| nsx a întrebat:

Tot ce am sa scriu mai jos este adevarat, pur, de neimaginat dar mai ales josnic. Este vorba de o relatie care la inceput a promis multe, in care se vedea un viitor frumos plin de soare si momente care la un moment dat se transformau in povesti spuse nepotilor.
Ma numesc Sorin, am 28 de ani si sunt cel mai nesimtit barbat de pe planeta asta, cel mai nerecunoscator si idiot pe care ati putut vreodata sa-l cunoasteti.
Povestea iubirii mele sincere si adevarate a inceput in 2011 cand pe internet am cunoscut o fata de numai 16 ani, eu pe atunci aveam 20, mi-a placut mult de ea si de prima data de cand i-am auzit vocea atat de dulce m-am indragostit de ea. Eram la 500km distanta asa ca am continuat online si la telefon si petreceam nopti si zile in telefon adormind impreuna, trezindu-ne impreuna, mancand impreuna, uitandu-ne la filme impreuna si cam orice faceam in viata noastra imparteam si celuilalt prin cuvinte. La inceput a fost ok dupa cum am spus mai sus, apoi a intervenit gelozia ei in sensul ca daca luam contact cu diferite femei chiar mult mai mari decat mine sau cu copii o deranja dar am avut rabdare si mai mereu i-am dat explicatii si am incercat sa o fac sa inteleaga ca eu eram numai al ei. Dupa o perioada s-a intamplat sa mearga la ceva gratar cu colegii de scoala unde a baut si incepuse sa imi spuna la telefon ca nu mai sta, ca trebuie sa stea cu colegii si se auzeau pe fundal baieti care pe mine bineinteles ca m-au speriat pentru ca ea era beata si in mintea mea de pe atunci inconstienta de ce putea sa faca. Usor usor incepusem sa ma schimb si eu, incepeam sa ii duc dorul, sa am nevoie sa o ating si sa ii simt parul cum imi gadila pieptul dar nu am putut sa merg la ea pentru ca familia mea nu a fost deloc instarita iar toti banii pe care ii castigam pe atunci ii bagam in casa pe mancare. Cu toate astea ea pe atunci era un copil si de multe ori o deranja ca nu ii acordam destula atentie pentru ca trebuia sa mai castig si bani iar toate lucrurile din viata de zi cu zi imi rapeau destul timp incat sa ii lipsesc, de aici au inceput si certuri si incepusem sa observ cum pe langa mine mai vorbea si cu alti baieti, intra pe chaturi online, pe yahoo messenger avea un baiat cu care isi vorbea cu alinturi gen pui si din astea asa ca dupa o perioada chiar daca ne iubeam ne-am despartit, cred ca undeva la un an si 2 luni a durat totul. Dupa despartire eu am mai cautat-o o perioada, intram pe chaturi pe unde era ea si incercam sa ii vorbesc dar ma trata rece, cu indiferenta si la misto asa ca am cedat si eu.
In 2014 am reluat conversatiile, eu urma sa plec in Spania, nu i-am zis de la inceput lucrul asta dar dupa ce am vorbit cateva saptamani i-am zis asta si a deranjat-o, nu ii picase bine deloc si nu i-a convenit asa ca am incheiat totul din nou. In 2015 am inceput din nou sa vorbim, ea deja era intr-o relatie si vorbisem ca o sa se desparta de prietenul ei ca sa fim impreuna numai ca el era venit din alt judet si locuia cu ea asa ca l-a dat afara si a continuat sa vorbeasca cu mine. Nu mai stiu exact de ce dar dupa o perioada am incetat si capitolul asta si amandoi ne-am vazut de viata, ea urma sa se inscrie la postliceala de asistente iar eu aveam loc de munca in Spania. In 2016 am ajuns in Romania in judetul ei, venisem de fapt la o fata care ma placea si ma voia mult prea tare dar am venit cu scopul de a ii vorbi pentru ca era prea inocenta, prea buna incat sa merite durere asa ca am facut pasul asta dupa ce a venit ea in Spania la mine fara sa se intample ceva intre noi ci tot sa ii zic ca nu suntem unul pentru altul asa ca venisem eu