| AvalohAlyn a întrebat:

E vreo problema daca citesc Biblia de Cornilescu eu fiind ortodox? Mi se pare ca e mai usor de inteles, adica cuvintele folosite nu sunt chiar arhaice si alambicoase.E pacat daca citesc Biblia de Cornilescu daca sunt ortodox?

Răspuns Câştigător
| Irinel15123532 a răspuns:

Si eu sunt ortodox si citesc biblia Cornilescu. Nu vad nici un pacat aici, este teoretic cea mai raspandita traducere. Este printre cele mai bune. Mergi inainte cu ea.

| AliGab a răspuns (pentru Irinel15123532):

In niciun caz nu esti ortodox daca recomanzi acest lucru

17 răspunsuri:
| danut a răspuns:

Cornilescu a fost preot ortodox si a tradis Biblia sub indrumarea Reginei Maria a Romaniei.

sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Cea mai bună traducere în română, după unii. Și mie îmi place. Nu este păcat să o citești, păcat este să nu înțelegi ce scrie acolo.
În primul rând, că este o poveste, o carte de pe raft.

| milan9 a răspuns:

Bineinteles ca e gresit, din moment ce fiecare secta isi creaza variante de traduceri false care scot sistematic tot ceea ce le contravine specificul propriu... Este si cazul variantei neoprotestante "Cornilescu".

| milan9 a răspuns:

Printre marile deficienţe ale textului cornilescian sunt incluse arhaismele (termenii ieşiţi din uz), topica frazei (lipsa de naturaleţe a structurii frazei) şi o mulţime de probleme de grafie.

Cât priveşte topica frazei, este de remarcat literalismul prea rigid de care dă dovadă traducătorul. Frecvent propoziţia principală este divizată de diverse propoziţii secundare, îngreunând nu numai citirea ci şi înţelegerea textului. În timp ce în originalul ebraic, astfel de frazare îndeplinea o funcţie concretă, în versiunea cornilesciană s-a ajuns la o exprimare nenaturală.

Dintre problemele de ortoepie şi de punctuaţie se pot enumera câteva situaţii mai reprezentative, dar numărul lor este mult prea mare pentru a fi prezentat în întregime. Oferim spre exemplu câteva chestiuni culese din cartea Psalmilor:
• folosirea apostrofului în locul cratimei „S’au dus", „N’au rămăs" (9, 6), „s’a sguduit" (18, 7);
• tăietura silabică incorectă „mo-ştenire" (16, 5), „mo-ştenitori" (37, 37) sau „mi-stuie" (38, 7);
• folosirea alternativă a formei corecte cu una incorectă: „nici unul" şi „niciunul" (14, 3), „ceice" (22, 7, 26, 29, 30 – totuşi „cei ce" în 22, 23, dar „cei-ce" şi „cei ce-mi gândesc" în 35, 4), „de grabă" (22, 19 – deşi „degrabă" în 38, 22),
• forme lipsite de blancul de legătură: „de aceea" (18, 24), „dela" (51, 11), „oridecâteori" (56, 3), „Pentruce" (10, 1, 13), „pentrucă" (78, 22), „decâteori" (78, 40), „dealungul" (141, 6), „disdediminaţă" (143, 8);
• forme morfologice învechite: „mînii Tale" (39, 10), „perduţi" (73, 19), „pe cari" (75, 22), „aceeaş" (77, 10), „nu vă împetriţi" (95, 8), „Acelaş" (102, 27). Etc.

| milan9 a răspuns:

Lucrarea lui Cornilescu a fost supusă unor îndreptăţite critici din partea cercurilor teologice şi bisericeşti ortodoxe, care au constatat că D. Cornilescu a schimbat cam prea arbitrar graiul biblic tradiţional.

Pentru că s-au strecurat idei eterodoxe în traducerea unor versete, autoritatea bisericească a declarat-o tendenţioasă şi eretică şi a recomandat ortodocşilor să n-o mai folosească.

Cornilescu nu a lucrat în echipă. La finalizarea proiectului, el însuşi pierduse abilitatea de a-şi mai folosi mâna dreaptă. Abilitatea unui singur om de a acoperi problematica atât de diverisificată a traducerii unui document antic atât de complex ridică, pe bună dreptate, îndoieli.
Modelul executării acestei versiuni s-a păstrat în limitele spiritului enciclopedist specific Evului Mediu.

Mai evidente decât lipsurile induse de munca individuală a traducătorului, sunt neajunsurile limbii folosite de acesta. Tocmai acest fapt este sancţionat prin apariţia a numeroase revizuiri ale versiunii Cornilescu, atât a primei sale ediţii (1921) cât şi a celei secunde, mai literale (1922).

| minrest a răspuns:

Diferenta intre Biblia folosita de BO, traducere actualizata de Cornilescu, inainte de separarea tudoristilor, si Biblia Cornilescu, folosita de pocaiti, este foarte mica, de fapt amandoua sunt actualizate de Cornilescu.

| TamplaruAnisoara a răspuns:

Cornilescu a fost si el ortodox. Eu nu mai sunt ortodoxa dar cel mai mult imi place traducerea Cornilescu.Versetele sunt mai ușor de memorat.

| Meme10Memu a răspuns:

Inveti limbajul alambicat. Cornilescu e prea simpla. Pentru inteligenta ta cea mare e nevoie de ceva mai alambicat precum biblia ortodoxa. Prostu si desteptul traiesc la fel de bine pentru ca amandoi duc atat cat pot. rolling on the floor

| AliGab a răspuns:

