De ce credeti ca mor oamenii? Nu vreau o teorie stiintifica pentru ca deja am auzit destule. Pur si simplu nu inteleg de ce ne chinuim toata viata sa ne fie bine ca dupa sa murim.
Ordonare:
După relevanţă
Oamenii nu mor, partea divina a omului este eterna, corpul in care experimenteaza viata de pe aceasta planeta, in aceasta dimensiune "moare", se transforma.
Nu ne chinuim, fiecare am ales sa ne incarnam aici in acest moment si sa avem experienta de viata pe care o avem, pe care o cream; ce vedem prin chin e o neintalegere a ceea ce se intampla in jur.
Moartea se petrece pentru a putea continua aceasta experienta prin renastere si a avea o diversitate prin gen, cultura in care te nasti...; existand etern in acelasi corp n-ai putea avea experienta de exemplu ca fiind femeie si in alta renastere ca fiind barbat.
RăspundeSincer nu prea cred in renastere... dar mersi oricum.
Răspunde Si dovezile care sa sustina ce delirezi tu acolo constau in ciuperci sau pastile?
Esti interesată de ciuperci sau pastile? Dovezile care sustin ce spun eu o sa te faca sa delirezi crezand ca esti pe ciuperci sau pastile.
Nu sunt fata iar tu nu ai raspuns la intrebare.
Daca ai vreo dovada care sa-ti sustina spusele, te rog, lumineaza-ne si pe noi. Daca nu, atunci putem presupune ca mananci rahat si te putem trimite la servit felul doi.
Nu ti-am raspuns pentru ca ai intrebat cu sarcasm si ti-am raspuns asa cum ai intrebat.
https://www.monroeinstitute.org/ (citeste despre proiectie astrala)
http://www.eusunt.ro/carte-Dovezi-referitoare-la-lumea-de-dincolo~2240/ (cauta despre experiente in apropierea mortii, near death experience)
citeste despre vieti anterioare, regresie in vieti anterioare
Referitor la transformarea corpului, e vorba de acea formula matematica e=mc2, "nimic nu se pierde, totul se transforma". Atomii ce alcatuiesc corpul sunt eliberati (descompunere) in spatiu, de acolo ei stiu unde merg mai departe.
Referitor la crearea experientei pe care o avem, fiecare miscare pe care o faci e o miscare constienta facuta de tine adica tot ce ai experimentat pana acum si ce vei experimenta este determinat de tine prin alegerile tele, gandurile si conceptiile tele.
Nu sunt aici sa te luminez, sunt aici sa-mi exprim parerea si sa spun cum vad eu ce se intampla in jur. O zi faina.
Daca as fi interesat in a-mi pierde timpul citind destainurile debusolatilor as fi crezut pana acum in rapiri extraterestre, Mos Craciun si Scufita Rosie. Doar pentru ca un cretin se apuca sa scrie o abureala ca fiind un adevar absolut si apoi gaseste altii mai cretini decat el sa-l urmeze nu inseamna ca abureala despre care vorbim are si vreo aplicabilitate in viata reala. Dovezile se bazeaza pe lucruri tangibile si demonstratii, nu pe ce viseaza orice trist care alege sa evadeze din realitate fiindca se teme mult prea tare sa accepte crudul adevar al propriei existente. Asa au ajuns si dobitocii aia sa intre prin gari si cluburi cu cate o centura plina cu explozibil.
Fapte si demonstratii, nu vorbe, asta te intrebam daca ai. Iar treaba cu near death experience, sincer, nu imi explic cum o poate accepta pana si cineva cu sindromul Down. Vrei near death experience? Trage aer in piept, expira-l pe tot si apoi pune pe cineva sa-ti apese pe jugulara pentru 30 de secunde. Creierul, in lipsa oxigenului, iti va crea niste stari si imagini pe care nu ti le poti explica sub nici o forma. Bine, asta daca nu ai fost la scoala la orele de anatomie... Asta e de fapt tot fasul cu near death experience, faceam si eu treaba asta cand eram mic cu prietenii, am vazut la luminite de la capatul tunelului cat sa-mi ajunga pentru 100 de vieti.
