Buna tuturor.Am indraznit sa postez iar aici pentru ca am nevoie sa ma descarc si sper sa aveti rabdarea necesara sa cititi pana la capat.Ma simt ca ultimul om, ma simt singura, trista si imi vine sa plang incontinuu.Simt ca nimanui nu ii pasa de mine, simt ca toti vor sa se indeparteze de mine. Mi-e dor de tata care e plecat in voiaj dar asteptam sa plece pentru ca nu e de acord cu prietenul meu nici in ruptul capului nu il accepta, dar de fiecare data cand ascult o melodie sau aud vorbindu-se despre parinti imi vine sa plang.Niciodata nu am avut tupeul necesar sa le zic ce simt cu adevarat nici lui nici mamei.Mama e la munca mai mereu asa ca eu mai mereu sunt acasa singura, noroc cu cainele meu care il am de cand avea o luna si putin si e mereu cu mine.Prieteni nu mai am absolut deloc, nu am cu cine iesi afara, nu am nici cu cine vorbi. Iar cu prietenul meu nu stiu daca pot sa zic ca mi-e chiar ft bine. Uneori simt ca ma iubeste insa uneori simt ca doar ma foloseste ca nu il doare nici la basca de mine.Ma doare atat de rau ca a trebuit de atatea ori sa imi infrunt familia pentru el, pentru relatia noastra iar el de multe ori nici nu arata ca ii pasa de mine din cauza orgoliului.Nici nu stiu daca ma iubeste sau nu la cate faze si gesturi mi-a facut in acest an de cand suntem impreuna. Poate ca a fost si vina mea pentru ca l-am alintat prea mult, i-am cantat prea mult" in struna"si de aceea la cel mai mic gest, la cea mai mica faza care nu ii convine se supara si vrea sa se culce sau daca nu nu ma mai baga in seama. De vazut ne vedem ft des, ne petrecem aproape fiecare zii si noapte impreuna, ba la mine ba la el dar nu simt ce mi-as dori alaturi de el si totusi ma multumesc cu putin si nu pot sa renunt la el. Vorbesc cu el ii spun ce ma deranjeaza isi cere scuze, ne impacam iar apoi dupa ceva timp o luam de la capat.Ne-am certat in relatia asta de nu stiu cate ori de nu le mai tin minte numarul si de fiecare data s-a comportat cum s-a comportat si lumii a ajuns sa ii se faca mila de mila, de suferinta pe care mi-o provoca de fiecare data.Scoala am terminat-o destul de bine, am avut media 9.20 desi stiu ca puteam si mai mult nu am invatat pentru ca am stat cu el.Il iubesc ca pe ochii din cap, mi-as da si viata pentru el dar nu simt chiar ce mi-as dori. Nu simt ca pot conta mereu pe el, nu simt ca ma iubeste cu adevarat.Nu stiu ce sa fac sa ies din starea asta.Nu am prieteni, nu am pe nimeni aproape.ma simt cea mai singura fara.il am doar pe el iar cand nu e langa mine ma simt mai distrusa ca niciodata pentru ca nu am cu cine vorbi si nici ce face.Vara aceasta urmeaza cica sa ne logodim dar m-am saturat sa fiu mereu intr'o continua schimbare.Ba fericita, ba nervoasa, ba trista.Acum nu mai am pe nimeni, decat pe el si incerc cu orice pret sa nu il pied incat lumea a ajuns sa zica ca sunt disperata dupa el. Vreau Niste sfaturi va rog sa nu mai intru iar in starea asta.sunt de cateva zile in starea asta si nu pot sa imi revin.

Adopta o atitudine de indiferenta si vezi cum reactioneaza.Reactiveaza-ti vechiul cerc de prieteni si iesi la plimbare, la spectacole.Incearca sa-ti gasesti o munca pe perioada vacantei.In ce clasa esti? De ce parintii tai nu-l accepta pe prietenul tau? Poate ei i-au observat mai bine defectele. El cum isi petrece timpul?

