Ați încercat să vă puneți în pielea unui ateu un anumit timp?
Ce părere aveți, de ce este bine sa fii ateu si de ce nu?
Ordonare:
După relevanţă
Discutand pur obiectiv ateismul precum si teismul sunt tot atat de corecte si posibil valabile. Dupa logica clasica afirmatia "Dumnezeu nu exista." ofera tot atat de multe dovezi in sprijinul ei precum si afirmatia "Dumnezeu exista.", si aici ma refer la Dumnezeu ca divinitate in general, ca existenta divinitatii crestine poate fi infirmata usor, nu e mare filosofie, pur si simplu realitatea incalca axiomele ce o definesc.
Acum riguroitatea logicii ne spune sanse egale, eu spun ca ateismul are peste 90% sanse sa fie corect, in timp ce teismul restul de 10%,ma bazez pe pura intuitie omeneasca, altora intuitia le spune exact pe dos,deci exista sanse mari sa gresesc si eu.
Daca-mi permiti a folosi o figura de stil, cred ca exista parinti ce spun ca Mos Craciun exista,parinti ce spun ca Mos Craciun nu exista si parinti ce spun ca Mos Craciun exista dar ca acesta e spiritul craciunului.
Intre ultimii doi nu exista diferente majore, amadoi percep ceea ce eu as numi adevar,percep realitatea. Insa ultimul,spre deosebire de penultimul exprima adevarul intr-o maniera eleganta, placuta, reuseste sa suprime grotescul, iar asta e importanta. E bine sa spui adevarul, dar si mai bine sa-l spui asa cum trebuie.
Iar exact aceasta calitate de estet il plaseaza intr-un plan superior, parerea mea.
Pentru ca logica ne spune :"Nu exista diferente intre un adevar exprimat frumos si un adevar exprimat in mod grosolan." Si logica are dreptate, insa pe de alta parte ce putere persuasiva poate avea un adevar cneplacut fata de unul placut, caci omul e fiinta subiectiva si adesea respinge realitatea insasi daca aceasta nu joaca dupa regulile sale.
Răspunde
Prefer o piele de crestin eu.
Pentru mine nu e bine sa fiu ateu, pentru ca as desconsidera Cuvantul lui Hristos si pe dreptii care au dus marturia mai departe.
Eu as incerca sa ma pun in pielea unui ateu, dar tot mai buna e o haina din blana de urs, cel putin iarna.
Da.
Nu e bine. In primul rand,parerea mea, ca sa fii ateu trebuie sa fii prea prost sa nu-ti pui anumite intrebari al caror raspuns este Dumnezeu. Ei isi pun intrebarile gresite si cauta un raspuns. Schimbati intrebarile. Ei imi baga repede stiinta, ba religia explica stiinta, ca n-are cum sa se intample orice de pe planeta asta fara suport divin ftw. Nu-s credincios inrait, dar gandesc logic si invart problema pe toate partile. Pace.
Despre tine,nu a spus nimeni ca esti prea prost sa iti dai seama ca nu poti dovedii existenta acestui "suport divin", asa ca stai linistit in banca ta daca nu esti in stare sa raspunzi, ba mai mult, mi se pare ca tu gandesti opus fata de ceea ce ai scris acolo(esti fara logica). Logica reprezinta ceva ce poate fi dovedit,"divinitatea"nu poate fi dovedita, cu alte cuvinte nu gandesti atat de logic pe cat crede-ai.
Răspunde
Existenţa lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte se poate demonstra, dar nu se poate demonstra că nu există.
Realităţile invizibile şi imateriale nu sunt mai puţin adevărate decât cele vizibile şi materiale. Nu există numai lumea aceasta materială, nu există numai ceea ce se poate observa şi măsura. Sunt foarte multe argumente şi dovezi ale existenţei lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte: atât argumente raţionale cât şi semne supranaturale (miracole). O parte dintre acestea sunt redate pe blogul următor:
http://www.cezar-iasi.blogspot.ro
De pe acest blog recomand, în primul rând, articolul cu titlul Argumente şi dovezi ale existenţei lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte (articolul cel mai amplu, din partea de jos a blogului). În afară de acest articol, blogul conţine: înregistrări video cu miracole, videoclipuri, filme documentare, legături cu numeroase site-uri foarte interesante, posturi TV şi radio on-line, cărţi care pot fi citite direct pe internet (fără a necesita descărcare), articole foarte interesante. Vă recomand să studiaţi blogul şi să-l trimiteţi mai departe, ca să folosească şi altora.
