Cât de sănătos mâncaţi?
Vă propun pentru vizionare şi reflectare documentarul lui Michal Siewierski "Food Choices". Filmul întreg îl puteţi găsi aici, la comentarii, postat de Sorana Popescu: http://www.facebook.com/remus.cernea/posts/1015343616715 6175
Provocăm suferinţă în masă, ca să ne îmbolnăvim, să poluăm mediul înconjurător şi să îmbogăţim corporaţiile care profită de ignoranţa noastră. Pentru cea mai inteligentă specie de pe Pământ nu părem foarte inteligenţi, nu-i aşa?
Dacă ar fi să faceţi o schimbare în dieta voastră (şi nu numai), cu ce aţi începe? (Eu una, mă gândesc serios să renunţ şi la ouă, lactate şi peşte. Nu realizam pe deplin care sunt daunele consumului lor. Dacă aveţi argumente pro şi/sau contra, aş fi curioasă să le studiez.)
Ce părere aveţi cu privire la acest subiect în general?
Dacă cineva are şi alte studii ştiinţifice legate de această temă, le poate posta aici. Mulţumesc.

Ce am spus eu rau? totul e sa evitam dulciurile,cofetaria, patiseria eu cred ca ele sunt problema obezitati si a bolilor moderne, nu promovez nici o dieta astea trebuie evitate, de fapt de tot, eu in in ultimele 3 saptamani le-am eliminat de tot ma simt ok, in astea 3 saptamani am mancat legume mai multe, carne de 2, 3 ori pe saptamana, grasimi sanatoase, slabirea e si daca faci sport, deficit caloric, si da pancerasul elibereaza in fiecare dimineata insulina in organism nu asta e problema ca nu suntem diabetici cu toti, problema e zaharul, patiseria, masa musculara din cate am citit vine metabolizata dupa 3 zile de infometare prima oara e grasimea si da ai dreptate celule mor si se fac unee noi de aia prin culturism ele devin mai puternice, culturismul e important si el desigur, uite de unde citesc eu http://forum.softpedia.com/......ge__st__36

e acolo un tip foarte bun in alimentatie skeptikal

Nu cred ca proteinele nu se depun ca tesut adios indiferent de cat ai manca, carnea mancata mult se depune ca grasime

Cand am inceput sa scriu pe acest forum, una din primele replici pe care le-am auzit in favoarea regimurilor low carb, a fost aceea ca, deoarece grasimea reprezinta cea mai mare resursa enegetica a corpului nostru, asta inseamna ca dieta noastra trebuie sa se bazeze pe grasime. Marturisesc ca mi-a fost dificil sa inteleg logica acestui rationament, insa m-a facut sa ma gandesc la urmatoarele lucruri:

-de ce depozitam cea mai mare parte a energiei sub forma de grasime?
-de ce nu depozitam energia in cea mai mare parte sub forma de glicogen?
-care este ordinea oxidarii macronutrientilor din dieta?

Am sa pornesc, in sustinerea mea, de la cateva observatii:

-glucidele au cam 4 Cal/g
-proteinele au in jur de 4 Cal/g
-alcoolul are aprox. 7 Cal/g
-grasimile furnizeaza cam 9 Cal/g
-1 g de glicogen este stocat impreuna cu 2-4 g de apa
-1 g grasime este stocat impreuna cu 0.15 g de apa

Pe parcursul evolutiei noastre, selectia naturala a facut ca cei mai adaptati mediului sa supravietuiasca si sa-si transmita genele mai departe. Fie prin selectia sexuala, fie prin mutatii genetice intamplatoare, anumiti indivizi au capatat anumite caracteristici genetice care i-au facut mai bine adaptati supravietuirii intr-un anumit mediu si la numite conditii de viata. Ei au supravietuit si au transmis acele gene mai departe, pe cand ceilalti mai putin adaptati au avut o sansa mai redusa de supravietuire si linia lor genetica s-a transmis intr-o masura mai mica.

Cu siguranta ca una din caracteristicele foarte importante de-a lungul evolutiei, a fost aceea de a putea acumula cu usurinta un exces de energie care sa poata sa fie folosit in timpul periodelor de foamete sau cand resursele erau foarte limitate. Indivizii cu aceste caracteristici au supravietuit si au transmis mai departe aceasta mostenire genetica, insa ceilalti care erau rezistenti la acasta acumulare de energie au avut sanse mai mici de supravietuire, intrucat resursele lor limitate se terminau inaintea celorlalti, prin urmare si zestrea lor genetica nu mai apuca sa fie transmisa mai departe.

Persoanele care astazi se ingrasa foarte usor au fost norocosii acelor vremuri, iar cei care se ingrasa greu in zilele noastre au fost fost cei mai putin norocosi atunci. De aceea astazi sunt mai numerosi cei cu tendinta de ingrasare, sunt aceia care au fost mai bine adaptati si au supravietuit, iar minoritarii sunt cei care sunt rezistenti la ingrasare, adica cei care au avut o sansa mai redusa de supravietuire si de aceea si-au transmis genele intr-un numar mai mic. In zilele noastre, datorita abundentei resurselor alimentare, acei norocosi ai vremurilor trecute, datorita usurintei cu care acumuleaza excesul de energie au devenit ghnionistii lumii moderne, iar aceia care abia au supravietuit acelor vremuri au devenit cei feriti de obezitate si de bolile lumii moderne asociate acesteia.