Unde ai vazut tu relatie fara certuri, fara dispute si fara contradictii? Nu exista, nu exista relatie perfectá. Poate ca nu doar el este de vina pentru toatea astea. Tu, iubindu-l foarte mult, faci greseala sa devii foarte posesiva, dar nu pentru ca asa iti e caracterul, ci pentru ca iti e frica sa nu-l pierzi.Ar trebui sa te relaxezi un pic.De ce nu ai prieteni? Sa stii ca o vorba buná de la cineva, un sfat, o consolare, este mai pretioasa ca orice pe lume in momente d´astea.Ar fi bine sa ai mai multa incredere in el, sa-l simti ca pe viitorul tau sot ( avand in vedere ca va logoditi ). Cat despre pasul asta, cu logodna, eu as zice sa mai ai rabdare.Inca nu sunteti pregatiti, mai ales tu.Pana nu-ti pui ordine in ganduri si sentimente, nu e recomandat sa faci pasul asta.Parintii sunt cei mai buni prieteni. Daca reusesti sa le spui ce simti si cum te simti, sunt sigur ca te vor intelege si te vor sustine indiferent de ce decizie vei lua.Fii deschisa si sincera cu tine si mai ales cu cei de langa tine.

Tot ce-ti pot spune, este sa nu te exteriorizezi, iesi din casa, incearca sa-ti faci noi prieteni(prietene), cu cat te gandesti mai mult la el, cu atat vei face mai rau.Eu zic sa te gandesti si la tine, nu numai la iubitul tau, va deveni o obsesie pentru tine si cu greu vei scapa, asadar fi mai libertina, mai rebela, fa ceea ce-ti place.Nu vreau sa ma intelegi gresit, poti iesi si cu iubitul tau, dar trebuie sa ai parte si tu de fericire, nu-i asa? Intr-adevar intr-o relatie se mai isca mici certuri, dar incearca sa lasi de la tine si sunt sigura ca va decurge totul normal. Daca te logodesti si mai tarziu nu va veti impaca, atunci ce vei face, eu zic sa te gandesti de 10 ori pana vei face acest pas, in plus tine cont ca, nu actele sunt importante, ci intelegerea si increderea care trebuie sa existe intre voi doi.Bafta!

Tu ai nevoie in primul rand de dragoste materna.Cupa ta cu afectiune e goala, incearca s-o umpli, dar cu dragoste parinteasca.Incearca sa vorbesti cu mama ta, sa-i demonstrezi ca ai nevoie mai mult de prezenta ei, de sfaturile ei, de dragostea si atentia ei. Din cauza asta tu te refugiezi in relatia cu prietenul tau, care nu e chiar asa cum ti-ai dori. Sfatul meu e sa te mai gandesti in legatura cu logodna, sa mai astepti. Din cele descrise de tine, prietenul tau nu-ti satisface nevoile emotionale, nu e langa tine cu sufletul, ceea ce e foarte important intr-o relatie. Mi se pare ca el trateaza cu superficialitate relatia voastra.Nu te agata doar din disperarea de a iubi pe cineva de ceva poate inchipuit.Si incearca totusi sa-ti faci prieteni, socializarea te va ajuta mult sa iesi din situatia asta.
Si inca ceva.Decizia de a-ti uni destinul cu persoana iubita trebuie sa fie ferma, sa nu ai indoieli, sa fii sigura ca asta iti doresti pentru tot restul vietii.Nu te multumi cu putin, meriti mai mult.