Recomand şi documentarul Minuni Euharistice (subtitrat în română) - Un documentar foarte interesant despre minuni şi prezenţa reală a Domnului Isus Cristos în Euharistie confirmată şi de investigaţiile ştiinţifice. Vizionaţi accesând linkul următor şi trimiteţi-l mai departe:
http://www.youtube.com/watch?v=6FsZVatSrUw&feature=youtu.be
Obeserv ca incerci sa imi demonstrezi, dar nu poti, in primul rand explica-mi si mie de unde stiu eu ca urmaritor ca acele "miracole" nu sunt decat niste efecte speciale create prin fotoshop sau inventii ale unor oameni? in al doilea rand daca tu crezi ca dumnezeu a inventat lumea si spatiul din jur, de ce exista dovada ca dumnezeu nu exista? http://www.descopera.ro/......e-dumnezeu in final te-as ruga sa urmareti aceste videoclipuri cu dovezi care contesta existenta lui dumnezeu, iar dupa te rog sa imi spui parerea. https://www.youtube.com/watch?v=ZMNZrUnnqQY si mai este si acest videoclip care demonstreaza ca religia a fost creata si exista doar pentru a manipula https://www.youtube.com/watch?v=jj_87mY-cow&list=UUFu3Kihb1eAPwumkOqShfEA.
Eu in viata mea n-am cunoscut crestini, toate lumea e atee la bine la rau uni cersesc ajutor divin alti realizeaza ca sta in puterea lor sa isi faca un drum in viata
Am incercat sa-i inteleg!
Atata timp cat discutiile nu se termina in jigniri,, bagat'' si,, scos'', contazicire sunt bune.
E bine sa fii ateu, pentru ca ei aduc pareri diferite fata de cele ale credicisilor.
Un credincis destept trebuie sa acepte si alte pareri si doar cei fanatici sunt mai incapatinati!
mi-am amintit ceva. Era pe aici un user care zicea ca e popa si ca pe la 20 de ani a fost ateu, adica bea, fuma, injura de dumnezeu si umbla la femei 
, deci dupa mintea adormita a unora, asta e ateismul, logic ca era crestin si ca il mustra constiinta ca nu face bine, deci se simtea naspa, sigur nu e singurul, al nostru prea iubit si adorat baubaulic a experimentat si el genul asta de ateism, banuiesc ca nimeni nu se simte bine cu acele mustrari, dar daca ar visa ca ii cere dumnezeu sa omoare 1000 de bebelusi si ar executa comanda, ar sta linistit.
In ateism, genul meu de ateism, iti gasesti linistea interioara prin intelegerea lumii.
Nu e bine pentru o persoana sa cocheteze cu asta pentru ca se pierd sensurile existentei (ca fiinta spirituala), apar fapte regretabile ce fac abstractie de constiinta, perspectiva trunchiata asupra vietii determina schimbari in privinta valorilor si prioritatilor, cu un accent cazut cu precadere pe egoism, etc...
E bine sa fii ateu pentru ca e preferabil ca in viata sa alegi tot timpul sa te situezi cat mai aproape posibil de adevar, bazandu-te pe dovezi stiintifice. Pana acum, dovezile ne indica faptul ca existenta unui creator, mai ales de genul celor in care cred oamenii, e extrem de improbabila. Deci ateismul e cea mai buna alegere pe care o poate face cineva.
Cred ca e bine sa fii echilibrat. Indiferent daca esti ateu sau credincios de orice fel.
Unii de pe aici au uitat ca de fapt exista in afara de atei mai multe tipuri de credinciosi, cu diverse religii. Mi se pare stupid ca singurul lucru pe care il fac unii e sa infiereze ateii. N-am auzit pe unul singur sa spuna "e pacat sa fii satanist" pe aici, probabil ca in prostia lor se tem sa nu-i bantuie aia cu vreo incantatie.
Eu sunt ateu in masura in care cred ca e absolut ilogic sa existe genul de divinitate/dumnezeu portretizat de oricare din religiile actuale cum la fel cred ca e posibil fiindca nu s-a demonstrat contrariul, sa existe totusi o forta creatoare cu inteligenta sau chiar fara inteligenta inaccesibila modului nostru de a percepe realitatea. Altfel spus de la astfel de considerente cred eu ca ar fi mai bine sa fim echilibrati.
