut mai fabulos. Se zice ca avea o fata asa de urata, incat i-a promis, conform vremii, lui Handel sa ramana mostenitor la orga lui si Handel s-a speriat si a fugit la Londra, nu inainte de a invata de la Buxtehude tot ce se putea!

| Rakanishuu a răspuns:

Aparent, da. Inclusiv mie.

| oprescudorin11 explică (pentru Rakanishuu):

Iubitorii de muzica preclasica, trebuie sa se teama, daca nu le place muzica comerciala?
De ce aparent?
De cate ori am incercat sa deschid o discutie despre sublimitatea asta, am fost politicos, pus la colt.
Eu cand am ascultat acum vreun an, pe profesorul lui Haendel, am ramas interzis.

| Rakanishuu a răspuns (pentru oprescudorin11):

Muzica comerciala exorteaza foarte usor masele. Analizand in spiritul lui Gustave Le Bon, putem afirma ca in mijlocul unei miscari activiste, individul devine parte a multimii, renuntand voluntar la propria unicitate. Masele sunt formate intotdeauna din oameni simpli, animati de scopuri impersonale. Actionand instinctiv, prorpietatea constiintei este alterata, personalitatea ascultatorului ajungand sa fie deformata de factorii exteriori. Nu am inteles de ce natura umana detine o afinitate fata de lucrarile ce descriu raul in forma faptica. mondenitatea in defavoarea frumosului transpus in arta, dar este evident cine a preluat majoritatea.

| oprescudorin11 explică (pentru Rakanishuu):

Prima senzatie pe care am avut-o dupa ce am pus intrebarea, a fost de sufocare, ca un cosmonaut care-si repara nava, uitand sa-si cupleze cablul ombilical si trezindu-se in deriva.
M-ai salvat!
Desi m-am speriat ca folosesti un termen confuziv, pentru neofiti(exorteaza-credeam ca ai confundat cu 'exulteaza' etc.), dar citind restul mesajului, m-am gandit ca cineva care rationeaza asa, nu poate face confuzii asa de grave, mi-am amintit de Terentiu(222ic),referitor la comedie: Citez"Se pare totusi ca ar fi adus in scena si personaje inedite, ca tatal intelegator si fiul nemultumit ca nu are pe cine insela. Cercetatorii sunt divizati cand trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: era Caecilius Statius mai aproape sau mai departe de nea si de Menandru decat Plaut si alti comediografi? Se apropia el mai sensibil de o optica preclasicizanta despre fenomenul literar?"
Cu un singura afirmatie n-as fi lamurit, ultima fraza care suna a disperare.
Unii filozofi ai artei, totusi au enuntat asertiunea D-voastra!(Nietzsche).
Psihologii au extins psihologia la 'sociala'. Care difera si are alte legi de cea individuala.
Sa nu ne inchipuim ca BACH era neanteles la vremea lui, mai mult decat acum, ca Mozart nu era aproape un 'nimeni ' la vremea lui in favoarea altora care nici prin dictionare nu-i gasesti!
Frumusetea este o categorie aproape obiectiva, cu legi clare proportia de aur, valabila si in muzica precum si in mai simplele demonstrabile arhitectura sau pictura, revelata chiar de Bach in 'Arta fugii) (Kunst de Fuge).
Majoritatea a fost mereu in fata! Massele avanseaza, a spus filozoful Nietzsche, cu necajeala, dar ma intreb cine intreaba, cine raspunde?
O sa-l cercetez si pe Gustav Le Bon.
Dar ma bucur sa vad ca suntem macar cativa.
Ma simteam stingher fara voi!
Sa mai fim mai multi?
Toti timizi?