Salutare. Am avut rabdare sa iti citesc supararea ta. Uite scumpa mea ce sfat iti dau : esti tanara, esti frumoasa, esti sanatoasa, ai doi parinti care chiar daca tu te simti singura ei te iubesc! Daca nu te iubeau, nu isi dateau interesul pentru tine . Ceea ce tu numesti ca numanui nu'i pasa de tine, e doar o impresie, o nebunie. Si eu am fost asa sa stii. Uite iti dau un sfat : Iesi afara, trage o gura de aer buna in piept, pune'ti un zambet pe fata, si vezi cum spre surprinderea ta, ai persoane care te aprecieaza! Eu am avut o decadere asa, pentru o chestie banala. Imi uram zilele, pentru ca eram complexata de fizicul meu. Si din cauza aceasta, am ajuns sa imi fac impresii gresite cum ca, oamenii ma urasc pentru ca sunt slabuta, nu am forme si din alea. Da am invatat, ca nu fizicul conteaza, ci simpatia, vorba buna, corectitudinea. Parintii tai daca sunt in contra relatiei tale, sunt pentru ca le pasa de tine, si ii doare stiind ca fiica lor, o ia pe cai gresite. Cat despre prietenul tau, eu te sfatuiesc sa nu te logodesti! Mai asteapta un an, ce se intampla? Vine sfarsitul lumii? Nuuuuuuu. Nu vine. Nu te grabii daca nu esti decisa. Decat sa faci o alegere gresita, mai bine stai asa, lasa timpul sa rezolve problemele. Daca continua tot asa, invata de la viata ca tu nu esti limitata la un singur lucru'. Accepta situatia, infrunta'te, si nu uita, de multe ori urmatorul e mult mai bun decat " originalul ". Incearca sa vb cu el, sa'i spui ce te doare, faceti asa : Pe o foaie sa va scrieti ce va place si ce nu va place unul la celalalt. Urmatoarea zi, sa va intalniti, si sa spuneti ce ati scris. In cazul in care el o sa iti zica vreo chestie despre tine care te va irita, eu zic sa te abtii, daca el se supara ca tie nu iti convine ceva, nu are decat, o sa'i treaca. Da nu va enervati amandoi odata, ca numa' puneti paie pe foc. Si nu ajungeti nicaieri. Gata ca m-am lungit prea mult . Deci iti amintesc: Incredere in tine, viata e frumoasa, lumea te iubeste! gandeste pozitiv, si ai sa vezi cum iubitul tau o sa fie disperat dupa tine. Asta e ce isi doreste un barbat. Vrea ca femeia de langa el sa fie vesela, sa radieze de bucurie, si cu gandire pozitiva! Pupici :*

Buna din nou. Vroiam sa adaug ca nony are dreptate

Cum au spus si cei de mai sus, ai intrerupt legatura cu parintii si te-ai refugiat in bratele unei singure persoane, iubitul tau.Nu este util pentru nimeni sa aleaga intre parinti si iubit, intre iubit si prieteni(amici). Tu esti undeva la mijloc si nu mai stii ce sa faci.Parintii te vor iubi neconditionat dar asta nu inseamna ca nu vor face orice sa te fereasca de suferinte(mai rau de cei care au parinti indiferenti). Cat despre iubitul tau. daca simti ca nu te iubeste si nu se comporta cu tine asa cum ti-ai dori.stii ce trebuie sa faci.Partea proasta e ca te raportezi numai la el si simti ca fara el ai ramane singura pe lume.Deschide ochii si priveste.Amelioreaza-ti relatia cu parintii.Cum? Cand sunt amandoi acasa anunta-i ca doresti sa le spui ceva important si ...cu gandul ca ei te pot intelege cel mai bine le spui ce ai pe suflet. E imposibil sa nu reactioneze si-ti garantez ca impartasindu-le ceea ce simti te vei simti f bine. E o chestie de comunicare si de deschidere pe care tu nu ai pus-o in practica pana acum. A te certa e una(implica stari de nervozitate)iar a discuta cu calm si sinceritate e altceva.
La fel cum te-au sfatuit si ceilalti, incearca sa iesi, sa iti gasesti noi preocupari, sa fii activa.De multe ori ne inventam noi insine singuratatea.
Capul sus si ai incredere in tine!

Plangi! descarca-te... si apoi gandeste-te bine la ceea ce vrei. pune piciorul in prag si nu-ti mai lasa viata condusa de situatii si persoane. vorbeste cu prietenul tau despre ceea ce simti, daca intr-adevar te iubeste nu te va lasa singura si va incerca sa faca ceva pentru voi daca nu, ei bine tu ar trebui sa iti dai un raspuns la asta. inca esti tanara asa ca nu te grabi daca nu esti 100% sigura!
:*