Vad foarte multi asa zisi crestini care insulta in moduri grotesti ateii si foarte putini atei care se apuca de blestemat crestinii. Un credincios autentic nu incearca sa-si impuna credinta, nu insulta, nu e intolerant si mai ales nu e habotnic si obsedat, nu se apuca sa vorbeasca mai ceva ca un preot incercand sa para miezul din dodoasca crestinismului.
Crestinii de pe TPU sunt in primul rand extrem de agresivi si am vazut multe cazuri in care spun ateilor sa se pocaiasca. Cand nu-si predica bazaconiile pe aici, ies la bar, beau de sting, curvasaresc, inseala, mint, se bat, injura.
Deci pun asa o intrebare retorica, nu stiu zau care or fi mai rai, ateii sau crestinii?
Din punctul meu de vedere e mai bine sa fii ateu pentru a fi in primul rand mai tolerant, mai informat, mai putin agresiv, nu mai pomenesc de indoctrinare, viziunea ingusta si habotnicie care ii fac pe credinciosi imposibil de clintit din ideile lor putine si fixe.
Poate nu uitam cine a tinut in loc evolutia si a determinat evul mediu si razboaiele cruciate, arderea a mii sau sute de mii de oameni pe rug, impiedicarea timp de secole a avansului medical samd.
Este greşit să-l consideri pe Dumnezeu ca o "forţă creatoare" impersonală. Dumnezeu s-a revelat ca Fiinţă personală (Fiinţă cu gândire şi voinţă), nu ca o forţă. Dumnezeu nu este o forţă impersonală, ci este suprema Fiinţă spirituală perfectă şi personală care a creat totul şi are personalitate, are raţiune, conştiinţă şi voinţă, dar nu are trup material, de aceea nu-l putem vedea.
Dumnezeu s-a revelat ca Fiinţă personală şi a comunicat omenirii cine este el, prin intermediul profeţilor şi mai ales prin Fiul său, Domnul Isus Cristos, care s-a întrupat şi a trăit pe pământ.
Dumnezeu a revelat că ne-a creat după chipul şi asemănarea sa. Este vorba de un chip spiritual, dar şi de un chip trupesc, ambele accepţiuni ale chipului fiind revelate pe deplin în Persoana Domnului Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu.
Dumnezeu este unic în Fiinţă şi întreit în Persoane: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Este misterul Preasfintei Treimi, mister care depăşeşte raţiunea umană şi pe care nu-l putem înţelege cu mintea noastră umană limitată. Evagrie din Pont spunea: „Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea umană. Dacă ar fi cuprins, n-ar fi Dumnezeu." Şi savantul Blaise Pascal spune despre Dumnezeu că deşi s-a revelat, pe de altă parte Dumnezeu ne rămâne ascuns ("Deus absconditus" – "Dumnezeu ascuns sau tainic"), inefabil, tainic în profunzimea esenţei sale. Religia conţine şi adevăruri raţionale (care pot fi înţelese cu mintea) dar conţine şi adevăruri care depăşesc raţiunea şi sunt revelate de Dumnezeu însuşi, iar noi le primim prin credinţă.
Sfântul Augustin se plimba pe malul mării şi cugeta la misterul Sfintei Treimi, dorind să-l înţeleagă cu mintea sa. Atunci i-a apărut un înger şi i-a spus: „Fă o groapă în nisip şi apoi adu toată marea în ea." Sfântul Augustin a răspuns: „Dar îmi este imposibil să fac aşa ceva!" Atunci îngerul i-a spus: tot la fel, este imposibil să-l înţelegi cu mintea omenească pe Dumnezeu cel nemărginit."
În plus, universul are o raţionalitate în structura lui, ceea ce ne arată că este creat de Fiinţa Supremă Raţională, Dumnezeu.
Recomand şi un blog foarte interesant :
http://www.cezar-iasi.blogspot.ro
De pe acest blog recomand, în primul rând, articolul cu titlul Argumente şi dovezi ale existenţei lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte (articolul cel mai amplu, din partea de jos a blogului). În afară de acest articol, blogul conţine: înregistrări video cu miracole, videoclipuri, filme documentare, legături cu numeroase site-uri foarte interesante, posturi TV şi radio on-line, cărţi care pot fi citite direct pe internet (fără a necesita descărcare), articole foarte interesante. Vă recomand să studiaţi blogul şi să-l trimiteţi mai departe, ca să folosească şi altora.