Acum sa vedem de ce totusi evolutia a favorizat acumularea acelui exces de energie sub forma de grasime si nu sub forma de glicogen. Ce s-a intamplat in corpul uman, atunci cand s-au consumat concomitent si carbohidrati si grasimi. Din punct de vedere fizilogic au fost favorizate acele mecanisme capabile sa ofere un avantaj de supavietuire. In acesata privinta corpul uman s-a vazut in fata urmatoarei dileme: sa foloseasca carbohidratii si sa depoziteze grasimile sau sa foloseasca grasimile si sa depoziteze carbohidratii.

Este evident ca evolutia a preferat prima situatie. Dar de ce? Pentru ca acest lucru a insemnat un avantaj metabolic, concretizat intr-un avantaj de adaptare si supravietuire. Corpul prefera sa stocheze excesul de energie sub forma de grasime, pentru ca la masa egala grasimea furnizeaza mai multa energie, vitala in caz de lipsa de resurse. 1 kg de glicogen ar fi furnizat 4000 de Cal, pe cand 1 kg de grasime furnizeaza 7700 de Cal (grasimea este stocata in tesutul adipos cu putina apa, 1 kg de tesut adipos are 85-86 % grasime pura si 14-15 % apa).

Un al doilea avantaj il reprezinta greutatea redusa al stocarii sub forma de grasime. 1 kg de grasime pura necesita in jur de 150-160 g de apa, deci cam 1160 g in total, furnizand 9000 Cal. pentru supravietuire. 1 kg de glicogen ar fi necesitat intre 2-4 kg de apa pentru stocare, deci intre 3-5 kg in total, furnizand doar 4000 Cal, ceea ce ar fi scazut in mod substantial sansele de supravietuire, din cauza aportului mai mic de energie si din cauza greutatii suplimentare al acestui tip de stocare, care ar fi ingreunat si deplasarea, dar ar fi crescut si necesarul energetic pentru acest bagaj suplimentar. Iata de ce evolutia a favorizat depunerea excesului de energie sub forma de grasime (prin exces intelegand excesul de orice fel, proteine, glucide, lipide, dar mai ales pe acestea din urma).

Un al treilea motiv pentru care lipidele in exces sunt transformate in tesut adipos, mai usor chiar decat excesul de glucide, il constituie costul mai mic de stocare per unitate de lipide (5-10 %), fata de costul mai ridicat al stocarii glucidelor sub forma de lipide (15-25 %). Pur si simplu se pierde mai putina energie cu stocarea lipidelor din alimentatie in exces, decat cu stocarea excesului de glucide (acestea trebuie sa treaca prin transformari succesive pentru a ajunge sub forma de trigliceride), acest lucru asigurand un avantaj de supravietuire.

Este evident ca fiind preferata grasimea ca forma de stocare a excesului, raman carbohidratii ca sursa primara de energie. Trebuie precizat ca intr-o dieta normala dpdv caloric, grasimile din dieta nu ingrasa in sensul unui aport definitiv la tesutul adipos, ci doar al unui aport temporar, asta pentru soarta majoritatii grasimilor din dieta, dupa ingerare, este incorporarea in tesutul adipos. Nu exista nici o zona tampon semnificativa, in care lipidele sa fie deversate, in afara tesutului adipos. Nu se pot depune semnificativ nici in ficat, nici in muschi, ci doar in tesutul adipos. Asta nu inseamna ca ele vor ramane acolo, ci vor fi eliberate pe parcusul zilei si mai ales pe parcursul noptii si oxidate, insa arata usurinta cu care ele sunt depuse in tesutul adipos.

Spre deosebire, carbohidratii din dieta imediat dupa ingerare, urmeaza o alta soarta. Intr-o prima faza creste oxidarea lor (transformarea in energie), apoi urmeaza stocarea lor in ficat si muschi sub forma de glicogen. In caz de exces caloric carbohidratii nu sunt transformati in grasime pana nu sunt saturate depozitele de glicogen.

Proteinele sunt folosite pentru satisfacerea nevoilor structurale ale organismului (tesut muscular, hormoni, enzime, neurotransmitatori etc), in caz de deficit caloric ele pot fi folosite drept combustibil.

Alcoolul este degradat pentru a se inlatura compusii toxici si in acest proces se genereaza energie.

Ordinea in care sunt oxidati acesti nutrienti: alcoolul este prioritar pentru ca este toxic si trebuie eliminat rapid, carbohidratii si proteinele urmeaza, primii furnizand energie si proteinele indeplinind un rol structural, grasimile sunt si ele folosite intr-o mica masura pentru nevoile imediate de energie, insa cea mai mare parte iau drumul tesutului adipos.

Exista un ciclu neintrerupt de producere, stocare si reciclare a combustibililor in organism. De pilda tesutul adipos elibereaza acizi grasi care intra in circuitul sanguin, sunt extrasi de acolo de celule, tesuturi, organe pentru nevoile lor energetice, restul sunt reesterificati in trigliceride si ajung in tesutul adipos, apoi ciclul se reia. Glucoza este produsa prin gluconeogeneza, este folosita de organe, tesuturi, produsii secundari precum piruvatul si lactatul sunt reciclati in ficat, unde se produce din nou glucoza si ciclul se reia.