Omule, pentru asta imi ceri dovezi sa te pisi pe ele?
Cum iti imaginezi ca iti pot dovedi eu ceva in momentu asta?! Te-am indrumat catre informatii, oameni ce pot sa-ti dovedeasca practic, asa cum vrei tu prin demonstratii, tangibil!
Dupa cum ti-am zis mai sus experienta pe care o ai e in functie de conceptiile tele, daca eu cred ca tu te pisi pe ceea ce spun eu tu poti sa stai in cap si sa zici ca vorbesti frumos, sa-mi demonstrezi prin cuvinte frumoase, ca tot ceea ce cred eu va fi adevarat pentru mine si anume ca te pisi pe ce spun eu.
Treaba pe care tu o uiti este faptul ca spiritualitatea nu impune adevarari in care trebuie sa crezi. (Exista reincarnare, suflet, chackre etc.) Invataturile spirituale autentice te invita sa experimentezi cat mai concret diferite chestii. Toate doveziile sunt inutile pentru ca iti alimenteaza imaginatia si nu iti servesc decat la ingrosarea subiectivismului tau. NDE si starile psihedelice sunt prea vagi pentru a te baza pe ele. Spiritualitatea autentica se axeaza pe dizolvarea erorilor psihologice, nu pe credinta in experiente despre care nu putem stii daca sunt sau nu autentice. Si chiar daca sunt, la ce bun sa crezi in ele? Doar ca sa ai un punct de vedere? Care este scopul tau?
De unde ai dedus ca eu sustin idea cum ca "spiritualitate impune adevaruri in care trebuie sa crezi"? ( fac o paranteza si spun: cuvantul "trebuie" nu exista in dictionarul meu).
Mi s-a cerut sa-mi sustin afirmatiile si am scris, am postat link-uri catre informatii legate de ce am spus eu. Nu ma bazez pe NDE, nu cunosc foarte mult despre doar ce am auzit si am citit cateva randuri iar de stari psihedelice nu am scris nimic.
Spiritualitatea vorbeste despre noi, dincolo de realitatea acesta in care ne regasim. Daca sunt, suntem tot noi, descoperim mai mult din ceea ce suntem prin spiritualitate. Scopul meu e de a exista, de a fi autentic, ceea ce sunt cu adevarat dincolo de filtrul mental pe care il am, format din ganduri, experiente, concepte, lucruri invatate.
Frumos raspuns!
Totusi ce nu inteleg eu, de ce unii dintre noi ar dori sa fie nemuritor in trupul asta limitat?
Eu inteleg este atasamentul de lumea fizica si iluzia existentiala.
Sa nu judecam viata ca pe o carte ce are coltul copertei julit si necitind-o.
Mersi 
pe langa atasament si fricade a murii, de a disparea (iluzia ecistentiala), poate sa mai fie o anumita agenda pe care o persoana sa o aibe, poate sa fie o perceptie de evolutie, de descoperire.
Total de acord!
E, uite de aceea viata este frumoasa, tot timpul surprize. O calatorie la nesfarsit...
Daa 
frumos spus, calatori prin infinit, o zi minunata in continuare!
Putem discuta pana la anul despre asta, foarte mult sa discutat in Grecia antica despre filozofia existentiala deci e un domeniu cu bibloteci multe intrebarea ta e greu de inteles, stiinta macar a incercat sa dea o explicatie de ce avem nevoii si dorintele cum se nasc, apropo vezi budismul http://dezvoltarea-personalitatii.blogspot.com/search/label/BUDISMUL
e greu e inteles de ce continuam sa traim poate e frica de moarte sau nu ne lasa creierul nostru se stie ca daca isi pui o punga pe fata nu mai poti controla tu singur la un moment dat creierul numai vrea sa sa incerci sa te ineci etc avem scopurii biologice, emotionale aceste lucruri care ne mentin in viata, moartea poate fi din en motive biologice sau accidente etc
Ne chinuim să ne trăim cel mai de preț lucru pe care îl avem, viața și încercăm să ne atingem scopurile, să fim fericiți. Moartea poate fi doar un nou început dar aici fiecare crede ce vrea. Orice ai crede, viața oricum merită prețuită.