dar in acelasi timp am cautat-o si pe Cosmina pentru ca voiam sa o vad si sa stiu ca e bine si de ce nu sa si profitam incat sa ne privim pentru prima data in ochi. Ne-am vazut, ne-am vorbit, totul era ok si am continuat sa ne scriem pe telefon ba chiar ajunsesem la ideea de a ne impaca numai ca i-am zis si ei ca prima data vreau sa plec de la fata la care stateam si apoi vedem ce o sa decidem pentru ca nu mi se parea corect sa vorbesc cu ea din casa celei care ma voia atat de tare asa ca am mers la mine in judet. Era 22-23 decembrie si am continuat sa vorbim pana pe 25-26 cand mi-a zis ca nu mai vrea sa vorbim pentru ca merge cu cineva de revelion asa ca mi-am strans ce am avut si am plecat inapoi in Spania. In 2018 la inceputul anului am inceput sa vorbim, din ce mi-am dat seama ea mi-a scris pentru ca trecea printr-o perioada mai grea a relatiei in sensul ca imi spunea ca se cearta si cu prietenul ei, ca ala vorbeste cu alte fete si mai tot timpul are sterse conversatii de pe messenger, mi-a povestit si de maica-sa cum ca si-a lasat sotul care era tot in Spania si dormea pe camion ca sa trimita bani acasa sa termine casa si ghici ce, l-a lasat pentru unul care cica bea, nu muncea si se mai purta si urat cu ea, o sa revin aici mai incolo. Si bineinteles ca i-am fost alaturi nu neaparat sa profit de problemele ei incat sa ii intru pe sub piele ci chiar sa ii vorbesc si sa fiu acolo pentru ea si asta pentru ca mereu am simtit ca ea a fost jumatatea mea, ca noi indiferent cat timp nu am vorbit mereu ne-am inteles unul pe altul, ca ea daca ar fi primit mesaj cum ca as fi incetat sa mai traiesc sigur ar fi venit sa ma conduca, cel putin eu asa simteam. Usor usor ne-am apropiat iar eu i-am zis sa il lase daca nu e bine si dupa o perioada daca vrea cand se simte ea pregatita putem vorbi si poate realizam ceva. La cateva zile am primit un mesaj cum ca vrea sa continuie relatia pe care o avea si am lasat-o in pace dar in 29-30 mai la cateva luni imi trimite o poza cu clatite si imi spune ca ma invita, atunci mi-am dat seama ca o sa se intample ceva si asa a fost, s-a despartit de el ca noi sa ne mai impacam o data si totul a fost ok o perioada ca apoi nu stiu de ce, sa incep sa fiu suspicios, sa cred eu ca o sa ma tradeze si ca nu am incredere in ea. Ea si-a batut capul si mi-a fost alaturi, a incercat sa-mi spuna de zeci de ori ca nu face nimic. Printre astea am trait o perioada foarte frumoasa, traiam exact ca inainte la telefon, nu mai stiam de prieteni, nu mai aveam treaba cu calculatorul(fiind pasionat de masini si gaming cam astea imi ocupau timpul), nu mai aveam nevoie de nimic pentru ca tot timpul meu era al ei si chiar daca prietenii ma invitau sa mergem cu masinile pe diferite trasee sau ma chema fratimiu sa mergem la mare eu toata ziua alegeam sa stau in pat sa vorbesc cu ea si sa ne uitam la filme, i-am trimis scrisoare explicandu-i cat de mult o doream, i-am trimis flori la munca, trandafir criogenizat acasa, incercam sa o fac sa se simta cea mai speciala de pe milky way si imi placea sa o stiu fericita si multumita de barbatul pe care il avea, ba chiar seful imi schimbase orarul si i-am cerut sa mi-l schimbe in asa fel ca macar dimineata sa ma lase liber incat sa pot sa ii acord timp si atentie pentru ca nu mai voiam sa se simta ca in trecut si ii promisesem ca nu voi mai face greseala asta cu toate ca ce urma sa se intample mai incolo se intampla fix pentru lucrul asta, atentia. Hotarasem sa vina la mine pe 26 august, pana la acea data noi deja vorbeam sa ajungem sub acelasi acoperis asa ca i-am zis sa vina in Spania numai ca ea abia ce avea 4 luni