Dupa o masa bogata in carbohidrati, creste glicemia, se elibereaza insulina care are urmatoarele efecte:

-stimuleaza secretia de LPL (lipoprotein lipaza)
-stimuleaza lipogeneza
-stimuleaza glicogeneza
-stimuleaza glicoliza
-stimuleaza absorbtia de lipide, proteine si glucide de catre tesuturi
-inhiba HSL (human sensitive lipase)
-inhiba lipoliza
-inhiba glicogenoliza
-inhiba gluconeogeneza

Explicatie: cand in sange este prezent din abundenta un combustibil (glucoza), corpul n-are nici un motiv sa mai foloseasca celalalt combustibil (acizii grasi), de aceea inhiba eliberarea de acizi grasi din tesutul adipos si stimuleaza incorporarea celor existenti (din dieta sau eliberati anterior din tesutul adipos) in tesutul gras. De aceea stimuleaza LPL care are rolul de desface trigliceridele in acizi grasi, pentru ca ei sa poata patrunde in celulele adipoase si inhiba HSL care are rolul de a desface trigliceridele din tesutul gras.

Pentru ca este o abundenta de glucoza, corpul stimuleaza arderea ei (glicoliza) si de asemenea stimuleaza depunerea ei sub forma de glicogen (glicogeneza). Pe de alta parte nemaiavand nevoie de combustibil suplimentar, inhiba eliberarea de acizi grasi (lipoliza), inhiba formarea de combustibil nou (gluconeogeneza) si inhiba de asemenea si eliberarea de combustibil existent (glicogenoliza, adica desfacerea glicogenului pentru a forma glucoza).

Dupa cum se observa corpul are o logica a lui, care se circumscrie unei functionari rationale si nu este nimic anormal sau daunator in efectele insulinei, asa cum o prezinta Gary Taubes. Ce trebuie retinut este ca, in ciuda ideilor propagate de Taubes & Co, aceste efecte sunt limitate in timp, nu sunt permanente asa cum lasa acesta sa se inteleaga. De asemenea efectul inhibitor nu este absolut, ci chiar si asa ciclul de eliberare si resterificare continua, el nu se opreste niciodata, insa e adevarat la niveluri mult mai mici. Dar acest efect inhibitor actioneaza postprandial (adica dupa masa), in jur de 3 h, dupa care nivelul insulinei revine la normal si toate aceste cicluri de eliberare, oxidare si depozitare a acizilor grasi din si inspre tesutul adipos se reiau. La fel si cu glucoza. Practic daca calculam ca intre mese exista o fereastra de vreo 6 h, rezulta ca cel putin 6 h exista intre cele 3 mese principale, perioada in care insulina este la un nivel normal si oxidarea grasimilor continua fara probleme. Daca adaugam si perioada noptii in care se ard majoritar acizi grasi (8-10 h), rezulta o perioada suficient de mare pentru oxidarea grasimilor. La toate acestea se adauga faptul ca in final procesul de slabire si ingrasare este guvernat de legile fizicii, de necesarul si de cheltuiala energetica a organismului.

Acum sa vedem cum functioneaza bizara logica a celor care neaga caracterul stiintific al teoriei balantei calorice. Taubes este atat de confuz in cartile sale incat afirma intr-o parte ca aceasta este adevarata, iar in alta parte ca nu conteaza, doar carbohidratii conteaza. Sa presupunem ca o persoana are nevoie de 2500 Cal /zi si urmeaza o dieta hipocalorica de 2000 de Cal/zi, dar high carb 60%. Respectiva persoana are un deficit de 500 Cal/zi, conform teoriei ea va slabi, insa conform lui Taubes ea se va ingrasa. Intrebare de unde provine excesul necesar ingrasarii cand persoana este in deficit? Se creeaza energie din nimic? E ca si cum ai avea o plasa de 2 kg de cartofi, scoti unul si plasa va cantari 3 kg. E absurd! Se incalca prima lege a termodinamicii!

Sa presupunem acum ca o persoana consuma o dieta high fat 60%, de 3000 de Cal/zi, cu 500 de Cal peste nevoile sale zilnice. Conform teoriei se va ingrasa, conform lui Taubes ea va slabi, pentru ca nu este stimulata insulina si acizii grasi vor fi mobilizati din tesutul adipos. Cum se produce deficitul in conditiile in care in corp intra mai multe calorii decat ies? E ca si cum ai avea o plasa de cartofi de 2 kg, mai adaugi un kg si plasa va cantari 1 kg! Dispare energia in neant? Din nou absurd!

In ultimii ani dietele low carb au luat avant si sunt folosite din ce in ce mai multi oameni.Desi experimental s-a demonstrat ca ele functioneaza(se slabeste), motivele pentru care ele functioneaza reprezinta o sursa nesfarsita de mituri create in jurul acestor diete.Propagarea unor teorii lipsite de caracter stiintific a dus la dezvoltarea unor idei preconcepute legate de carbohidrati(printre altele) si anume ca acestia ingrasa.Multi adepti ai acestor diete fac afirmatii hazardate precum aceea ca nu conteaza caloriile din dieta, iar o parte dintre ei au dezvoltat o fobie legata de carbohidrati. Unii au inceput sa se teama ca o felie de paine sau un covrig se vor transforma in grasime sau ca fructele trebuie limitate in dieta pentru ca "ingrasa".
Am decis sa prezint o serie de argumente si experimente stiintifice care sa arate cum sunt metabolizati carbohidratii si care sa demonteze aceste mituri.Alte subiecte de interes vor fi abordate.

