Cât de sănătos mâncaţi?
Vă propun pentru vizionare şi reflectare documentarul lui Michal Siewierski "Food Choices". Filmul întreg îl puteţi găsi aici, la comentarii, postat de Sorana Popescu: http://www.facebook.com/remus.cernea/posts/1015343616715 6175
Provocăm suferinţă în masă, ca să ne îmbolnăvim, să poluăm mediul înconjurător şi să îmbogăţim corporaţiile care profită de ignoranţa noastră. Pentru cea mai inteligentă specie de pe Pământ nu părem foarte inteligenţi, nu-i aşa?
Dacă ar fi să faceţi o schimbare în dieta voastră (şi nu numai), cu ce aţi începe? (Eu una, mă gândesc serios să renunţ şi la ouă, lactate şi peşte. Nu realizam pe deplin care sunt daunele consumului lor. Dacă aveţi argumente pro şi/sau contra, aş fi curioasă să le studiez.)
Ce părere aveţi cu privire la acest subiect în general?
Dacă cineva are şi alte studii ştiinţifice legate de această temă, le poate posta aici. Mulţumesc.
Ordonare:
Cronologică
Crede-ma ca sunt un mister si pentru propria mea persoana de multe ori, si nu ma pot intelege mereu cum as vrea. Deci daca ma subestimez sau nu, n-am de unde sa stiu. 
Dar daca spui ca te-am modelat pe tine, atunci chiar am motive sa fiu multumit. Esti cu siguranta printre cele mai importante schimbari in bine pe care le-am facut.
Si eu iti multumesc pentru toate vorbele frumoase si pentru tot. Inseamna mult pentru mine. Nici nu mai stiu ce sa spun.
Aww, chiar ca e dragut. Si eu i-am dat like lui Remus pe facebook acum vreo 2 ani, cred, si vad cu regularitate ce posteaza. Cred ca e singurul roman la care i-am dat like. Stiam ca si el e vegetarian, si ca-i pasa mult de animale, si mi-a placut tot timpul asta la el. De-ar fi macar un sfert din politicienii nostri ca si el, am fi o cu totul alta tara. Dar asa cum zici si tu, multi dintre concetatenii nostri sunt cam salbatici, si in consecinta nu putem avea politicieni prea diferiti. Salbaticii aleg salbatici. Dar sa stii ca nu conteaza prea mult etnia aici, ci gradul de cultura. Orice popor needucat va reactiona asa cum vezi acolo in acele comentarii.
Ai avut vreodata vreun animal de companie? 
Răspunde
Haha, da, dar stim amandoi ca ei cred ca animalele au fost create de D-zeu pentru noi in mod special, ca sa facem ce vrem cu ele. Si ce faceam noi cu animalele in perioada in care a fost scrisa biblia? Le macelaream si le mancam. Deci asta nu poate insemna altceva decat ca D-zeu le-a creat special ca noi sa le mancam (si aici intra si ouale si toate celelalte). Si apoi tot crestinii pretind ca sunt umili, cand de fapt religia nu a facut altceva decat sa incurajeze aroganta omului, si impresia ca pentru ca el exista tot, si ca de aceea isi permite orice.
Si apropo de Iohannis in Afganistan. Nu e interesant cum pe noi crestinii ne tot prind sarbatorile astea prin tari musulmane de atatia ani? Asta la aproape o mie de ani de la prima cruciada Am progresat foarte mult, se vede. Nu stiu cum s-a facut ca mereu ne-am gasit un motiv sa stam prin tarile lor, si ne-am asteptat sa nu-i deranjeze. Doar noi avem dreptul de a fi deranjati, se pare.
Da, am onoarea să mă bucur de compania a trei prieteni non-umani şi sunt o sursă de energie pozitivă incredibilă. E o plăcere maximă să am grijă de ei şi să-i văd satisfăcuţi, recunoscători, afectuoşi, fericiţi... Şi aşa cum nu aş putea să-i mănânc pe ei, am decis să nu mănânc niciun alt animal, mai ales că de asta nu depinde supravieţuirea mea, ba chiar din contră, ar putea să-mi scurteze şi îngreuneze existenţa.