experienta ca asistenta medicala iar eu la firma la care eram ma ocupam de o benzinarie si pe langa asta si in birouri la dispecerat de camioane asa ca am zis ca in caz de nu o sa las eu jobul meu ca e mai neimportant si o sa merg eu la ea pentru ca nici unul dintre noi nu mai voia la distanta. A venit in august la mine, totul a fost minunat si bine, am fost fericiti, am avut grija de ea, ne-am iubit si spun eu ca amandoi am fost multumiti unul de celalalt, am stat la hotel o saptamana in orasul in care locuiam si o saptamana in Tossa de Mar la o casa pe malul marii. Ne-am plimbat, mi-a gatit, am facut sex si eram foarte multumit de lucrurile astea, le apreciam si deja incepeam sa simt multumirea sufleteasca pentru ca de mult imi doream o viata de casa dar cu nimeni in afara de ea. Ea niciodata nu s-a vazut buna, oamenii de langa ea niciodata nu i-au acordat sprijin si mereu simtea ca nu e buna de ceva si tocmai asta incercam sa ii arat, ca depinde de persoana si ochii care te privesc. Din pacate a venit ziua in care trebuia da plece, am dus-o cu regret spre aeroport si i-am promis ca o sa merg la ea cat mai repede. Data era stabilita pentru octombrie, urma sa merg numai 2 luni sa vedem cum ne vom intelege ca apoi eu sa ma intorc la munca si eventual ori sa vina ea ori sa raman eu in Romania, inainte sa merg la ea am avut cateva discutii in care i-am spus ca eu nu vreau sa ajung pe strazi, ca am avut o perioada in copilarie prin care am trecut cu greu datorita certurilor din casa si conflictelor pe care le aveau ai mei incat sa stam pe afara cu orele noaptea si citez ce a zis ea pe langa multe alte mesaje in care imi asigura lucrul asta: Eu chiar incerc sa iti explic in fiecare zi si sa te asigur ca sunt constienta de ceea ce urmeaza sa faci si nu ti-as cere asta doar ca sa imi bat joc si sa te las in drumuri. Ti-am mai zis ca pentru mine nu conteaza banii nu conteaza cat o sa castigi conteaza sa fiu langa tine si sa fim impreuna. Daca pentru tine partea materiala conteaza atat de mult atunci luni fa ce e mai bine pentru tine si atat. Bun, vorbisem cu seful meu ca la inceput de noiembrie plec si ma voi intoarce pe la jumatatea lui ianuarie, imi vandusem deja masina, calculatorul mi l-am luat cu mine si am venit la ea urma sa il vand aici, prima saptamana minunata, apoi am avut nevoie de laptopul ei si ca orice stalker din orice relatie m-am uitat in istoricul ei si am vazut ca l-a cautat pe fostul ei inainte cu cateva zile sa vin eu in Romania dar nu in sensul ca i-a scris ci doar ca a cautat numele lui pe Facebook sau google nu imi mai amintesc. De acolo neincrederea mi-a inghitit din nou mintea, am intrebat-o dar a zis ca nu isi aminteste, ca se poate sau nu mai stiu exact si usor usor am inceput sa ne certam dar ne intelegeam si bine si aveam momente speciale si cu mult duse la extrem. Mie mereu mi-a fost teama de partea financiara in sensul sa fim bine si sa aiba ce isi dorea asa ca de sf.Andrei in 2018 stiam ca inainte cu cateva zile spunea de acvariu si m-am dus si i-am cumparat acvariu cu tot echipamentul si tot ce avea nevoie, fara sa ma gandesc la ce urma sau ce voiam sa facem mai incolo, a venit si perioada sarbatorilor iar noi deja aveam discutii de ce vom face pe viitor, ne calculam posibilitatile si situatiile incat sa ne putem face un rost si sa fim bine dar indiferent de asta stiam ca isi dorea tare mult un caine si asa cum eram noi am decis sa luam si caine si nu oricare ci un husky. Totul a fost bine si frumos inca o perioada de timp pana cand in ianuarie deja stiam ca urma sa plec, ajunsesem la ideea ca eu o sa merg in Spania sa ii cer sefului