.Si mie mi se pare aiurea.
Pentru ca evolutiei i se rupe de indivizi, pe ea o intereseaza perfectionarea unei specii. Iar perfectionarea despre care vorbim se realizeaza doar inlocuind constant vechiul cu noul. Asa ca raspunsul este simplu, doar noi tanjim la nemurire, pentru ca in ignoranta noastra nici macar nu intelegem rolul pe care il avem. Suntem doar o veriga, fie ca vorbim la nivel individual sau la nivel de specie. Suntem speciali doar prin prisma faptului ca reprezentam cel mai avansat stadiu pe care l-a atins natura pe aceasta planeta dar in imaginea de ansamblu suntem insignifianti, doar in mintile noastre suntem eterni si atotputernici, in plan existential suntem doar bucati de carne cu un termen de valabilitate.
Pai pana mori viata poate fi un paradis. dar trebuie sa fii destul de destept sa stii cum sa il creezi. nu e vorba de final. ci de calatoria pana la final.
Poate fi un paradis la fel cum poate fi si un iad pe pamant, asta e problema.
Din cate vad ai computer/ ai internet. deci ai acces la 70miliarde de pagini web. dai din neuroni si iti creezi un paradis. nu e asa greu chiar.
Pentru mine paradisul inseamna fericire. Si asta nu se gaseste pe net.
Nu. aia se gaseste la traficantii de droguri. dar informatiile care duc la a fi implinit sunt pe internet.
Iar a fi implinit e mult mai important decat a fi fericit.
Deci tu crezi ca fericirea vine din droguri... ok. Si a fi implinit inseamna a avea experienta, si experienta nu se gaseste pe net, se capata din greseli, deci nu sunt de acord cu tine...
Eu am 29 de ani. tu cati ani ai?
Poti sa ai si 80 ca nu-mi pasa. Daca tu chiar crezi tot ce ai scris degeaba ai 29... Doar nu sunt de acord cu tine
Eu am incercat sa iti explic. daca nu poti pricepe. asta este. nu mai stau sa imi pierd timpul degeaba.
Da, asa e. Nu pot intelege ca pentru a fi fericita trebuie sa ma apuc de droguri. Nicio problema E o pierdere de timp pentru amandoi...
Uite si tu ce prostii zici. normal ca la 29 de ani stiu ca poti fi fericita si in alte moduri. dar ma refeream ca fericirea e un lucru ieftin si chimic declansat de endorfine.
Asa gandesc si eu, mai ales ca sunt trist, din alta cauza.Nu vad ce rost are sa traiesti,daca esti trist, si stii ca vei fi trist toata viata! Pentru ca, vorba ta "ne chinuim toata viata sa ne fie bine si murim".Eu spun asa "De ce sa traiesti, stiind ca vei muri o data, daca stii ca nu vei fi niciodata fericit?"
Ti-ai dat raspunsul deja. "Ne chinuim". Viata este o chinuire instinctuala. Asa ca, filosofic, omul cauta placerea, evitand neplacerea. El nu vrea sa astepte moartea, cand e nesigur de ceea ce se poate intampla dupa moarte (fie e viata, fie nu), asa ca profita de viata data. Unii cauta bani, avere, glorie (iluzii, adica), altii cauta idei, teorii, demonstratii.