Ai dreptate, marele mase de oameni încă nu sunt pregătite pentru politicieni ca Remus Cernea, deşi ar fi spre binele lor, dacă ar fi mai mulţi ca el.
Eh, poate cu timpul...
Tu, ai vreun prieten non-uman?
Că bine zici...
Oh, ai chiar trei. Ce dragut Inseamna ca esti asigurata in fiecare zi cu afectiune maxima. Nu degeaba se folosesc caini sau alte animale, pentru a ajuta oamenii ce sufera de depresie. Aproape mereu apare o imbunatatire in starea lor dupa ce petrec un timp cu noul prieten non-uman.
Ar fi spre binele tuturor, dar tare mult dureaza pana sunt capabile masele sa-si dea seama de asta. Asa ca noi singuri ne cauzam toata suferinta, dar nu avem puterea sau mintea sa realizam asta, mai ales cand e atat de convenabil sa dam vina doar pe politicieni. De parca politicienii au aterizat de pe Marte direct in parlamentul nostru, si noi n-am avut niciun cuvant de spus.
Da, am un papagal cantator (asa se numeste specia). De peste 3 ani il am, si mi-e tare drag. Stiu ca locul lui ar fi in natura, dar ma consolez cu gandul ca tot mai bine o duce la mine decat la magazin sau pe altundeva. E foarte bine ingrijit. Am mai avut acum vreo 8 ani un perus pe care l-am gasit afara (probabil fugise de undeva). Am reusit sa-l prind, si a trait la mine vreo 2 ani, dupa care a murit. El a fost primul meu animal de companie. Deci doar pe astia doi prieteni non-umani i-am avut pana acum.
Mulţi înainte! 
Da, şi pe mine mă consolează gândul că sunt foarte bine îngrijite şi duc o viaţă chiar fericită, fără lipsuri, fără suferinţă. Pe străzi sau în natură, unde ar fi avut de a face cu foamea, cu frigul, cu prădători şi multe alte probleme, nu ar fi avut cum să o ducă atât de bine, deci conştiinţa mi-e împăcată (asta apropo de cei care cred că veganii nu ar trebui să ţină animale de companie, ceea ce e absurd, că doar nu le ţin pentru mâncare sau tortură, ci mai degrabă îi salvează).
Şi eu am avut un papagal în copilărie (salvat şi el de la frigul iernii; probabil scăpat de undeva). Zbura la greu prin casă, da' tot mi-era milă de el, dar nici să-l condamn la intemperiile naturii nu puteam.
Acum, de exemplu, am două hamsteriţe siberiene, minuscule şi drăgălaşe, pline de personalitate - fiecare cu a ei -, care în natură ar fi rezistat doar un an, dar aşa au o viaţă fericită şi de 2-3 ori mai lungă. Dacă le-ai vedea cât se bucură când mă văd şi dacă ar avea codiţele ceva mai lungi, sigur ar da din ele cum dau căţeii, ca să le iau în braţe. Sunt atât de isteţe şi afectuoase, de nu-mi vine să cred. Mai mereu când ies din zona în care mănâncă, dorm, se plimbă prin toată casa, iar apoi vin şi se urcă pe umărul meu, speriindu-mă, de mă bufneşte râsul de drag. Atât de mici şi atât de ingenioase! Aşa ceva...
Încă un documentar care merită văzut, "101 - Reasons to Go Vegan".
http://youtu.be/W4HJcq8qHAY
Conţine foarte multe argumente de calitate.
Am o veste. Astăzi am pus în salată pentru prima dată şi frunze de păpădie şi au un gust neaşteptat de bun. Adică, dacă nu ştii ce mănânci, nici nu le simţi printe alte verdeţuri. Credeam că vor fi super amare, da' nu. Nu degeaba hamsterii mei le adoră.;))
P.S. http://www.frunza-verde.ro/10-motive-puternice-sa-consumi-papadie
Mersi
Intr-adevar, faptul ca unele animale o duc mai bine in compania omului decat in libertate e dovedit de durata mai lunga de viata pe care o au. Deci daca atat ele cat si noi avem beneficii in urma traiului in comun, de ce nu?