Hey, imi pare rau... e o poveste trista
Se vede clar ca iti iubesti parintii si sincer, dupa cate am citit aici baiatul respectiv nu prea merita sa te certi cu parintii pentru el(el s-ar certa cu ai lui pentru tine?)! de fapt, nimeni nu merita! De ce sa te multumesti cu putin, cine te-a invatat asta? Sau crezi ca doar atat meriti? Deci recunosti ca daca ai avea prietene/prieteni ai renunta la baiatul asta care ori nu stie sa iti arate ca te iubeste, ori doar isi bate joc de tine! Dar de ce nu ai prieteni? E imposibil, nici macar o veche colega de clasa, o vecina, oricine cu care sa mai iesi din cand in cand? Si eu tot asa, am decat 2, 3 prietene foarte bune, pe ceilalti ii consider doar simple cunostinte pentru ca nu am incredere in oameni prea mult! Nu mai fi trista, scapa de starea asta cumva, pune niste muzica vesela si danseaza prin casa, ocupa-ti timpul cu ceva frumos:mergi la un mall (si singura, ce are? eu stiu o groasa de fete care se duc singure sa isi cumpere haine, asa poti sa stai cat ai chef) si probeaza tot felul' de lucruri care iti plac (daca ai bani cumperi si cate ceva, pe mine mereu m-a bine dispus mersul la cumparaturi ), inchiriaza filme de comedie si uita-te la ele (impreuna cu cainele tau ), rasfata-te cu ceva ce iti place tie mult (ciocolata, etc. sau poate iti faci o schimbare de look :o alta frizura, sau alta culoare), nu sta inchisa in casa, iesi undeva la aer(face bine, iti mai alunga gandurile rele). eu stiu? exista multe lucruri pe care le poti face, treaba e sa iti ocupi timpul cu ceva, nu sa stai in pat cu perna in brate ascultand melodii triste si sa te gandesti "nimeni nu ma iubeste, sunt singura etc.", iti faci singura rau! Viata e prea scurta, nu merita sa o irosesti asa...Sigur sunt si parti bune pe care nu vrei tu sa le vezi.Eu iti doresc succes sa iesi din starea asta de depresie! Te pup

Pote vb pe steriana_mee_girl pup

Te inteleg perfect! Si eu am trecut prin asa ceva si stiu cum e.Toata treaba e ca nu ai prieteni sau diverse ocupatii cu care sa iti ocupi timpul (pentru ca te-ar ajuta ft mult), si iti dai toi nervii pe el sau ti se pare ca nu te iubeste sau nu te ajuta in deajuns.Si eu am avut o perioada din asta pentru ca nici eu nu am prieteni si e ft greu. Daca eream suparata dadeam vina pe el dar el mi-a explicat unelele lucruri si cu timpul mi-am dat seama ca avea intredevar dreptate. Cel mai bine ar fi sa realizezi ca il ai pe el si ca el te iubeste si poate ar fi momentul sa nu il mai sacai in fiecare zi cu aceleasi suparari ale tale ca poate de aceea se culca cand vorbesti cu el poate s-a saturat sa auda aceeasi placa in fiecare seara cu aceleasi reprosuri, si ca sa nu se certe cu tine prefera sa se culce. Poate simte si el ca nu poate sa"respire"daca tu sari pe el cred ca nu poate sa faca nici o miscare ca tu esti in spatele lui, pentru ca nu ai prieteni.Ar fi multe de spus. daca vrei sa vorbim da-mi msj

Asculta muzica mai energizanta iesi mereu afara...si daca nu te simti bine cu el mai intai gandestet bie daca vrei sa te logodesti cu el sau nu daca merita.sa nu faci ceva ca mai tarziu sa regreti gandeste-te bine

El acum are bacul, fiindca suntem la distanta de 40 de km el iese afara cu tovarasii lui, nu ii pot interzice asta pentru ca nu suntem non stop impreuna.Nu il accepta pentru faptul ca tatal lui e turc, iar mama sa romanca. Asta e motivul lor principal + ca zic ca nu e de mine.

Buna!
Daca nu te face fericita, de ce vrei sa te logodesti cu el? Doar pentru a fi el fericit? Vrei sa fii toata viata nefericita?
Problema asta trebuie sa ti-o rezolvi singura, nu ii asculta pe altii. Incearca sa-ti raspunzi la intrebarile " Ma face fericita? Ma merita? Imi pot imagina un viitor impreuna cu el? " si alte serii din astea. O sa vezi ce bine o sa-ti prinda.
Daca se comporta urat cu tine ar trebui sa-l parasesti, fiindca de la a te comporta urat la violenta e doar un pas. Asculta-ti si parintii, pana la urma, ei iti vor binele.