Ce se intampla in cazul unei mese bogate in carbohidrati? Raspuns:acestia sunt oxidati sau transformati in glicogen.Nu sunt transformati in tesut adipos!
Glycogen synthesis versus lipogenesis after a 500 gram carbohydrate meal in man
"Assuming the CHO load to be completely absorbed after 5 hr, and allowing for glucose oxidation calculated from the gas exchange data, the glycogen content of the subject's body tissue had then increased by 408 +/- 19 g. During the 10 hr after the meal, 133 g CHO, 17 g fat and 29 g protein were oxidized, providing respectively 66%, 19%(aproape 20% din energie din oxidarea lipidelor) and 15% of caloric expenditure, and leaving a gain in glycogen stores estimated at 346 +/- 12 g. The data imply that: (1) The capacity for glycogen storage in man in larger than generally believed, and (2) Fat synthesis from CHO will not exceed fat oxidation after one high-carbohydrate meal, even if it is uncommonly large. When a single high-carbohydrate meal is consumed, dietary CHO merely has the effect of reducing the rate of fat oxidation. These findings challenge the common perception that conversion of CHO to fat is an important pathway for the retention of dietary energy and for the accumulation of body fat."
Ce se intampla in cazul unor diete hipercalorice(50% peste mentenanta) in care excesul energetic provine fie din lipide, fie din glucide?
Fat and carbohydrate overfeeding in humans: different effects on energy storage?
"Carbohydrate overfeeding produced progressive increases in carbohydrate oxidation and total energy expenditure resulting in 75-85% of excess energy being stored. Alternatively, fat overfeeding had minimal effects on fat oxidation and total energy expenditure, leading to storage of 90-95% of excess energy. Excess dietary fat leads to greater fat accumulation than does excess dietary carbohydrate, and the difference was greatest early in the overfeeding period."
Metabolsmul carbohidratilor
Nutrient effects:postabsorptive interactions
Dupa o masa bogata in carbohidrati acestia urmeaza 4 posibile cai metabolice:
-sa fie oxidati si sa furnizeze energie
-sa fie stocati sub forma de glicogen
-sa fie transformati in trigliceride
-sa constituie substrat pentru gluconeogeneza
Marea majoritate sunt absorbiti in primele ore.
"Meals usually provide 50-150 g CHO, of which approximately 90% is absorbed within 4 h(Radziuk et al. 1978)"
Peste jumatate sunt stocati sub forma de glicogen.
"In nonobese nondiabetic subjects, after ingestion of a 100 g glucose load, about 40 g glucose are oxidized within 3 h of ingestion, whereas about 50 g are stored as glycogen(Felber et af. 1983), the remaining 10 g being not yet absorbed"
Insulina nu inhiba complet lipoliza.
"During the 3 h period after a 100 g glucose load, glucose, lipid and protein oxidation respectively accounted for 60, 25 and 15% of the energy expenditure (Rousselle et al. 1982)"; adica timp de 3 h de la consumarea a 100 g glucoza, corpul arde 25% din energia sa din grasimi
Insulina stimuleaza oxidarea glucozei.
"Insulin secretion plays a major role after meal ingestion: insulin stimulates glucose oxidation by enhancing glucose transport in insulin sensitive cells, by stimulating glycolysis"
Insulina inhiba lipoliza(dar nu total).
"Insulin also suppresses the activity of the hormonesensitive lipase and, therefore, inhibits lipolysis and lipid oxidation.The inhibition of lipid oxidation parallels the stimulation of glucose oxidation"
"Insulin does not completely suppress glycerol output from adipose tissue, indicating that lipolysis is not entirely inhibited after a meal. By contrast, NEFA(acizi grasi liberi) release is strongly inhibited (Coppack er al. 1990), showing that after a meal the NEFA produced by low rates of lipolysis in adipose tissue are re-esterified within the adipose tissue.
Corpul unui adult este capabil sa stocheze pana la 500 g de glicogen in conditii normale.
"The body’s glycogen reserves are small and are usually maintained at between 250 and 500 g in a 70 kg adult man. A normal maintenance diet provides about 250-300 g CHO/d, which represents 50-100% of the total glycogen stores."
Carbohidratii consumati intro dieta tipica(250-300 g/zi) sunt oxidati in intregime pe parcursul unei zile.
"From day to day, changes in the body’s glycogen stores in the postabsorptive state are very small. This indicates that within 24 h there is total oxidation of absorbed dietary CHO."
Carbohidratii nu contribuie semnificativ la formarea tesutului adipos.
"It is to be emphasized that other metabolic pathways for disposal of dietary CHO, such as conversion into TAG(trigliceride) or into nonessential amino acids, are not quantitatively important."
Although the glycogen stores are normally maintained within a relatively narrow range, the capacity for storing large amounts of dietary CHO by conversion to glycogen is relatively large (Acheson et al. 1982, 1984, 1985, 1988)
Ce se intampla in cazul administrarii a 500g maltodextrina(indice glicemic 130)? Aproape jumatate din cantitate este oxidata, peste jumatate este stocata ca glicogen si nu depune nimic sub forma de grasime, ba chiar se mai oxideaza putin din grasime.
"A large load of CHO (500 g dextrinmaltose given as three meals over 5 h) to healthy subjects induces a marked stimulation of CHO oxidation over the 14 h after the first meal (240 g oxidized, 260 g stored; Acheson et al. 1985 Contribution of 500 g naturally labeled 13C dextrin maltose to total carbohydrate utilization and the effect of the antecedent diet, in man). Net lipogenesis occurred at a low rate from 5 to 10 h after the first meal, but this lipid accumulation was offset by a greater rate of lipid oxidation over the next 4 h. The fat balance calculated over 14 h was negative, indicating that the large load of CHO did not induce a gain in fat."
Pe timpul noptii principala sursa de energie sunt grasimile.
In those subjects who were studied throughout the night, carbohydrate utilization declined, fat became the principal energy source and dextrin maltose oxidation could account for almost all of the carbohydrate which was being oxidized. At the end of the 24 h period the cumulative total carbohydrate oxidation was 217 ± 10 g (2 subjects in the high fat group), 300± 13 g (mixed diet group) and 335 ± 7 g (2 subjects in the high carbohydrate group) of which dextrin maltose oxidation had contributed 82%, 70% and 73% respectively.
Dar cand se adminitreaza 500 g maltodextrina persoanelor obeze versus non obeze?
Carbohydrate metabolism and de novo lipogenesis in human obesity
"During the 14 h, the lean subjects oxidized 28 ± 4 g protein and 15 ± 4 g of fat. Of the 15 g of fat oxidized, 4 ± 7 g were restored by synthesis from carbohydrate, resulting in an overall balance of -11±4g.In the obese, 29 ± 3 g of protein were oxidized during the 14 h. The total amount of fat oxidized was similar to that of the lean controls(19 ± 5 g/l4 h) and was counter-balanced by a gain of 5 ± 3 g of fat during the periods in which de novo synthesis of fat exceeded concomitant fat oxidation. This resulted in an overall fat balance of -14 ± 8 g/ 14 h."
"Evidence that dietary fat, rather than fat synthesis from carbohydrate, provides the precursors for adipose tissue triglycerides should help to alleviate the commonly held fear among weight-conscious individuals that carbohydrate turns into fat. This erroneous belief may lead these individuals to avoid foods known to contain primarily carbohydrates infavor of foods known for their low-carbohydrate content (ie, high-protein items). Such a pattern of food selection would be unfortunate, indeed, because it promotes the consumption of foods with a high-fat content, which is much more likely to sustain positive fat balance than dietary carbohydrate."