Mai stii ce specie de papagal era? Si al meu are obiceiul sa mai zboare prin casa, dar destul de rar. Si cand o face, tot timpul sta sus pe dulap, si nu stie sa mai aterizeze de acolo singur, doar daca ma duc sa-l prind. E cam timid, si greu de dresat. Si are obiceiul sa se plimbe pe jos mai mult decat sa zboare. Poate e ceva caracteristic speciei. Am vazut pe net ca in natura sunt vazuti deseori prin iarba, cautand mancare. Specia se trage din Australia, si acolo, dupa cate vad, sunt o aparitie cat se poate de normala prin cartierele de la suburbie. Oamenii sunt obisnuiti cu ei. Ce inseamna sa traiesti intr-o tara tropicala. Sa-l vezi ce reactii are cand ii dau de mancare. Pur si simplu scoate diverse sunete de placere. N-are cum sa nu-ti fie drag cand il vezi. Si in afara de semintele lui, mai mananca si salata, morcov, mar, biscuiti, paine, chiar si pufuleti. Si-n colivie i-am pus tot felul de jucarii, inclusiv oglinzi ca sa nu se simta singur. Si se pare ca functioneaza. Pana acum nu a dat semne sa fie deprimat sau ceva.
Hamsteritele tale sunt sigur foarte norocoase sa fie in grija ta. Sigur e suprinzator cum asemenea fiinte atat de mici pot da dovada de personalitate, atasament sau inteligenta. Si eu ma mir cand il vad pe papagalul meu ca isi face anumite obiceiuri, si invata lucruri noi mereu. Si adaptabilitatea asta la un mediu artificial cum e casa unui om mi se pare deosebita. Avand astfel de fiinte in casa, si observandu-le zilnic, chiar poti invata multe lucruri noi, si sa-ti schimbi putin perspectiva asupra anumitor aspecte. De exemplu, ma gandeam la originile inteligentei. Noi oamenii ne consideram singura specie inteligenta, dar e clar ca sunt atatea si atatea animale (chiar de mici dimensiuni) care dau dovada ca detin asa ceva. Si atunci poate ca inteligenta umana nu e chiar atat de deosebita, daca tinem cont si ca a avut atat de mult timp sa evolueze, inca de cand stramosii nostri erau primate mici cu coada care traiau in copaci, sau poate chiar de dinainte de asta. Au fost zeci de milioane de ani de evolutie a inteligentei. Apoi mai e si problema interesanta a constiintei de sine, care se pare ca apare treptat. Unele primate mari se recunosc in oglinda, si asta arata ca detin un grad de constiinta de sine. Insa bineinteles ca nu sunt capabile inca sa constientizeze alte lucruri, precum propria mortalitate, de exemplu. Deci sunt multe aspecte interesante, si cu cat studiem animalele mai mult, cu atat vedem ca avem mult mai multe in comun cu ele decat am fi crezut.
Mama este vegetariana. Poate si de aceea am inceput sa nu mananc produse rele pentru organism. Poate cateodat mai gust junk-food dar e rar.
Multumesc, pare interesant :)
Uite peste ce am dat si eu azi: https://www.youtube.com/watch?v=2oFq4K9r2Os
Ca sa vezi cum se abordeaza problemele consumului de carne si a incalzirii globale intr-o tara civilizata ca Danemarca. Sper ca si alte tari o sa-i urmeze exemplul.
Da, sunt nişte fiinţe foarte isteţe şi învăţ şi eu de la ele câte ceva. Acum o să ne batem pe păpădii. 
Nu ştiu ce fel de papagal era. Unul mic verde-albăstrui.
Oricum, cu păsări exotice cred că omul a făcut un mare abuz, scoţându-le din mediul lor natural de habitat şi aducându-le în zone, unde nu au cum să supravieţuiască în libertate, în lipsa omului. Cred că este cumplit să ai aripi şi să nu poţi zbura (şi nu mă refer la pinguini aici).
Îmbucurător demersul danezilor. Sper că îl vor duce la bun sfârşit şi sper că mulţi alţii îi vor urma cât de curând.
