Problema generala in viata mea este relatia cu parintii.As vrea cateva pareri, o solutie, orice sugestie e binevenita.Parintii mei sunt divortati de aproximativ 5 ani iar mama mea s-a recasatorit iar eu si fratele meu locuim impreuna cu ea.OK! Pana aici nimic anormal dar de vreo 2 ani am avut norcul vietii mele de a gasi un amic care mi-a devenit mai mult decat un frate si cu care am rusit sa ma maturizez si sa ma devolt intr-un mod mult mai normal decat cu familia.Inainte de al cunoaste eram foarte foarte singuratic, inchis in mine, nu aveam nici un prieten, nu stiam cum sa procedez cu fetele eram un "ratat". Acum cand in sfarsit simt ca incep sa am mai multa incredere in mine parintii mei imi fac capul patrat, am cearta din orice nimic si nu mai ma lasa sa ies din casa pe motivul ca un baiat de 16-17 ani nu face astfel de lucruri.(la un gratar cu gasca, la un prieten peste noapte si in general sa depasesc ora 12 in oras)Am ajuns destul de disperat deoarece sunt aproape de 18 ani iar eu habar nu am sa abordez o fata(ma inrosesc tot daca vb cu ea lucruri intime)sau sa imi fac bine simtita prezenta in preajma unui grup de oameni.De cand eram mic mama mea ma batea, striga la mine si ma injura din orice lucru gresit facut de mine.Motivul pentru care eu sunt "rebelul familie" este acela ca fratele meu desi are 19 ani inca mai are nevoie de mama sa ii spuna ce sa manace cu ce sa se imbrace si cum sa isi traiasca viata in general.Pe scurt:dati-mi un sfat despre cum sa imi schimb viata si sa mai fiu influentat de pariniti pentru ca primul produs al educatiei lor(fratele meu - un fel de ciudatenie a societatii ) nu este unul reusit deloc.Astept raspunsuri! Multumesc.

Zi ca ei și fă ca tine.

Buna!
Sa incerci sa le explici parintilor tai ca ai nevoie de timp sa iesi cu prietenenii si sa te mai plimbi... cand este scoala normal ca nu poti iesi mai mereu ca trebuie sa mai inveti, citesti sau mai stiu eu.
Cat despre fete trebuie sa fi tu insuti si sa vorbesti cu fata respectiva sa-o intrebi ce-i place sa faca, ce muzica asculta, sa-o pui sa-ti povesteasca un pic despre ea iar tu despre tine asa va mai cunoasteti si voi.
Conteaza sa fi tu insuti si sa vorbesti frumos si mai dulce un pic.
Te pup! :*

Eu cred ca nu e adolescent sa nu fi trecut prin ce treci tu
Asa era si situatia mea cu parintii cand eram de varsta ta.eram oaia neagra a familiei, eram persoana care ii dezamagea cel mai des desi eu nu faceam altceva decat ce vroiau ei sa fac.dar uite-ma la 22 de ani.sunt la casa mea iar parintii mi-s cei mai buni prieteni.
Sfatul meu este sa mai vezi din cand in cand si partea plina a paharului, ca nu te ajuta cu nimic sa te gandesti cum te injura mama ta cand erai mic...acum esti mare si daca te tot gandesti la relele facute de ei nu faci decat sa sporesti ura din sufletul tau.
Parintii sunt tot ce ai pe lumea asta! Oriunde te duci si orice faci ei vor fi acolo de fiecare data pentru tine!
Sfatul meu e sa incerci sa nu platesti cu acceasi moneda! Incearca sa fii bun cu ei....binele intotdeauna invinge raul!
Si nu te mai gandi ca nu stii sa abordezi o fata, toate astea se invata pe parcurs!
Succes!
Sper ca ti-am fost de folos!

Trebuie sa le spui tot iar daca nu inteleg trebuie sa lupti sa nu te intetiorizezi iar la fete... orinteaza-te sa vorbesti cu fete culte nu
cu pitzipoance si doar vb tot o sao faci odata si odata
PS INCEARCA SA RAMAI NORMAL AM ACEEASI PROBLEMA DIFERENTA ESTE CA EU AM 12 ANI SI NU AM PROBLEME IN A VB CU FETR DESPRE ORICE

Buna! Si eu am aceeasi problema, doar ca mama mea nu s-a recasatorit. Incearca sa vorbesti cu ea, si daca nu te intelege spune-i ca tu oricum vei face acest lucru. Ai aproape 18 ani, esti aproape adult. Fratele tau, la 19 ani are voie..deci, si tu ar trebui sa ai. Spune-le parintilor tai ca nu te trateaza corect.
Funda?

Nu trebuie sa faca diferenta intre voi! Ai doua posibilitati dintre care poti alege: ori ii asculti si vii acasa la ce ora iti spune, ori faci ce vrei tu! O sa tipe ei la inceput dar dupa o sa se obisnuiasca si eu am fost in situatia asta si la mine chiar a mers! Succes!

Pot sa spun ca si eu am cam aceeași problema...
Fratele meu este cel normal, iar eu pur si simplu sunt cea care nu știe cum sa se comporte, ca la varsta mea nu se procedează așa si multe alte chestii.
Desi am 15 ani.
Încerc sa te ajut cu niste mici sfaturi : )))
Încearcă sa ii demonstrezi mamei tale ca poate avea încredere in tine.
Vorbește mai mult cu ea si fa-o sa înțeleagă ca ești destul de mare pentru lucrurile astea.
Încearcă sa eviți orice, ceartă banala. Chiar daca stii ca ai dreptate, las-o pe ea sa vorbească pentru ca daca o întrerupi nu faci decât sa o enervezi mai tare...
Sper ca te.am ajutat.