sa imi mai puna niste bani la salariu incat sa pot tine o chirie si doua persoane pana cand i se recunosteau studiile si invata limba dar, el mai mult de 200 de euro spunea ca nu imi dadea asa ca am luat decizia prin telefon ca sa vin in Romania sa scot carnetul de camion si apoi sa incercam din nou cand voi avea posibilitatea sa castig mai multi bani. M-am intors, eu am fost de parere ca nu vreau sa o iau acolo de la jobul si casa ei fara sa o pot intretine chiar daca fratele meu are casa in Spania si ne puteam ajuta eu am considerat ca pentru ea trebuie sa fie o suma mai buna sa fim siguri ca vom reusi. Prima data am zis sa incerc un job aici sa vedem cum ne descurcam asa ca m-am angajat ca manager de transport la o companie spaniola in care nu m-am simtit deloc bine datorita nesimtirii si bataii de joc fata de cei care chiar incercau sa rezolve problemele si sa fie bine si am plecat dupa 3 saptamani. Dezamagit am zis ca nu mai astept o zi sa incep scoala de soferi pentru camion asa ca i-am dat bataie, mi-a zis ca sa raman acasa sa invat si sa stau cu cainele dar nu aveam nici timp de caine pentru ca aveam de scos 2 categorii si un atestat iar toate m-au dus din mai 2019 pana in ianuarie 2020 timp in care eu nu am muncit dar cat timp am fost acasa am avut grija sa fac curat, sa strang lucruri de prin casa, sa spal vase, aspirat, spalat pe jos, spalat baia si bineinteles si cand era acasa si gatea mereu o intrebam cu ce sa o ajut sau daca o ajut cu ceva, tot acest timp eu o duceam la munca, eu o luam de acolo, in fine pe langa astea de fiecare data cand familia ei a avut nevoie de mine niciodata nu am refuzat si orice mi-ar fi cerut as fi facut DAR! De prin iulie 2019 nu ne mai descurcam cu banii, mama ei incepea sa ne ajute fix la final de luna, eu ii reprosam multe lucruri in tot acest timp si am fost foarte toxic, de cand m-am intors din Spania si nu rezolvasem cu banii am fost destul de afectat, o suspectam si o acuzam la orice indiferent ca facea totul perfect eu mereu o faceam sa planga, ii raneam sufletul si nu aveam deloc incredere in ea, ma luam de ea daca nu imi raspundea in primele 10 minute de cand i-am scris, m-am luat de ea si cand a avut un weekend liber si a ales sa faca schimb de tura cu cineva sambata pentru ca ii ceruse colega ei iar ea acceptase, pe mine ma deranjau pentru ca eu cand munceam incercam sa fac lucrurile cat mai bine si sa ii acord atentie numai ei si asteptam sa primesc aceleasi lucruri inapoi dar nu constientizam ca nu era vorba de acelasi job si ca erau diferite situatiile. Ne-am certat rau, in fiecare saptamana 5 zile, ii reprosam, ma luam de ea, nu aveam respect si nu o intelegeam deloc la ce stres era pe ea si la munca si acasa, deja incepusem cu psiholog, mai dormeam si separati, deja o enervam atat de tare incat incepuse sa ma loveasca cu palmele, sa-mi zica de mama si de morti, sa nu mai fie ea cea care a avut grija de mine, s-a lasat pe ea pe ultimul loc, nu isi cumpara lucruri de care avea nevoie ca sa ramana banii in casa sa avem, care m-a sustinut tot timpul cu carnetul si mi-a fost alaturi in fiecare greutate a vietii mele, care iesea de la munca seara la 9 si venea acasa sa faca de mancare, lucruri pe care nu le-am realizat, nu le-am cunoscut pana acum recent. Am terminat cu carnetul in ianuarie 2020, m-am urcat in avion si am mers in Spania sa vorbesc de munca, seful mi-a zis ca in momentul ala nu avea cum sa ma ia dar cel mai sigur din toamna insa mai aveam ceva cunoscuti sefi de pe acolo care mi-au promis ca o sa ma caute asa ca m-am intors inapoi sa imi caut de munca in Romania, gasisem ceva pe distributie