Recomand şi documentarul Minuni Euharistice (subtitrat în română) - Un documentar foarte interesant despre minuni şi prezenţa reală a Domnului Isus Cristos în Euharistie confirmată şi de investigaţiile ştiinţifice. Vizionaţi-l accesând linkul următor şi trimiteţi-l mai departe:
http://www.youtube.com/watch?v=6FsZVatSrUw&feature=youtu.be
Am fost ateu pana la 15-16 ani.convins.citind biblia si admirand atotputernicia omului care cucerea cosmosul cu sateliti, si sonde spatiale, soiuz, skilab si altele care imi aprindeau imaginatia.insa tot atunci, am auzit o vorba a unui calugar; si albina a iesit din stup, si a dat ocol si a plecat peste alti stupi, si dupa miere pe unde a putut.deci mi-a dat de gandit si am zis, sa aprofundez si latura aceasta spirituala.pot sa-ti spun ca ateismul m-a dezamagit si indepartat de mine insumi si de Dumnezeu, iar de atunci sant crestin ortodox.de ce nu e bine? sa fii ateu? numa expresia de, OM fara nici un dumnezeu, imi face pielea de gaina.
Nu e deloc bine să fii ateu, pentru că ateismul este o ideologie falsă, care îl rătăceşte pe om de la scopul său: mântuirea.
Un ateu poate fi iertat dacă face pocăinţă pentru păcatul atesmului, ca şi pentru orice alt păcat.
Ateismul este o ideologie falsă care a parazitat un timp ştiinţa, aşa cum spunea şi marele savant român Nicolae Paulescu. Religia nu e absurdă, dar ateismul e absurd, deoarece face afirmaţii nu numai neverificabile, ci false. Există şi o carte intitulată "Nu am destulă credinţă ca să fiu ateu."
O recenzie a acestei cărţi poate fi citită şi pe internet, accesând linkul următor:
http://www.stiri.resursecrestine.ro/......a-fiu-ateu
Iată un exemplu despre absurditatea ateismului: „Ateismul poate fi definit ca o credinţă că nu a fost nimic şi nimic nu s-a întâmplat nimicului şi apoi acel nimic a explodat fără nicio raţiune, creând totul, şi apoi o serie de nimicuri s-au aranjat magic replicându-se pe ele până au ajuns dinozauri.".
Un articol de pe site-ul doxologia, care arată că e imposibil ca nimicul să fi creat totul:
http://www.doxologia.ro/......crea-totul
Întreg universul e ca o carte care vorbeşte despre Dumnezeu, aşa cum spunea şi Galileo Galilei: referindu-se la Revelaţia naturală şi la Revelaţia supranaturală, Galileo Galilei spunea că cele două izvoare („Cartea naturii" şi Cartea Scripturii) provin, amândouă, de la Dumnezeu, deci nu pot fi în conflict. Psalmistul scrie: „Mare este Domnul în Sion şi până-ntr-un fir de iarbă pe pământ."(Ps. 124, 4) Iar Kant spunea: „Două lucruri mă uimesc în mod deosebit: cerul înstelat deasupra mea şi legea morală din mine."
Un articol foarte interesant, intitulat "Ştiinţa şi credinţa răspund la aceleaşi întrebări, dar din unghiuri diferite":
http://www.catholica.ro/......-diferite/
Realităţile invizibile şi imateriale nu sunt mai puţin adevărate decât cele vizibile şi materiale. Nu există numai lumea aceasta materială, nu există numai ceea ce se poate observa şi măsura. Sunt foarte multe argumente şi dovezi ale existenţei lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte: atât argumente raţionale cât şi semne supranaturale (miracole). O parte dintre acestea sunt redate pe blogul următor:
http://www.cezar-iasi.blogspot.ro
De pe acest blog recomand, în primul rând, articolul cu titlul Argumente şi dovezi ale existenţei lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte (articolul cel mai amplu, din partea de jos a blogului). În afară de acest articol, blogul conţine: înregistrări video cu miracole, videoclipuri, filme documentare, legături cu numeroase site-uri foarte interesante, posturi TV şi radio on-line, cărţi care pot fi citite direct pe internet (fără a necesita descărcare), articole foarte interesante. Vă recomand să studiaţi blogul şi să-l trimiteţi mai departe, ca să folosească şi altora.