Eu, cateodata, cand imi amintesc cati ani am (16) si imi dau seama cat de repede trece o luna, am impresia ca nu am trait deloc. Si poate chiar asa a si fost. Am amintiri, am regrete, am bucurii si melancolii. Ca orice om. Am indoieli, am convingeri. Ca orice om contradictoriu.
Revenind la subiect, moartea oamenilor este gasita usor explicata numai de motivul divinului. Fie ca divinul e ideea de Dumnezeu sau vibratie (partea de vibratie spirituala), acesta este cel ce a avut motivul de a crea viata omului limitata. Noi nu putem sti motivul divinului.
Cat despre stiinta, nu m-ar mira ca peste cateva secole (si nu multe) sa se afle ceea ce indeamna omul/anatomia sa spre moarte.
Si tu ce crezi (sincer)? Crezi ca dupa moarte exista rai/iad sau ca nu mai e nimic? Vreau doar sa iti stiu parerea.
Stii si tu, asa cum stiu si eu, ca este nesigur ceea ce poate exista dupa moarte. Exista partea de calatorie a sufletelor (chiar si dupa moarte, sufletele neimplinite pot ramane pe pamant pentru implinire, si aici facem referire la spiritualitate, la Nirvana deci, ori la acel tup de "fantoma" sau suflet inlantuit -de regrete-) si mai sunt si alte povesti ce vehicula despre viata ori lipsa vietii dupa moarte (mai exista si oameni ce zic ca nu exista viata dupa moarte si chiar daca ar fi adevarat, dar noi nu stim caci nu putem cerceta ce e dincolo de moarte, atunci ne-ar placea sa credem ca exista viata dupa moarte. Iti dai seama ce dezechilibru sufletesc si fizic ar exista daca s-ar descoperi ca nu exista nemurirea dupa moarte, ba chiar mai mult, viata dupa moarte? Toata lumea ar fi cuprinsa de disperare: va deveni egoista, doritoare de confort, fiindca ar sti ca nu e viata dupa moarte, atunci ar sacrifica multe oamenii pentru ca viata aceasta sa insemne ceva cu adevarat pentru ei. Adica ar cauta sensul vietii cu o disperare vadita si sensul vietii nu ar mai fi doar o disperare launtrica).
Pariul lui Pascal. Il gasesti pe internet. Acesta sustine: daca exista Dumnezeu si nu crezi in el, ai pierdut totul. Daca crezi in Dumnezeu si El exista, atunci ai castigat totul. Daca Dumnezeu nu exista, atunci nu ai pierdut nimic. (sper ca l-am parafrazat corect). Acest argument era necesar pe timpul cand Biserica pierdea teritoriu (mai putin credinciosi) din cauza argumentelor contra existentei lui Dumnezeu. Pariul lui Pascal este gandit in asa fel incat sa manipuleze. Am inteles ca exista si o eroare logica in pariu (de aceea iti sugerez o sursa de pe internet mai completa).
Pe langa toate acestea, vad ca tu esti crestin. Fiindca te intereseaza destinul crestin de dupa moarte. Eu sunt un om ce crede in Dumnezeu numai daca ii este argumentat rational. Dar, chiar daca nu imi este argumentat, tot nu as putea sa neg. Nu sunt genul de ateu obsedat de demonstrarea unui Dumnezeu palpabil. Ei cer o imposibilitate, vor sa-l provoace pe Dumnezeu, sa-i provoace puterea sa. Daca te duci la un preot milostiv, curat la inima si sincer si il vei intreba daca Dumnezeu exista, el va spune ca da. Fiindca preotul crede in Dumnezeu pe baza credintei. Si asta ii este indeajuns. El nu mai are nevoie de convingeri rationale, ori altfel de convingeri. El e multumit cu credinta. Un filosof, Emil Cioran, spunea ca nu crede in Dumnezeu. Dar scrierile sale in care se contrazizea cu Dumnezeu, ori vorbea despre el, ii contraziceau pozitia sa de ateu. Daca te duci la un filosof si il intrebi daca exista Dumnezeu, cel mai probabil te va intreba cine este acest Dumnezeu. Deci va cauta a ii da sens.