Dar ce se intampla cand o persoana consuma 740 g de carbohidrati(cu 60 g de lipide si 100 g de proteine)? Din nou corpul stocheaza aproape jumatate din ei si arde restul.
"In another study, after 3 day on a hypoenergetic low CHO diet to deplete glycogen stores, a very large amount (740 g) of dietary CHO (with 60 g fat and 100 g protein), consumed during the 4th day by healthy young human subjects, induced an increase of 340 g in the glycogen store, without initiating de novo lipid synthesis at rates exceeding concomitant fat oxidation (Acheson et al. 1988). In this study, 400 g CHO/d were oxidized. These findings show that high amounts of dietary CHO can be accommodated by inducing a stimulation of CHO oxidation and an increase in glycogen stores. The important point is that there was no gain of fat by de novo lipogenesis, as a small amount of net lipid oxidation was observed.
Acheson et al. (1988) showed in young men that glycogen stores must increase by about 500 g before net conversion of CHO into fat occurs. When the glycogen stores become saturated, the only way of disposing of additional excess CHO intake is by fat synthesis. This phenomenon can be demonstrated under artificial conditions of overfeeding. In everyday life, a high intake of CHO elicits an increase of satiety, and subsequently food intake is decreased(Blundell et al. 1993). These results support the concept that dietary CHO does not increase an individual’s fat content by de novo lipogenesis under normal conditions."
Hellerstein et al. (1991) showed in humans that the fraction of very-low-density-lipoprotein-palmitate derived from de novo lipogenesis was only 0.9% in the fasted state and 2% in the fed state after a high-CHO breakfast. These results support the concept that de novo lipogenesis is not an important pathway in humans."
Ce se intampla in cazul unor diete high carb hipercalorice pe o perioada mai lunga de timp?
Glycogen storage capacity and de novo lipogenesis during massive carbohydrate overfeeding in man
In acest experiment 3 tineri au consumat o dieta hipocalorica(1600 cal) high fat(75%, p=15%, c=10%) timp de 3 zile, concomitent cu exercitii fizice pentru golirea rezervelor de glicogen.Au urmat apoi o dieta high carb(c=86%, p=11, L=3%) si hipercalorica(3500 calorii crescute treptat pana la 5000 de cal) timp de 7 zile, apoi 2 zile de high protein si hipocalorica(600cal) si inca 2 zile de high fat.
In peroada high carb subiectii s-au ingrasat 4.6 kg, in cele 2 zile de dieta hipocalorica au slabit 4.4 si la final au revenit la greutatea initiala.
"After the 7 d of overfeeding the high-carbohydrate, low-fat diet (day 10), body weight had increased by 4.6 ± 1.3 kg (ie, 5.6, 4.9, and 3.2 kg). During the 2 d on the restricted high-protein, low-energy diet (600 kcal/d) 4.4 ± 0.9 kg were lost. Two days later, body weights were the same as at the start of the overfeeding phase of the experiment"
Pe perioada dietei high carb metabolismul subiectilor a crescut cu 35%(de la 2400 cal la peste 3200 cal), corpul reusind partial sa disipeze excesul de calorii.De unde provine aceasta crestere?
"Carbohydrate stored as glycogen requires the expenditure of 2 mol ATP per glucose moiety converted into glycogen plus 0.5 mol for the cost of active transport in the gut and other phenomena, such as digestive enzyme synthesis and gut motility. Because glucose oxidation yields 36 mol ATP, the cost of glycogen synthesis consumes 2.5/36 or 7% ofthe glucose stored as glycogen. The transformation of glycogen into fatty acids, the subsequent esterification before export from the liver, and then triglyceride storage in adipose tissue consume additional ATP, estimated at 18%. Thus ~25% of the energy of the glucose channelled into de novo lipogemesis can be expected to be needed for this process.Of the energy consumed in excess of maintenance energy, 75% was retained and 25% dissipated."
Cand incepe corpul sa transforme in lipide carbohidratii? Doar cand exista exces cronic de glucide si rezervele de glicogen sunt saturate.
"Our data suggest that glycogen stores must increase by 500 g before appreciable de novo lipogenesis begins. Provided that massive amounts of carbohydrate continue to be ingested, the glycogen stores become saturated so that the only way of disposing of additional excess carbohydrate is by fat synthesis in addition to maximal use of glucose for energy generation."
"From these data it would seem that the glycogen stores can maximally accommodate 800-900 g of carbohydrate and perhaps as much as 1-1.1 kg in trained athletes. These results are among the highest glycogen storage values reported in the literature."
Ce reprezinta cele 4.6 kg acumulate?
-2.1-3.5 kg glicogen+apa
-650 g tesut muscular
-1.1 kg tesut adipos din care 600g provenit din excesul de glucide(de novo lipogenesis) si 500g din lipidele din dieta.
Assuming that glycogen is stored with two to four times its weight of water, ~2.1-3.5 kg of the change in body weight can be accounted for. Cumulative gains of body fat by de novo lipogenesis and from that which was provided in the diet amounted to 1.1 kg fat. Thus with the 665 g increase in lean body mass indicated by a gain of 133 g protein, we can account for the 4.6 kg increase in body weight.
"During the 6 d during which lipid synthesis exceeded fat oxidation, net de novo lipogenesis amounted to a total of 580 g. Because in addition to de novo lipogenesis some fat was provided in the diet (85 g/d), the overall fat gain was ~1.1 kg"
"Finally, our findings indicate that the body’s glycogen stores are far from completely filled under normal ad libitum conditions."
Concluzia este ca toata ingrijorare starnita de autori fara expertiza in domeniu si care s-au avantat in concluzii riscante si nesustinute de litearatura stiintifica sunt complet nejustificate.Desi posibil ca excesul de glucide sa fie convertit in lipide, intr-o dieta normala acest lucru este improbabil.Sunt necesare 3 conditii:
-dieta hipercalorica
-consum exagerat de glucide
-supraconsum cronic(2-3 zile nu sunt suficiente)
De remarcat usurinta cu care s-au depus lipidele din dieta desi procentual au reprezentat doar 3% din totalul caloriilor. Avand in vedere ca lipidele intr-o dieta normala ajung pe la 30-40%, rezulta ca intr-o dieta mixta hipercalorica adevarata problema o reprezinta lipidele.Ele contribuie intr-o maniera covarsitoare la formarea tesutului adipos.In prezenta atat a glucidelor cat si a lipidelor corpul foloseste prioritar glucidele si lipidele se depun.Stiintific vorbind dietele low fat au o justificare in metabolismul uman.Insa ele n-au fost urmate decat rar la nivelul populatiei.Din acest motiv(si din altele) tind sa nu mai fie recomandate in ultima vreme si nu din cauza ca fiziologic ele n-ar functiona.Trebuie remarcat totusi ca intr-o dieta mixta eucalorica(in balanta calorica) atat lipidele cat si carbohidratii sunt oxidati si nu se depun sub forma de tesut adipos.
In urmatoarea postare o sa abordez metabolismul proteinelor si al lipidelor.