Recomand şi documentarul Minuni Euharistice (subtitrat în română) - Un documentar foarte interesant despre minuni şi prezenţa reală a Domnului Isus Cristos în Euharistie confirmată şi de investigaţiile ştiinţifice. Vizionaţi accesând linkul următor şi trimiteţi-l mai departe:
http://www.youtube.com/watch?v=6FsZVatSrUw&feature=youtu.be
Nu m-ai convins ca nu este bine sa fii ateu, în primul rând, nu sunt teorii false sau absurde deoarece un ateu nu vine niciodata cu o teorie fara să fie însotită de argumente plauzibile, acestea ii demonstreaza veridicitatea.
Referitor la creaționism și evoluționism nimeni nu știe ce s-a întâmplat, însă pare mai plauzibil când auzi ca ceva a explodat si s-a format universul, decât când auzi ca o ființă divină( care nu a fost niciodata descrisa ) a creat pământul în 6 zile, și nu auzi nimic de restul universului, daca prima oară a creat pământul, cum poate fi exprimată durata aceasta? Nu exista timp pentru ca pamantul era in curs de formare și nu se invartea in jurul axei sale sau a soarelui pentru a determina durata.
Voi ziceti ca e absurd sa crezi ca totul a fost creat din o explozie, din nimic.
Noi zicem ca e absurd sa fie creat totul de o fiinta divina care a existat veșnic, cum poate fi posibil așa ceva? A existat d-zeu și atât apoi el a creat universul si tot? Cum a putu d-zeu să existe tot timpul să fie primul lucru? cum sa fie primul lucru, ca e veșnic, și nu a fost nici facut nici nimic a existat tot timpul, cam ciudat, nu?
Dar e posibil ca din nimic sa creezi ceva? Pentru om? Sau pentru natura? De ce nu se mai intampla un Big Bang? Sau mai multe. Cum se face ca planeta noastra sa fie singura planeta perfecta pentru a sustine viata? Cum de totul este atat de perfect oranduit? Cum de omul este singura creatura cu ratiune?
Exista o infinitate de intrebari la care poti gasi sau nu poti gasi un raspuns. Putem filozofa pana murim si aflam daca intr-adevar mai exista ceva dupa moarte. Diferenta este ca ateii nu cred. Si credinta nu vine din ratiune.
"De ce nu se mai intampla un Big Bang?' Pentru ca nu mai sunt respectate conditiile necesare.
"Cum se face ca planeta noastra sa fie singura planeta perfecta pentru a sustine viata?"
Nu se face.
"Cum de totul este atat de perfect oranduit?"
Nu este.
"Cum de omul este singura creatura cu ratiune? "
Poate nu este.
"Exista o infinitate de intrebari..."
Adevarat, 90% din ele erau imbecile insa.
Devii subiectiv si fara logica. Tu ceri raspunsul la o intrebare dar il ignori sau inventezi contra-argumente. Poate ca si asta face parte din ateism.
Va contrazic, eu nu cer un raspuns, eu dau un raspuns.
Mai exact am dat cinci raspunsuri la cele cinci intrebari postate de dumneata, dintre care doar una singura pleca de la o premisa corecta, doar prima, de unde si concluzia mea finala: 80% din intrebari sunt stupide.
Sa mai analizam putin.
"De ce nu se mai intampla un Big Bang? "
Pentru ca nu mai sunt respectate conditiile necesare. E ceva gresit in raspunsul meu?
"Cum se face ca planeta noastra sa fie singura planeta perfecta pentru a sustine viata?"
Nu este singura, ma sunt o gramada de planete si sateliti care teoretic ar putea sustine viata. Enceladus ar putea sustine viata. Si Titan ar putea sustine viata, dar pe baza de siliciu. Europa iar ar putea sustine viata.
Deci premisa ta cum ca doar Terra POATE sustine viata e falsa.
Sigur, Terra este singura planeta cu viata pe care o stim, din miliardele de miliarde de miliarde de planete. E ca si cand pe o plaja intreaga tu verifici doar 100 de fire de nisip si duap generalizezi.
""Cum de totul este atat de perfect oranduit?"
Raspunsul este foarte simplu : Nu este.
"Cum de omul este singura creatura cu ratiune? "
Premisa e discutabila daca nu specifici si locul. Omul este singura creatura cu ratiune de pe Terra, dar nu stim daca si din univers.
Asa ca te intreb dragul meu domn, ce anume din raspunsul meu anterior a fost subiectiv si ilogic?
Si ca sa comentez si la ultima parte a raspunsului, probabilitatea ca, asa zisul, subiectivism si ilogicitate a mea sa fie caracteristici ale ateismului este egala cu cea ca o caracteristica a ateismului sa fie chair prostia de care dati dovada. Caci nici eu nu sunt ateu asa cum nici dumneavoastra nu sunteti.