Ce cred eu, sincer? Nu am idee. Sunt mai mult agnostic. Nu ma incred in spiritualitate asa de mult, pe cat m-as increde intr-un Dumnezeu. Am fost crescut cu religia crestina. Acum, la varsta mea, ma tem de o existenta a lui Dumnezeu si, in acelasi timp, ma tem ca nu cumva acesta sa nu existe. Dar ceea ce stiu sigur: nu ma tem de moarte. Sau cel putin, asa prefer sa cred. Gasesc moartea ca fiind o destainuire a sufletului nostru, ca si cum acesta s-a eliberat de cele mai grele poveri omenesti.
Cat despre Rai si Iad: nu sunt locuri, dupa parerea mea. Chiar daca Dumnezeu ar exista, sufletul bun si milostiv exista in starea de Rai (adica in starea de desavarsire). Daca Raiul este natura verde (sa spunem ca Raiul are si o anumita infatisare), atunci el, ca loc, este oglindirea sufletului. La fel si Iadul, doar ca e opusul starii de Rai. Acestea sunt parerile mele.
Pentru ca astea sunt legile naturii. Deal with it.
De ce te chinui? Nu stiu, ma gandesc ca poate nu vrei sa te bucuri de viata si ai vrea sa fii un om fara casa, fara nimic si sa traiesti din cersit zic.
Ce " probleme " existentiale au unii...
Nu va inteleg oamenilor.Asta e pur si simplu o intrebare stupida.Ce raspuns te asteptai? Corpul uman este contrui sa se reproduca si sa moara. Orice copil cu gimnaziu si putina logica poate sa iti spuna asta.Asa fuctioneaza biologia.
Nu exista un raspuns absolut. Oameni nu mor pentru ca au fost rai sau pentru ca blablabla, doar mor asa pur si simplu.
Nu apasa nimeni un buton si nimeni nu spune ca nu putem invinge moarte intr-un fel sau altul.
Deal with it.
Ceea ce voiam sa intreb era motivul dincolo de stiinta, dar daca nu esti capabil sa intelegi intrebarea mai bine nu te mai obosi sa raspunzi.
Nu exista un motiv dincolo de stinta. Daca nu esti capabil sa citesti cu atentie nu mai raspunde inapoi.
In primul rand sunt fata. Si in al doilea rand, doar pentru ca tu nu crezi in ceva nu inseamna ca nu exista. Si ce nu sunt capabila sa citesc? Mai vezi odata raspunsul tau ca nu scrie nimic cum ca "nu exista motiv dincolo de stiinta". Daca nu stii sa te exprimi nu e problema mea.
In primul rand sunt fata. Si in al doilea rand, doar pentru ca tu nu crezi in ceva nu inseamna ca nu exista. Si ce nu stiu sa citesc? Mai uita-te la raspunsul tau sa vezi ca nu scrie nimic cum ca "nu exista motiv dincolo de stiinta". Daca nu stii sa te exprimi nu e problema mea.
Pentru ca dupa ce mori nu o sa mai existe nimic din tine. Nu o sa mai poti experimenta/simti nimic. Nicio emotie, nicio stare. Cand o sa mori o sa fie doar liniste, si atat. Nimic interesant.
Esti om, ai capacitatea de a invata, experimenta, iubi, simti diferite emotii, si ar fi pacat sa nu incerci sa duci o viata interesanta si in concordanta cu ceea ce iti place.
Si oamenii mor pentru ca sunt muritori. Simple as that. Aici nu ai ce face.
Cred ca doar voiam sa aud altceva decat adevarul... Dar asta e, mersi oricum.
Poate ca trebuie sa traim anumite senzatii, capatam experienta si cred ca moartea e trecerea la un alt nivel.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