Yay, bataie cu papadii!
Hmm, posibil sa fi fost perus daca zici ca era micut. Si majoritatea perusilor sunt verzi sau albastri. (al meu a fost albastru). Papagalul pe care-l am acum e galben pe piept, verde pe spate, rosu pe cap si are si mici pete albastrui pe la aripi. E ca un curcubeu. Ca marime e cam de doua ori cat un perus, sau aproape. Deci e oarecum de marime medie. Cu alti papagali mai mari e mult mai complicat sa-i intretii. Au mai multe nevoi, cum ar fi companie, spatiu mai mare, mancare mai variata si mai greu de gasit etc.
Da, nu stiu cum reusesc nordicii sa fie atat de destepti in aproape tot ce fac. Toata lumea ar trebui sa-i ia ca exemplu.
Uite ce am mai găsit, foarte util.
Înlocuitori vegani pentru oua, unt si lactate:
http://adelicii.ro/inlocuitori-vegani-pentru-oua-unt-si-lactate/
Meet your meat - The transformation of animals into food
http://youtu.be/sDea6L9gPD8
Când mă uit la imagini de genul, cutremurătoare de-a dreptul, dureros de privit, nu pot să nu mă gândesc că suntem pentru aceste fiinţe nişte hitleri şi mengeli, nişte torţionari şi călăi, complet monstruoşi, complet insensibili. Mi-e ruşine şi milă nesfârşit.
Cât de îngrozitori, sadici, egoişti, sălbatici, înapoiaţi...suntem ca specie. Câtă suferinţă provocăm... Cât de blânzi, grijulii, altruişti, afectuoşi, empatici avem potenţial să fim... Ce ne opreşte? Că justificări plauzibile pentru comportamentul nostru nu avem.
Http://youtu.be/-v7cyebsq28
http://youtu.be/Y8_Idh36InY
Aş elimina doar "lacto" din ecuaţie. Dar restul informaţiilor sunt utile.
Nu prea avem justificari, asa e. E greu de urmarit acel clip, cand vezi oameni inzestrati cu ratiune comportandu-se cu alte fiinte complet inofensive de parca ar fi lucruri, obiecte care nu simt frica, stres, durere, nimic. Chiar ca e trist. Si cum zici si tu, e si mai trist ca avem acel potential de a nu fi asa, si de arata ca ne pasa de viata cu care impartim planeta asta. Asa nu vom merge decat pe un drum scurt spre autodistrugere. Dar poate ca cei care-si cauzeaza propria disparitie isi merita soarta. Nu stiu insa ce sa zic despre toate celelalte specii pe care le-am impins spre extinctie din diferite motive. Ele sigur nu au meritat soarta asta.
Mi-ai adus aminte de un citat dintr-o carte de-a lui Sagan, "Contact", in care extraterestri isi spun parerea despre noi dupa ce ne-au monitorizat foarte mult timp. Seamana mult cu ce ai spus si tu: "You're an interesting species. An interesting mix. You're capable of such beautiful dreams, and such horrible nightmares. You feel so lost, so cut off, so alone, only you're not. See, in all our searching, the only thing we've found that makes the emptiness bearable, is each other."
In lipsa extraterestrilor, nu ne avem decat pe noi si vietuitoarele cu care impartim Pamantul. Asa ca poate daca am sti sa ne comportam cum trebuie unii cu altii, atat cu alti oameni, cat si cu animalele, am avea o sansa sa ne vindecam, si sa eliminam acele "cosmaruri oribile", lasand loc doar viselor frumoase.
Felicitări, noname, te felicit pentru hotărârea ta de a renunța la ouă.
Eu, totuși, nu îți pot urma exemplul, și nici să nu te aștepți la așa ceva din partea noastră: ouăle sunt felul meu preferat, alături de cârnăciori.
Promit, totuși, de dragul tău, să încerc să înlocuiesc ouăle cu nuci, și cârnăciorul cu castravete sau banană, așa în spiritul lui Remus Cernea, că tare bine le mai zice el.
Mare dreptate ai, Love.Viata e scurta, daca nu putem sa o lungim, hai s-o facem lata!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