Iar cititi articole scrise de cei cu cel mult 2 neuroni sanatosi?
Daca nu stim cum a aparut totul, nu inseamna ca e cum scrie in biblie, exista alte carti "sfinte", si fiecare are geneza ei. De unde stii ca "planeta noastra sa fie singura planeta perfecta pentru a sustine viata"? Plus ca nimic nu e "atat de perfect si oranduit". Sa spunem ca iti plac muntii, ei sunt de fapt o deformare, vulcanii la fel, oceanele, marile, nici forma Pamantului nu e perfecta, nici fata omului nu e, cele doua jumatati nu sunt egale, probabil ai observat de mult, daca ti-ai luat ochii din biblie, explicatia e in evolutie, nu in geneza crestina, dar parca vad ca pacatele sunt de vina.
"Si credinta nu vine din ratiune." daca a 2-a nu exista, oamenii dispareau de mult.
Cine a zis ca nu o să se mai creeze un big-bang? Este posibil, chiar si peste miliarde de ani, să se creeze un nou big bang.
Cum se face ca planeta noastra sa fie singura planeta perfecta pentru a sustine viata?
Nu este singura, documenteaza-te, in plus universul este in continua expansiune, deci cu siguranța apar planete ce ar putea susține viața.
Cum de totul este atat de perfect oranduit?
Nu este perfect, este mult loc pentru mai bine.
Cum de omul este singura creatura cu ratiune?
Poate nu este, cosmologi nu au acces si viziune asupra tot universului, mai ales deoarece el este in continua expansiune, ci doar la o foarte mică parte din el, deci nu putem cerceta tot universul să știm ca suntem doar noi ființe cu rațiune din UNIVERS.
Exista o infinitate de intrebari la care poti gasi sau nu poti gasi un raspuns.
Nu, imi pare rau dar toate au un raspuns.
Omule, dar teoria big bangului nu contrazice cu nimic existenţa lui Dumnezeu, pentru că, chiar dacă a existat big bangul, tot Dumnezeu l-a creat. Şi, dacă nu ştiai, teoria big bangului a fost emisă chiar de un preot creştin catolic: monseniorul Georges Lemaître (1894 - 1966), preot belgian care era, în acelaşi timp, profesor de fizică şi astronomie al Universitatii Catolice din Louvain.
Nu e absurd să credem că Dumnezeu a creat universul din nimic, dar e absurd să credem că nimicul s-ar fi transformat singur în existenţă. Indiferent dacă a existat o evoluţie sau nu, toate trebuie să aibă un început, iar acest început nu putea apărea din nimic fără intervenţia lui Dumnezeu. Mergând cu gândul pe firul cauzelor secundare, ajungem la Cauza primă şi principală necauzată la rândul ei, Cauza tuturor cauzelor, Dumnezeu, Fiinţa Supremă care există din veşnicie şi a creat universul din nimic. El, care nu este cuprins de timp, pur şi simplu Este (în sensul deplin al cuvântului), a intrat în timpul nostru şi s-a revelat prezentându-se astfel: „Eu sunt Cel care sunt." (Ex. 3, 14) Noi nu putem să înţelegem faptul că Dumnezeu nu are început, pentru că avem gândire mărginită. Evagrie din Pont spunea: „Un dumnezeu care ar putea fi cuprins de mintea umană, n-ar fi Dumnezeu." Şi savantul Blaise Pascal spune despre Dumnezeu că deşi s-a revelat, pe de altă parte Dumnezeu ne rămâne ascuns ("Deus absconditus" – "Dumnezeu ascuns sau tainic"), inefabil, tainic în profunzimea esenţei sale.
În plus, universul are un Logos, o raţionalitate în structura lui, ceea ce ne arată că este creat de Fiinţa Supremă Raţională, Dumnezeu.
Indiferent dacă a existat o evoluţie sau nu, toate trebuie să aibă un început, iar acest început nu putea apărea din nimic fără intervenţia lui Dumnezeu. Mergând cu gândul pe firul cauzelor secundare, ajungem la Cauza primă şi principală necauzată la rândul ei, Cauza tuturor cauzelor, Dumnezeu, Fiinţa Supremă care există din veşnicie şi a creat universul din nimic. El, care nu este cuprins de timp, pur şi simplu Este (în sensul deplin al cuvântului), a intrat în timpul nostru şi s-a revelat.