dar nu m-a lasat ea pentru ca intr-adevar era super greu in sensul program/hamalit/bani iar la nici o saptamana m-a sunat din Spania sa imi spuna ca mi se da job pe 1200 iar noi ajunsesem la concluzia ca ok mergem dar acum ca am permisul cel putin vom fi acolo si voi putea sa-mi caut in timp ce muncesc. Pregatim lucruri, impachetam si fix in dimineata cand trebuia sa trimitem lucrurile ma suna de la o firma din Romania ca mi se da job de sofer pe oras cu 2500lei plus masina acasa. Ei ii era indiferent, ea voia sa mergem numai ca sa ma convinga pe mine ca e a mea si ca nu ma inseala, eu voiam sa mergem pentru a ne putea face mai mult dar tot eu am zis ca nu o iau de la jobul ei bun si casa ei daca oricum vom avea banuti si inca o masina de care ne puteam folosi. Am ramas, am lasat balta Spania si am muncit amandoi, mie imi crescuse de la a 2 a luna salariul la 3500 cu masina acasa fara cheltuieli de motorina, castigam amandoi 7000 de lei, consideram eu ca era ok pentru Romania, eu eram multumit de viata pe care o aveam chiar daca mintea imi era bolnava, deja aveam filme si imi faceam tot felul de scene si posibile intamplari cand eram la munca si nu imi raspundea, am tocat-o zi de zi si tot a tras de mine un an jumate, s-a implorat si s-a rugat in toate felurile, cu toate ca o iubeam si inca o iubesc nebuneste mintea mi-o luase de mult razna si mai era vorba ca nu aveam incredere in ea dar lucrul asta devenise o rutina si de cand m-am intors din Spania fara sa rezolv ceva stima de sine deja imi scazuse. Nu ma mai vedeam eu ok pentru lucrul ala iar pe langa asta de fiecare data cand o suparam imi scadea si mai mult stima pentru ca dupa ce o suparam tot eu o si impacam si de fiecare data statea sa imi explice si sa imi bage mintile in cap si numai atunci realizam ce faceam dar ziua urmatoare o luam de la capat....si uite asa ne-am stricat de tot, eu i-am rupt sufletul, i-am inghitit toate bucuriile pentru ca voia sa mearga la sala sa slabeasca, iesea cu cainele 2 ore dimineata iar eu o acuzam ca se vede cu cineva si de aia nu poate sa mai stea cu mine macar cafeaua sa o bem impreuna, era obosita si ii era sila de tot, nu mai avea chef, daca era libera prefera sa doarma si cand veneam de la munca seara era obosita, eu credeam ca nu dormea ci de fapt incerca sa evite sa mai stea cu mine ceea ce mi se pare normal acum pentru ca vad si eu cu alti ochi totul(v-am zis, totul devenise o rutina nu neaparat ca mai simteam eu lucrurile astea), am tras si eu de relatie si ea era genul ala incapatanat si suparacios, am stat in fundul ei si incercam sa o fac sa se simta bine, ea voia sa slabeasca dar eu nu concepeam lucrul ala pentru ca in ochii mei era perfecta si credeam ca daca e pentru mine asa nu mai avea ce sa mai conteze dar era normal sa aiba placerile ei numai ca i-am dat prea multa atentie acum, am sufocat-o si am tocat totul din ea si imi pare rau pentru ca barbat am incercat sa fiu si niciodata nu am lasat-o sa ii fie greu si cand a avut nevoie chiar am fost langa ea. In ultima perioada ajunsese sa vorbeasca cu maica-sa despre noi, incepuse sa ii zica prin ce trecem si prin ce trece cu mine, maica-sa ii spunea ca o manipulez, ii trimitea mesaje ca s-au deschis salile numai sa o provoace sa ne certam si sa fie rau si de fapt ea o manipula, tocmai maica-sa o invata despre relatii si ii spunea ca a ajuns in stadiul asta cand ea traia cu un om care nici farfuria de la masa nu era in stare sa si-o ridice pe cand eu nu beau, le-am aratat ca de muncit imi place sa muncesc si trageam de mine ca un catar sa ma trezesc dimineata la 5 sa iesim cu cainele si sa ma pun sa