Biblia lui Cornilescu este modificata si reinterpretata, lucru nefiresc. Nu stiu cat este de pacat sa o citesti, dar este foarte clar ca te va departa de la adevar

| danut a răspuns (pentru AliGab):

Asta va invata popi. Cornilescu dupa traducerea Bibliei s-a LAMURIT ca ortodoxia nu are legatura cu Dumnezeu sau crestinismul si s-a facut REFORMAT.

| Mircea08 a răspuns:

Nu este pacat daca citesti, indiferent ce citesti. Biblia lui Cornilescu este buna. Conteaza enorm ca atunci cand citesti sa o faci cu scopul de a intelege.
Am citit si eu Biblia de mai multe ori si nu am inteles nimic, pana intr-o zi cand mi-am dat seama ca in Biblie sunt scrise cu totul alte lucruri fata de ceea ce eu stiam din religia ortodoxa, si am ramas uimit cand am vazut ca sunt oameni care sunt scosi de sub Lege, prin urmare nu pot face pacate, si ca acestia ajung in imparatia cerurilor fara judecata. Atunci, m-am apucat si am citi Evanghelia de pe o biblie ortodoxa de pe calculator, si am inceput sa mut versetele cu copy-paste pe niste pagini in functie de subiectul la care facea referire (Legea, mantuirea, mancarea, adevarul, etc). Dupa ce am terminat am citit ce scrisesem si am inteles care era de fapt mesajul. Odata stiut mesajul este usor sa te documentezi in continuare

| AG777 a răspuns:

Nu am auzit de genul asta de Blibii, dar acest Cornilescu a scos sau a modificat pasaje din Blibie?

| anonimg a răspuns (pentru AG777):

Dumitru Cornilescu -acesta este numele lui complet- a scos două lucruri din Biblie:
1. Cărțile neinspirate de Dumnezeu (necanonice), pe care BOR încă le mai lasă acolo, și care cititorul nu le cunoaște.
Cornilescu a lăsat doar cărțile canonice -adica doar acelea care sunt considerate a fi inspirate de Dumnezeu.

2. Cuvintele "greoaie" -sau arhaice, cum sunt numite mai sus. Limba română a "suferit" modificări în timp; sau mai bine zis îmbunătățiri. Chiar și traducerea lui Cornilescu a primit și ea îmbunătățiri.
Uite aici o comparație între traducerea ortodoxă și Cornilescu:
https://www.ebible.ro/biblia/paralel/cornilescu-ortodoxa/genesa/1/
Îmbunătățirile sunt bune și ele nu înlocuiesc textul. Cărțile necanonice nu se găsesc în traducerea după Cornilescu. Ele nu se găsesc nici în Scripturile ebraice (Vechiul Testament) și nici în scrierile grecești (adică Noul Testament).
Dumitru Cornilescu a tradus Biblia din ebraică exact așa cum a fost ea de la început, și cum a fost recunoscută de Domnul Hristos în timpul cât a trăit în mijlocul nostru. Și Noul Testament așa cum este recunoscut la nivel internațional ca fiind canonic -adica recunoscut/inspirat de Dumnezeu.

Ca să înțelegi mai bine diferența dintre cărțile inspirate și cele neinspirate.
Au fost 4 apostoli care au scris cele 4 Evanghelii (primele 4 cărți din Noul Testament).
Dar pe lângă aceștia, cu siguranță că mulți oameni din vremea aceea sau de mai târziu au scris și ei despre Domnul Hristos. Dar una este să trăiești împreună cu Mântuitorul, și alta este să-L cunoști de departe. Luca (care a scris a 4-a evanghelie și cartea "Faptele apostolilor") nu a fost apostol. Dar el a fost medicul care l-a însoțit întotdeauna pe apostolul Pavel și a avut grijă de el în călătoriile lui misionare. Luca a cunoscut prin viața apostolului Pavel mântuirea lui Dumnezeu.
Deci una este să scrii despre Dumnezeu ca un om care se bucură de mântuirea lui Dumnezeu, și alta este să scrii ca unul care nu se bucură de aceasta. De aceea si apostolul Petru spune că "oamenii au vorbit de la Dumnezeu mânați de Duhul Sfânt", adică inspirați de Dumnezeu.
Cărțile neinspirate de Dumnezeu pot fi scrise, dar ele niciodată nu trebuiesc puse printre cele neinspirate. Altfel cititorul va fi dus în eroare. O carte neinspirată pusă în mijlocul celor inspirate nu este altceva decât lucrarea celui rău care caută pe orice cale ca omul să nu poată cunoaște pe Dumnezeu. Iar BOR ține mai mult de tradiție (care aduce bani în vistieria bisericii) decât de Biblie.

| AG777 a răspuns (pentru anonimg):

E interesant, multumesc frumos pentru informatii

| anonimg a răspuns (pentru AG777):

Cu plăcere.
Vreau să rectific o greșeală de exprimare.
Eu am scris așa: "Cărțile neinspirate de Dumnezeu pot fi scrise, dar ele niciodată nu trebuiesc puse printre cele neinspirate."
Dar trebuia să scriu așa: "Cărțile neinspirate de Dumnezeu pot fi scrise, dar ele niciodată nu trebuiesc puse printre cele inspirate."

| BleajeAndreiCezar a răspuns:

Da, acea biblie e falsa tradusa eretic, citeste biblia ortodoxa.