Iar versetele din Geneza referitoare la crearea pământului în 6 zile sunt metaforice, simbolice. Cele 6 zile sunt de fapt epoci sau ere de sute de milioane de ani, iar "dimineţile" şi "serile" acelor "zile" sunt numite astfel tot în mod metaforic. În Biblie sunt şi citate care se interpretează la propriu, dar şi citate metaforice sau simbolice, care se interpretează la figurat. Mai ales prima şi ultima carte a Bibliei (Geneza şi Apocalipsul) conţin foarte multe metafore şi simboluri, ca să poată fi înţelese şi de oamenii din vechime, la nivelul lor.
O prejudecată la adresa religiei este ideea falsă că ştiinţa ar fi în conflict cu religia. Aceasta este o prejudecată vehiculată de comunişti, ca şi prejudecata că religia ar spune „crede şi nu cerceta." Acest dicton nu este din Biblie, iar Biserica nu subscrie acestui dicton.
Mai ales în ultimii ani s-au publicat multe cărţi despre armonia, complementaritatea dintre ştiinţă şi religie. De asemenea, foarte mulţi intelectuali şi oameni de ştiinţă sunt credincioşi.
Numai ştiinţa superficială sau ideologia pozitivistă intră în conflict cu religia, dar ştiinţa adâncă îl conduce pe om spre religie, spre Dumnezeu, aşa cum spunea şi filosoful Francis Bacon: „Puţina gustare a ştiinţei poate duce la ateism, dar adâncirea ştiinţei îl aduce pe om la Dumnezeu. "
Numai ideologia pozitivistă este materialistă, nicidecum ştiinţa însăşi. Pozitivismul e doar un curent ideologic minor, nu este ştiinţă.
Religia şi ştiinţa nu sunt contradictorii, ci complementare (se completează). Ştiinţa ne învaţă despre creaţie, iar religia ne învaţă despre Creator. Pierre Teilhard de Chardin spunea că „Religia şi Ştiinţa sunt cele două feţe ori faze conjugate ale unui act complet de cunoaştere."
Ateismul este o ideologie falsă care a parazitat un timp ştiinţa, aşa cum spunea şi marele savant român Nicolae Paulescu. Religia nu e absurdă, dar ateismul e absurd, deoarece face afirmaţii nu numai neverificabile, ci false. Există şi o carte intitulată "Nu am destulă credinţă ca să fiu ateu."
O recenzie a acestei cărţi poate fi citită şi pe internet, accesând linkul următor:
http://www.stiri.resursecrestine.ro/......a-fiu-ateu
Iată un exemplu despre absurditatea ateismului: „Ateismul poate fi definit ca o credinţă că nu a fost nimic şi nimic nu s-a întâmplat nimicului şi apoi acel nimic a explodat fără nicio raţiune, creând totul, şi apoi o serie de nimicuri s-au aranjat magic replicându-se pe ele până au ajuns dinozauri.".
Un articol de pe site-ul doxologia, care arată că e imposibil ca nimicul să fi creat totul:
http://www.doxologia.ro/......crea-totul
Întreg universul e ca o carte care vorbeşte despre Dumnezeu, aşa cum spunea şi Galileo Galilei: referindu-se la Revelaţia naturală şi la Revelaţia supranaturală, Galileo Galilei spunea că cele două izvoare („Cartea naturii" şi Cartea Scripturii) provin, amândouă, de la Dumnezeu, deci nu pot fi în conflict. Psalmistul scrie: „Mare este Domnul în Sion şi până-ntr-un fir de iarbă pe pământ."(Ps. 124, 4) Iar Kant spunea: „Două lucruri mă uimesc în mod deosebit: cerul înstelat deasupra mea şi legea morală din mine."
Un articol foarte interesant, intitulat "Ştiinţa şi credinţa răspund la aceleaşi întrebări, dar din unghiuri diferite":
http://www.catholica.ro/......-diferite/
Realităţile invizibile şi imateriale nu sunt mai puţin adevărate decât cele vizibile şi materiale. Nu există numai lumea aceasta materială, nu există numai ceea ce se poate observa şi măsura. Sunt foarte multe argumente şi dovezi ale existenţei lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte: atât argumente raţionale cât şi semne supranaturale (miracole). O parte dintre acestea sunt redate pe blogul următor:
http://www.cezar-iasi.blogspot.ro
De pe acest blog recomand, în primul rând, articolul cu titlul Argumente şi dovezi ale existenţei lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte (articolul cel mai amplu, din partea de jos a blogului). În afară de acest articol, blogul conţine: înregistrări video cu miracole, videoclipuri, filme documentare, legături cu numeroase site-uri foarte interesante, posturi TV şi radio on-line, cărţi care pot fi citite direct pe internet (fără a necesita descărcare), articole foarte interesante. Vă recomand să studiaţi blogul şi să-l trimiteţi mai departe, ca să folosească şi altora.