"Forks Over Knives" (2011) - un documentar interesant.
http://youtu.be/MPJ0GNosaMY
http://youtu.be/2-7E8BtimZk
"Forks Over Knives The Extended Interviews"
http://youtu.be/pGW48HLEv1o

Interesant. N-am mai auzit pana acum de laptele de casa din soia. Stiu prea putine despre mancaruri si gatit in general, dar imi place entuziasmul tau si felul in care vorbesti despre lucrurile astea. Gatitul pentru tine se pare ca e un amestec de arta, stiinta si distractie. E combinatia perfecta ca sa iasa ceva bun (daca nu mancarea, atunci macar prepararea ei). Si tot timpul inveti ceva nou, chiar si dintr-o nereusita.
Tinand cont ca nu prea le am cu gatitul, sunt mici sanse sa fac ceva, dar in cazul in care fac, sigur te anunt. Sa ma tii si tu la curent cu toate experimentele din bucataria ta.

Ok, o să te ţin la curent.
Cred că şi singurul motiv că ţi se deschide orizontul, faci multe descoperiri bucătăreşti şi eşti în extaz de nou, divers şi experimente este de ajuns pentru a deveni vegetarian. Salvarea animalelor, mediului înconjurător şi un surplus de sănătate e ca un bonus.

Da, si ti se deschide parca o fereastra spre un posibil viitor mai bun si echilibrat pentru omenire si planeta. Cine stie, poate ca vegetarienii de azi sunt pionerii acelei epoci noi pe care ar trebui cu totii sa ne-o dorim. Poate ca descendentii nostri din viitor se vor uita inapoi spre perioada noastra si vor fi ingroziti de ororile pe care le cauzam mediului inconjurator si animalelor, doar de dragul dependentei de carne. Si se vor mira si de riscul mare de imbolnavire la care ne-am supus popriile noastre organisme. Dar poate ca vor aprecia totusi si faptul ca acum s-au facut auzite si primele voci care au criticat stilul asta de viata. Imagineaza-ti, peste cateva mii de ani, un Pamant al vegetarienilor. Un fel de lume utopica, ca-n filmele SF. Chiar ar fi un subiect de film interesant.