Buna. dupa cum a spus si catalin 1948, nu cred ca e cazul sa te logodesti. [in primul rand]
in al doilea rand, cand iesiti impreuna iesiti si voi cu mai multi prieteni. chiar daca sunt pritenii lui si nu ii cunosti, intalnesti persoane noi si poate chiar ajungi sa iti gasesti o foarte buna prietena. [asta in cazul daca are prieteni el; daca nu are nici el, ia o oarecare colega din clasa sau eu stiu, trebuie sa cunosti o fata cu care sa schimbi 2 vorbe, este imposibil :-s...] mergeti la un suc, la o pizza... iesiti si plimba-ti cainele sunt multe chestii care le puteti face impreuna. daca nu ai nicio prietena asa. poti iesi singura si eu fac la fel cand ma simt asa, ma duc prin parc, ma plimb, ma uit dupa haine prin magazine, probez [chiar daca nu cumpar nimic ], poti iesi la alergat cu cainele.sunt multe posibilitati.
intr-o relatie nu este totul tocmai perfect... lumea se mai cearta, se mai impaca, asa este viata; suferim, suntem tristi, fericiti etc. incearca si nu il mai tine atata in puf sa il alinti si chestii de genu ca se invata si apoi nu o sa fie bine ...fii si tu mai dura cateodata cu el.
cam atat am vrut sa iti spun bafta si ai grija de tine :*

Stiu cum te simti...si eu m-am simtit si ma simt de multe ori asa.as vrea sa imi spuna cineva ce sa fac.decat sa aleg eu e grea viata dar trebuie sa mergem inainte.nu mai fi trista pentru oricine.nu merita.nu esti singura pe pamantul asta.singuri ne-am nascut. singuri murim. dar nu inseamna ca trebuie sa traim singuri. fara prieteni. uneori sunt mai importanti decat persoana de langa noi.pentru ca uneori ramanem singuri tocmai din cauza acelei persoane. te pup sper sa ai numai bine de acum inainte in viata ta.

Cryss, nu da vina pe parintii tai, pana si tu ai dubii in legatura cu el, ca nu este langa tine, ca nu-i pasa de tine, ca nu esti sigura de sentimentele lui, ba ca esti fericita, ba ca esti nervoasa. Daca asa se comporta cu tine, sa nu crezi ca peste 5 ani se v-a schimba. daca acum cand sunteti la inceput apar discutii, cand nu aveti probleme efectiv, dar cand o sa aveti copii, casa, lipsa banilor, si toate grijile unei familii? stii ce o sa faca? o sa te lase balta! sa rezolvi ce poti si o sa iti scoata ochii ca nu faci destul. Eventual o sa iti inchida gura ca el face destul si tu nimic.

Pot sa iti dau un sfat. tu stii daca vei tine sau nu cont de el... ceea ce spui in acest mesaj mi s-a intamplat si mie(la mine a durat 3 ani), dar mi-am dat seama ca nu ma merita.de 3 luni eu nu mai sunt cu el si am luat hotararea sa nu mai stau cu nimeni, dar nu a fost chiar asa.acum 4 luni m-am angajat si am cunoscut mai multi baieti, dar in urma cu 3 luni am zis sa mai incerc si cu altcineva, bineinteles ca sunt cu un baiat care simt ca ma iubeste, de doua luni sunt cu el si ne merge foarte bine, nu are de gand sa se culce cu mine pana cand am sa vreau eu, nu stie cum sa vb cu mine ca sa nu ma supere, vrea ca totul sa fie perfect, eu am 20 de ani, iar el 24... daca nu vei mai fi cu el cand o sa incerci sa fii cu altcineva sa ii spui intotdeauna adevarul, eu asa am facut si imi merge foarte bine.tot ce pot sa iti spun NU TE GRABI SA TE MARITI pentru ca vei regreta mai tarziu.iti urez succes in ce vei face. te pup

Buna nu cred ca este momentul sa te logodesti.pe bune acum. daca si el te-ar iubi cu adevarat nu cred ca ti-ar face faze din astea

Eu zic sa te desparti de pierde-vara asta, iti face viata si mai naspa decat este, si nu prea inteleg ce vezi la el, mai ales ca te face sa suferi in halul asta, chiar nu ai demnitate? Cat despre toata situatia asta depresiva prin care treci, eu zic sa mai iesi in lume, mergi la un pub/club/terasa/ceva cu prietenii, incearca un sport nou, ceva, role, bicicleta, mergi la o padure sau un parc, orice problema are o solutie si un foarte bun prieten al mei imi spune mereu: "nu e nimic in viata de care sa nu poti rade".
Peace!