Am de facut un proiect pentru scoala despre materiale biodegradabile.
Pentru moment imi trebuie o lista cat mai lunga cu astfel de materiale.
Ma puteti ajuta?
Cea mai lunga lista primeste funda. Pe cuvant de cercetas!

Materiale biodegradabile!

In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati, exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural.

Resturile de mancare, hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt.rezistente la uzura, la rupere si la actiunea factorilor chimici, ele formeaza depozite dupa urare.

Pentru aceste materiale artificiale, chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor, a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor.

Altele, care nu degaja gaze nocive, sunt arse si folosite la incalzitul urban. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile, care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul.

produselor toxice.

Chimiea este preocupata de poloare din doua motive, ea fiind vinovata in mare parte. Pe de-o parte, pentru ca in timpul productiei, transportului si distribuirii produselor chimice au loc numeroase contaminari; in al doilea rand, pentru ca fenomenele poluarii sunt analizate si studiate de catre chimisti, care propun solutii pentru ale controla sau pentru ale preveni.



Poluarea apelor

Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si agricultura ajung inca in proportie mare in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care favorizeaza dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consuma cantitati immense de oxigen dizolvat in apa si in felul acesta pune in pericol viata animalelor si plantelor. Apele reziduale contin de asemenea produse industriale toxice, cum sunt plumbul si mercurul.

De asemanea ingrasamintele, folosite mult in agricultura, ajung in apele raurilor, purtate de apa ploii.

Aceste ingrasaminte contin nitrati si polueaza apele subterane.



Tratarea apelor

Apele reziduale sunt tratate in statii de tratare a apei, numite statii de epurare (epurarea este eliminarea impuritatilor din gaze sau ape reziduale). Dupa ce se analizeaza compozitia acestora, tratarea lor presupune trei etape : eliminarea particulelor solide prin strecurare, apoi prin decantare ; dupa aceasta se adauga oxigen ; apoi se elimina produsele toxice cu ajutorul unor microorganisme. Apa este retrimisa spre utilizare dupa ce se face o analiza chimica a gradului ei de puritate.



Controlul aerului poluat

Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelorsau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare sanatatii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precumsi ploi acide ce distrug padurile.

Rolul chimistului este de a analiza acesti factori poluanti si de a le determina originea. Aceasta sarcina este insa dificil de indeplinit, caci aerul circula sub actiunea vantului, si substantele nocive din aer se imprastie unele mai repede, altele mai incet. In marile orase, exista statii automate care iau probe de aer la fiecare sfert de ora si camioane-laborator pregatite sa intervina in caz de urgenta.



Materiale biodegradabile

Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte substante inofensive.

In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati, exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt.rezistente la uzura, la rupere si la actiunea factorilor chimici, ele formeaza depozite dupa urare. Pentru aceste materiale artificiale, chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor, a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. Altele, care nu degaja gaze nocive, sunt arse si folosite la incalzitul urban. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile, care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul.

itim şi auzim vorbindu-se despre fermele urbane, concept ce poate părea simplu la prima vedere. Prin ce se caracterizează totuşi o astfel de iniţiativă? Cine poate să amenajeze aşa ceva şi unde? Cât spaţiu este necesar, ce investiţii, se poate trăi din asta? Întrebările răsar una după alta şi adevărul este că între o idee şi punerea acesteia în practică stă multă muncă. Ferma prezentată în acest articol este o dovadă vie că eforturile inteligent direcţionate pot fi încununate de succes.
Membrii familiei Dervaes se autointitulează "Pionieri ai gospodăriei urbane moderne" după ce, în 1985, s-au mutat într-o căsuţă din oraşul californian Pasadena pe care au început să o transforme într-o mică fermă urbană. Având ceva experienţă în practicarea agriculturii şi dorinţa puternică de a trăi sănătos şi aproape de natură în mijlocul unei regiuni renumite pentru excese şi risipă de resurse, au transformat de atunci casa şi grădina într-un model de trai ecologic şi o afacere de familie care să le permită să sprijine pe oricine doreşte să le urmeze exemplul. Demersul lor se numeşte "Calea spre libertate" (Path to Freedom) şi este prezentat detaliat într-o serie de site-uri prin care iniiţiatorii proiectului îşi prezintă exemplul propriu, oferă informaţii bogate cu privire la dificultăţile cu care s-au confruntat şi modul în care le-au depăşit, îşi vând produsele către restaurante locale şi chiar către persoane particulare, îşi promovează invenţiile şi comercializează seminţe organice din recolta propie către cei care doresc să le urmeze exemplul.

Primele eforturi au fost direcţionate către câştigarea independenţei alimentare, transformând grădina, puţin mai mare de 350 mp, într-o sursă de legume şi fructe organice, prinzând un roi de albine sălbatice şi crescând animale mici pentru ouă, lapte şi îngrăşământ natural. Toate aceste eforturi au început din dorinţa de a se feri de pericolul alimentelor modificate genetic: "Să îţi creşti singur hrana este o ocupaţie riscantă, te pune în pericol de a deveni liber", afirmă Jules Dervaes în filmul "Homegrown Revolution" (trailer-ul poate fi vizionat aici: http://www.homegrownrevolutionfilm.com/trailer). La ora actuală, în mica grădină sunt cultivate circa 350 de tipuri de plante, de la legume şi fructe până la mirodenii şi plante medicinale, productivitatea acesteia fiind de peste 2.700 de kilograme anual. Nu numai că acoperă nevoile alimentare ale familiei, ci surplusul este comercializat sau împărţit comunităţii în cadrul activităţilor organizate de familia Dervaes pentru răspândirea conceptului şi creşterea nivelului de încredere în practicile ecologice.

Cititi si: Timisorenii care isi monteaza panouri solare sunt scutiti de impozit

Au urmat independenţa energetică datorită instalării de panouri solare şi producerea de biocombustibil pentru automobilul familiei; reciclarea apei menajere pentru irigaţii şi transformarea obiectelor casnice pentru o mai mare economie de resurse: duşul exterior foloseşte apă încălzită de soare, iar apa care ajunge în rezervorul toaletei este mai întâi utilizată pentru spălarea mâinilor. Cerealele sunt măcinate de o maşină acţionată cu pedale, iar acoperişul casei ajută la colectarea apei de ploaie. Farfuriile şi tacâmurile folosite la evenimentele organizate pentru comunitate sunt din materiale biodegradabile care se transformă ulterior în îngrăşământ pentru fermă, iar cele din hârtie ajung să fie ronţăite cu mare plăcere de iepuri şi capre.

Ce dovedeşte exemplul familiei Dervaes? Că o familie poate amenaja o fermă urbană productivă într-un spaţiu limitat, dar şi că acest lucru necesită dedicaţie, planificare şi muncă susţinută de-a lungul anilor. Că oricine poate face un prim pas în această direcţie (primul pas sugerat de tatăl familiei este cultivarea propriilor legume), indiferent cât de departe va merge pe acest drum. Şi mai ales că nu trebuie să ne fie teamă că vom fi înghiţiţi de marile conglomerate industriale indiferent de eforturile depuse. Fiecare persoană poate schimba lumea, începând cu sine.

Mai multe detalii, aici: http://urbanhomestead.org.


Pentru mai multe informatii despre albine, alimente organice, biocombustibil, biodegradabile, Dervaes, ferma urbana, Homegrown Revolution, iepuri, legume, materiale biodegradabile, mirodenii, panouri solare, Path to Freedom, roi aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor 3368 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul comunitatii. I

Te rog,funda?