Daaa.

Aoleu, ce poftă mi-ai făcut de o teleportare în viitor!

Trebuie să-l contactăm pe Iñárritu, să-i vindem un pont.

"Food Matters" (2008) - un alt documentar.
http://youtu.be/r4DOQ6Xhqss
http://youtu.be/RwZY1jaw2EM

Http://youtu.be/RwZY1jaw2EM
http://youtu.be/aGMIhutMDLE

TheTruth About Your Food with FOOD, INC. Filmmaker Robert Kenner.
http://www.youtube.com/watch?v=2Oq24hITFTY

Mark Bittman - Food Matters
http://youtu.be/GiEhFvysQGI

"Veganism! (What it is & How to Help Save This Planet)"
http://youtu.be/lG9upLaThv0

Mie mi-e mereu pofta de o teleportare in viitor.;)) Asa de mult mi-ar placea sa stiu care va fi soarta omenirii si a universului. Probabil vom disparea, dar conteaza si cand si cum, si ce vom face pana atunci. Dar e imposibil de stiut.

Da, sau lui James Cameron si Ridley Scott, ca ei sunt maestrii SF-urilor.;)) Tu te uiti la filme din astea? Sa zicem Interstellar, The Martian, Star Wars sau seria Alien?

Faina noua poza de profil! Marea, soarele, vremea calduta. Se vede ca vara e dupa colt. Parca nu-mi vine sa cred ca iar e aici. Asa de repede trece timpul in ultima vreme. Tot mai multi spun asta. Exista chiar si un cuvant pentru senzatia asta: https://www.youtube.com/watch?v=SNgyEmYyQF4
;))

Da, parcă zboară uneori, iar eu pe valurile lui.

Primele două am văzut, dar nu pot să spun că sunt o fană înfocată.

Am terminat, în sfârşit, vrăjile deasupra laptelui. Am făcut două ture (care tot se încăpăţânau să nu fiarbă), vreo 8 litri în total, fiecare colorat şi aromatizat diferit. Am lapte cu vanilie, cacao, mentă şi - preferatul meu - scorţişoară. A ieşit fain. Are un gust aşa uşor, primăvăratic. Am băut vreo 3 căni fără să respir. Clar nu mă mai întorc la laptele de animale.
Şi năutul a ieşit ok, dar mai am de lucrat la el mâine, să-i dau un gust mai special.
În schimb, salatele tocate mărunt în robotul de bucătărie am observat că nu-mi plac. Parcă prea aplatizează gusturile şi nu te lasă deloc să te bucuri de fiecare în parte. Am regretat bunătatea de alimente risipite. Dar, oricum, e şi asta o experienţă şi din fiecare avem de învăţat câte ceva.
Tu, ce ai mai făcut şi ce bun ai mai mâncat?

Ce fel de lapte ai facut?
E prea mult de citit in urma ca sa ma prind
Mie nu-mi place deloc laptele, n-am baut de ani de zile.

Laptele de soia, Kaℓi. Dar se poate face şi de migdale, şi de caju...
Dacă nu consumi laptele tradiţional, ai putea să încerci cel vegetal. Se face relativ uşor şi e mai sănătos, iar cel de soia, cel puţin, e şi mai ieftin. Ţi-l recomand.

De migdale am gustat mai demult, mi s-a parut interesant, dar nu pot sa spun ca mi-a placut
De soia nu imi imaginez cum e... probabil aromat cu ceva, o fi bun soia procesata, cum se gaseste in comert, nu-mi place deloc. Presupun ca laptele se face din bobite, de alea folosesc la muraturi instant si-mi place sa le zdrobesc in dinti
Esti vegetariana? super!
Eu nu sunt, insa am avut perioade lungi in care nu am mancat carne, dar nu din dorinta de a deveni vegetariana. Pur si simplu nu am putut sa mananc, imi era sila.
Dar ma pricep sa gatesc vegetale preferatele mele sunt vinetele si ciupercile.

Ioi, ce bine că mi-ai amintit! Mai am două vinete în frigider. Trebuie să le rezolv şi pe ele mâine. Şi mie-mi plac.

Nici eu nu prea mă omoram după carne nici până acum, dar acum am găsit mult mai multe motive ca să n-o mănânc (deloc) şi sunt hotărâtă să-mi fac din asta un stil de viaţă.

Dar zi-mi, te rog, cum pui soia la murături? Sună interesant. Prima dată aud aşa ceva.

Niste castraveciori murati, cam intr-o ora jumate sunt gata si sunt mai buni decat aia clasici. Astia care se gasesc acum sunt perfecti pentru ca sunt fragezi... spalati bine si taiati felii, cu coaja cu tot, si pusa sare din belsug... o lingura cu varf la trei, patru castraveciori. Trebuie sa stea vreo ora asa cu sare, pe urma spalati bine in strecuratoare, sa se duca sarea si ii pui intr-un borcan in care ai pus otet (cam de doua degete), doua linguri de zahar, doua frunze de dafin, cateva boabe de piper si o lingura de boabe de soia. Agiti bine borcanul si e gata muratura

Fain! Inedită reţetă. Poate la toamnă o s-o încerc (deşi la câte crudităţi mănânc, nu rămâne loc şi de murături).
Fug la somn, că mi se lipesc ochii. Mersi, Kaℓi. Noapte bună.