dorm pe la 11 jumate ca sa petrec timp si cu ea si tot ea imi spunea ca eu nu ma implicam in casa si ca nu o ajut dar eu altceva in afara de mancat si de dus dupa munca nu aveam de facut incat sa nu fiu acolo pentru ea. Deja ajunsese sa imi zica de bani ca ea nu isi cumpara lucruri dar eu de cand am venit din Spania am acelasi telefon, un iphone 6s cu o baterie jumatate moarta de abia tine, nici eu nu am preferat sa imi schimb bateria sa cheltui bani ci i-am lasat tot acolo in casa si eu am avut nevoie sa merg la stomatolog si tot am tras de timp si multe altele de care nu imi aduc aminte, joi in data de 2 aveam deja 2 zile de cand nu ne-am certat, stateam in pat impreuna si incercam sa vorbesc cu ea sa ii spun ca am nevoie sa isi deschida sufletul pentru ca asa ma incurajeaza sa fiu altfel nu daca e rece pentru ca atunci nu puteam decat sa ma gandesc la ce era mai rau iar ea mi-a spus ca e obosita ca nu mai are chef de discutii ca i s-a luat si din astea si a plecat, m-am dus dupa ea si i-am vorbit din nou moment in care m-a impins si am luat-o tare in brate si i-am zis sa se linisteasca, mi-a dat 2 palme iar eu i-am pus mana in gat, pur si simplu mi-am luat de la ea zeci de palme si cateva picioare in burta si niciodata nu am lovit-o, da am mai bruscat-o dar niciodata sa o lovesc si mi se umpluse paharul pentru ca eu in sinea mea credeam ca faceam bine pentru ca de iubit o iubesc si cu bune si rele mi-a pasat insa am fost prea nebun dupa ea, mi-a lipsit prea tare, mi-a fost prea frica sa o pierd inca o data si toate astea m-au condus aici, dat afara din casa, dorm intr-un depozit la munca, nu mai am bani, nu am unde sa imi gatesc, sa imi spal sau macar sa fac un dus, am permisul suspendat de aproape o luna(da a fost foarte dezamagita dupa cat am invatat si de cate ori imi zicea sa merg mai incet numai ca eu mereu am fost sigur pe mine si zecile de mii de km fara amenzi, atatea drumuri lungi fara incidente mi se urcase la cap si trebuia sa fiu trezit cumva si din asta)sunt ultimul om.
Femeia pe care am avut-o a fost o femeie de milioane, o femeie care si-a scos sufletul si l-a pus in fata mea in toate modurile posibile, o femeie mai luptatoare si mai puternica sa duca atatea langa cineva nu am vazut nicaieri, sa suporte atatea mizerii dar dupa parerea mea s-a lasat influentata si ei ii pica pe mine din tot felul de prostii si eu eram acolo pentru ea sa ma indrept si sa o impac, sa fac sa fie bine si am intors obrazul de nu stiu cate ori si baieti, daca vreodata intervin parintii sa nu spuneti nimic de ei pentru ca eu am spus sa nu mai vorbeasca despre noi si s-a inteles cum ca eu doream sa o indepartez, sa nu faceti niciodata aceleasi greseli, nu are rost iar totul v-am zis devine o rutina fara sa va dati seama pentru ca iubire a fost mereu si nu aveam ce sa castig de la ea numai ca am fost pierdut de mult in niste ganduri atat de bolnave si fara rost incat sa mai fiu salvat cumva iar acum ca le-am vazut pe toate si am realizat ce om de nimic am fost. Nu o mai intereseaza nimic, nici cum sunt, nici daca-s bine nici ce o sa fac mai departe....singur la 500km de casa astept sa imi iau permisul si apoi nu stiu, aveam o viata perfecta in Spania, fete care ma placeau pasionate de masini ca si mine, consumam un plin de benzina pe weekend numai sa ne distram, nu aveam pic de stres sau responsabilitati dar lucrurile de mai sus nu mi-au lipsit cat am fost cu ea ba chiar imi placea sa impartim responsabilitatile si viata aia pe care o aveam asa cum era ea grea si din cand in cand frumoasa stiam ca iubesc si ca sunt iubit dar de iubit nu sunt sigur de cand nu mai eram.

17 răspunsuri:
| Hollyg a răspuns:

Nu găsesc întrebarea. Vrei o părere legată de ce ai trăit? Sau?

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Ce cauti tu la 28 de ani cu o minoră de 16 ani? Si a batut joc aia de tine.Cauta ti o femeie de varsta ta, nu o mucoasă de 16 ani.

| nsx explică (pentru Hollyg):

Da, ceva sfaturi incat sa-mi revin pentru ca e mult prea dificil si greu cam tot ce simt in momentul de fata

| nsx explică (pentru anonim_4396):

Ea acum are 24 iar eu 28, cand eu aveam 20 ea avea 16

| ElenaUby a răspuns:

Mama ce Poveste lunga nu imi sa cred ca s-a terminat pacat de voi vezi tu gelozia si neincrederea fac totul intr-o relatie parerea mea este ca ai pus sufletul prea pe tava si mai iti zic ceva Eu cred ca daca este de la Dumnezeu sa fiti impreuna va ve-ti impaca la fel cum ati facut-o de atatea ori si da fii mai puternic ca orice sut in fund e un pas inainte toate cele bune iti doresc

| thefunkytroll a răspuns:

Mai omule, se poate face film dupa povestea ta..mai ca mi-au dat lacrimile la ea...Eu îți sugerez sa te oui pe picioare, sa cauti o sursa stabila de venit si sa o impaci, pentru ca o poveste ca a voastră nu merita sa se piardă in halul ăsta. Îți urez multă baftă și sper sa reușești!

| Anonima3127 a răspuns:

O poveste de dragoste cu inceput frumos, promitator, insa din pacate cu un final trist...

Este de apreciat faptul ca ati trecut prin atatea impreuna, iar dragostea parea ca a invins in cazul vostru, sa ai o relatie la distanta nu este usor deloc, iar faptul ca pana la urma urmei ati facut in asa fel incat sa ajungeti impreuna, demonstreaza ca sentimentele voastre au fost pure si sincere.

Sa renunti la viata ta, prietenii tai si sa te muti undeva unde nu cunosti pe nimeni, unde singura persoana pe care sa te poti baza sa fie persoana iubita, aduce cu sine multe schimbari. Faptul ca tu ai fost in stare sa renunti la tot ce ai avut in Spania, si sa vii in tara, la departare de casa ta, familia si prietenii tai, este o schimbare majora in viata fiecaruia. Daca ati hotarat de comun acord sa faceti acest pas, era normal sa te sustina, si sa fie alaturi de tine, stiind ca tu ai renuntat la jobul tau, doar pentru ca ea sa isi poata exercita meseria. In special pentru un barbat, nu este usor deloc sa se simta intretinut, lipsit de valoare, toate astea, asa cum ai spus si tu, duc la scaderea stimei de sine, poate chiar la episoade depresive, de unde si gandurile si cognitiile irationale, cum ca ar exista posibilitatea ca ea sa te insele. In momentul in care tu stateai toata ziua acasa, stiind ca tu nu ai un venit, ea fiind singura care intretinea casa, automat increderea in tine scadea, aveai impresia ca nu esti suficient de bun pentru ea, ca nu poti face suficiente pentru ea, iar ea, ar putea oricand sa gaseasca pe cineva care sa ii acorde tot ceea ce tu nu puteai in momentul respectiv. Categoric, bagajul emotional din copilarie isi spune cuvantul iar raportarea ta fata de situatie se rezuma si la asta.

Cateodata, dragostea nu este suficienta ca o relatie sa functioneze, iar atunci cand renuntam la prea multe doar pentru a nu pierde persoana iubita de langa noi, pe drum este posibil sa ne pierdem pe noi... sunt sigura ca vei depasi acest moment dificil din viata ta, desi e greu, sa te trezesti ca nu ai nimic, cand simteai ca ai totul.