Da, cu totii pe valurile lui. Te-ai gandit vreodata ca noi vom fi anticii altora? Asa cum sunt vechii egipteni sau mesopotamieni pentru noi, asa vom fi si noi pentru cei din viitor, daca vom fi si atat. E putin ciudat, pentru ca noi ne consideram atat de moderni si avansati, incat ultimul cuvant care ne vine in minte atunci cand ne caracterizam e "antic". Asta e capcana in care cade fiecare generatie, dar nici nu e de mirare. Insa dintr-o data vezi lumea cu alti ochi din perspectiva asta. Si te ajuta, pentru ca odata ce realizezi cat de trecatoare sunt toate, inveti sa le apreciezi si pretuiesti mai mult.

Deci vad ca macar problema laptelui s-a rezolvat definitiv. Daca ar fi sa aleg intre vanilie si cacao, as alege vanilie. Tot timpul mi-a placut mai mult si inghetata de vanilie decat cea de ciocolata. Intre menta si scortisoara nu as sti ce sa aleg, pentru ca le ador pe amandoua. Se pare ca te pricepi la vraji daca spui ca a iesit asa de bun.
Mai vezi tu in zilele care urmeaza ce-o sa mai faci. Asa cum am zis si inainte, nu se poate sa-ti iasa totul din prima, dar mai inveti prin experimentele astea culinare, si data viitoare va fi si mai bine. Cine stie cate alte retete vegetariene vei mai descoperi si pe net intre timp, poate chiar mai bune.

Eu pana acum n-am pus in aplicare decat ideea cu mancatul fructelor pe stomacul gol dimineata. Mere si banane, pentru ca doar asta am avut. Oricum, doar in ultimele 2 zile am procedat asa, si e prea devreme ca sa spun ca simt o schimbare. Dar nu poate fi nesanatos, de asta sunt sigur.

Într-adevăr.
Apropo de micul dejun, azi mi-am făcut un milkshake vegetarian din lapte de soia cu vanilie, grepfrut, lămâie, mentă şi măr. A ieşit hrănitor şi înviorător.

Si precis si foarte gustos!
Si eu am mancat azi ca un vegetarian. Salata de boeuf fara carne. De cand ma stiu imi place mult, si mereu am preferat-o fara carne. Tu mananci asa ceva?

Le faci salata frate, 2+2 fac patru, dar si 3+1 pot sa faca 4. Dietele de culturism nu au legatura cu o dieta zilnica a unui om normal, eu sunt practicant de culturism la un anumit nivel si inteleg ce insiri tu aici doar ca tu amestesti mai multe abordari si pentru o persoana normala nu au nici un sens, le amestesti pentru ca in esenta nu ai idee cu ce se mananca. Sa nu mai vorbim ca dietele de culturism numai sanatoase nu sunt. Am citit pe sarite ce ai scris pentru ca ai copiat majoritatea articolelor de unde le-ai copiat si le-ai facut salata, repet daca ai avea idee in esenta cu ce se mananca ti-ai da seama ca te contrazici.

Eu in ceea ce am copiat am dovedit ceea ce am afirmat tu nimic, eu n-am ce discuta cu un om care nu isi demonstreaza argumentele prin dovezii stiintifice, tu ai spus ca carnea nu ingrasa ceea ce nu-i adevarat ingrasa spui ca dieta pentru culturism dar cand am recomandat eu asa ceva?

Înainte mâncam, dar acum nu mai. Prefer să-mi păstrez distanţa faţă de maioneză, care e mega grasă şi nici ouă nu mai mănânc, iar fără toate astea nu mai e tocmai boeuf, nu-i aşa? Dar îmi fac multe alte salate, care, sinceră să fiu, sunt nu doar mult mai sănătoase, dar şi mult mai gustoase, deci n-am pierdut nimic.

A, hai să-ţi povestesc, azi mi-am făcut nişte biscuiţi-prăjituri pe bază de resturi de soia de la lapte (le zice "okara") cu multe seminţe de in, de susan, de floarea soarelui, cu arahide, migdale, nuci, stafide, prune uscate, lapte de soia, scorţişoară, vanilie, dar fără zahăr. Am improvizat în voie. Au ieşit super faine. Şi frumoase (le-am împodobit cu seminţe), şi sănătoase, şi săţioase. Efectiv simţi că mănânci ceva de calitate, nu vreo otravă din comerţ. Aşadar, din vreo 600 g de soia îţi ies vreo 8 litri de lapte şi - cu mici adăugări - nişte mulţi biscuiţi minunaţi. Super merită!

Ce să le faci, pentru ei alimentația sănătoasă și alimentația vegetariană sunt una și aceeași dar e un mare bullshit. Carnea e un aliment necesar și trăind doar în stil vegetarian asta îți face mai mult rău decât bine( chiar și la creier, cum putem observa...) Sau cum vine câte unul că îi e milă de animale dar nu realizează că sunt aruncate în fiecare zi tone de carne la ghenă . Unuia căruia nu îi place carnea, e ok să nu mănânce, dar un om care crede că așa e mai sănătos, fără ea sau o bagă pe aia cu mila față de animale e ori prost ori dezinformat.

Ah, pai mie inca imi place si salata de boeuf.

Biscuitii aia suna bine. Ieri ai fost putin dezmagita ca nu ti-au iesit prea bine salatele, dar uite ca azi ai mai avut o reusita. Chiar inveti multe chestii noi in fiecare zi.
Am vrut sa te intreb ce fructe mananci tu dimineata.