Daca consideri ca vrei sa povestim mai multe, nu ezita sa imi scrii in privat.

| nsx explică (pentru ElenaUby):

Exact asta i-am scris, ca eu sper si cred in noi si pur si simplu nu imi pasa ca dorm cine stie pe unde pentru ca aveam nevoie de lectia asta...numai ca pe ea nu o mai atinge nimic si nici nu o mai intereseaza.

| nsx explică (pentru thefunkytroll):

Multumesc frumos, asta si am de gand sa imi repar persoana care am devenit si candva macar sa sper ca vom ajunge macar sa ne mai vorbim si sa o stiu bine pentru ca si eu am considerat mereu ca suntem doi speciali si de aia nu mi-a pasat de mine si de ce urma sa fac pentru ea.

| nsx explică (pentru Anonima3127):

Sa stii ca toata perioada aia a fost foarte grea pentru psihicul meu pentru ca ai dreptate, nu am fost deloc multumit de mine numai ca orice te afecteaza si te schimba fara sa iti dai seama pe langa faptul ca o suparam si pe ea aveam incredere ca daca ajungem sa plecam viata noastra urma sa fie mult mai linistita. Putem vorbi numai ca eu sunt junior si nu pot da mesaje

| Anonima3127 a răspuns (pentru nsx):

Daca tu ai fost constient ca v-ar fi mai bine dincolo, unde aveai si sprijinul fratelui tau, si poate nu te simteai nici tu atat de singur, de ce nu ati facut acest pas inainte sa te pierzi pe tine? Eu stiu ca nici in strainatate nu sunt caini cu colaci in coada, insa ai mult mai multe posibilitati. Si da, poate era mai dificil la inceput sa lucrezi doar tu, dar dupa o perioada de acomodare si-ar fi putut gasi si ea ceva de lucru, si v-ar fi fost mai usor ...normal ca astfel de experiente te schimba si te afecteaza, si mai ales atunci cand simti ca nici nu esti sprijinit, in sensul ca ziceai ca ea a devenit tot mai rece cu tine.

| nsx explică (pentru Anonima3127):

Pai eu stiam lucrul asta si mi-am dorit mult sa mergem insa atunci cand am putut sa mergem urma o perioada sa nu castig atat de mult si de asta mi-a fost teama ca nu voiam sa o supun la riscuri si tocmai de aia am zis mai bine sa ramana unde e linistita si in siguranta pentru ca daca ma gandeam numai si numai la mine nu imi pasa, eu aveam unde sta si ea pleca frumusel acasa cu toate ca si fratele meu ne ajuta cu orice era nevoie inclusiv cu camera si tot ce trebuia dar...am Zis sa fim independenti.

| Anonima3127 a răspuns (pentru nsx):

Tocmai, cateodata, ca sa ne fie bine, trebuie sa invatam sa fim si un pic egoisti si sa ne gandim doar la noi. Este trist, foarte trist cand se intampla asa ceva... insa, din tot ce ni se intampla, trebuie sa invatam lectia si sa mergem inainte, asa greu cum e, viata merge inainte. O sa iti recastigi increderea in tine, si te vei pune pe picioare!

| nsx explică (pentru Anonima3127):

Multumesc...acum inca sunt indecis daca sa raman aici si sa ma ocup de caine si sa continui in locul asta sau sa merg sa trag vreo 2 ani pe camion pentru ca salariul meu ar ajunge pana la 4000 si masina acasa

| Anonima3127 a răspuns (pentru nsx):

Aici depinde cum consideri ca ti-ar fi tie mai bine. Sa pleci, la familie, in alta tara si sa cunosti persoane noi, sau ti-ar placea sa ramai acolo unde esti momentan, aproape de tot ce s-a intamplat.

| Goete a răspuns (pentru anonim_4396):

Ea are 24.
Avea 16 cand el avea 20.
Desi nu cred ca intelegi, tot asa a scris si el...

| Vaib a răspuns:

A trecut un an de când ai scris aceasta poveste.
Sa schimbat ceva?
Eu te sfătuiesc să îl cauți pe Dumnezeu.
Sunt multe promisiuni minunate in Cuvântul Său și asta te ajuta sa înfrunți viața altfel!
Nu sa te aderi la o religie, să îl cauți pe Dumnezeu în cămăruța ta!

Sper sa va găsiți din nou, voi, cei iubiți la 20 și respectiv 16 ani, și să aveți puterea de a va schimba și a vă ierta.