Recomand şi documentarul Minuni Euharistice (subtitrat în română) - Un documentar foarte interesant, PREZENTAT CHIAR DE UN FOST ATEU, despre minuni şi prezenţa reală a Domnului Isus Cristos în Euharistie confirmată şi de investigaţiile ştiinţifice. Vizionaţi accesând linkul următor şi trimiteţi-l mai departe:
http://www.youtube.com/watch?v=6FsZVatSrUw&feature=youtu.be
Domeniul ştiinţei se reduce doar la ceea ce se poate observa şi măsura, dar realităţile imateriale şi invizibile sunt mult mai adânci. Ştiinţa şi religia sunt complementare (se completează). Ştiinţa ne învaţă despre creaţie, iar religia ne învaţă despre Creator. Niciodată omul nu ar putea răspunde decât (cel mult) la întrebarea "cum" a evoluat universul după momentul zero al creaţiei, dar nu ar putea răspunde niciodată la întrebarea "de ce" există universul în loc de nimic, nici nu ar putea descoperi rostul universului. Aceste întrebări depăşesc orice minte umană, iar Dumnezeu ne-a dat răspunsurile prin Revelaţie.
Însăşi existenţa omului care e fiinţă cu raţiune (cu gândire) e un argument că nu a aparut din întâmplare ci e creat de Dumnezeu. Întamplarea nu putea face să apară fiinţe cu raţiune, deci Dumnezeu, suprema Fiinţă raţională, există şi ne-a creat după chipul său. În acest sens Montesquieu spunea: "Fatalitatea oarbă care ar fi creat fiinţe raţionale este cea mai mare absurditate". Se referă la faptul ca întamplarea nu putea face să apară fiinţe cu raţiune, deci Dumnezeu, suprema Fiinţă raţională, există şi ne-a creat după chipul său. Chiar dacă a existat o evoluţie, aceasta a fost dirijată (condusă) de Dumnezeu spre apariţia omului (teoria evoluţionismului teist sau dirijat). De asemenea, ştiinţa modernă a dovedit că fenomenele din lume se află într-o strânsă interdependenţă şi determinare, ceea ce arată că există Dumnezeu, Fiinţa inteligentă supremă care a proiectat şi creat universul.
Întâmplarea nu putea face să apară fiinţe cu raţiune, deci Dumnezeu, suprema Fiinţă raţională, există şi ne-a creat după chipul său. În acest sens Montesquieu spunea: "Fatalitatea oarbă care ar fi creat fiinţe raţionale este cea mai mare absurditate". Chiar dacă a existat o evoluţie, aceasta a fost dirijată (condusă) de Dumnezeu spre apariţia omului (e teoria evoluţionismului teist sau dirijat).
Vechii greci au numit universul cosmos, care înseamnă podoabă, ordine; aceste atribute nu pot fi cauzate de întâmplare, deoarece ştiinţa modernă a dovedit că fenomenele din lume se află într-o strânsă interdependenţă şi determinare, ceea ce arată că există Dumnezeu, Fiinţa inteligentă supremă care a proiectat şi creat universul. Nimeni nu poate susţine că ar putea exista un calculator electronic fără o inteligenţă umană care să-l fi proiectat şi construit. Tot la fel, nu ar putea exista creierul omenesc cu treisprezece miliarde de piese (neuroni), fiecare având funcţia ei precisă, mai complicat decât orice calculator electronic, dacă nu ar exista un Creator inteligent suprem care să-l fi proiectat şi creat.
Ilustrul savant sovietic A. I. Oparin a considerat teoria hazardului (întâmplării) ca fiind depăşită şi sterilă. El scria deja în 1964: "Progresele enorme ale ştiinţelor naturii au permis să se obţină convingerea că apariţia vieţii pe pământ nu a fost "o întâmplare fericită", aşa cum s-a crezut mai înainte.Asta ar însemna să amesteci la întâmplare matriţele dintr-o tipografie, reprezentând 28 de litere, sperând că, din întâmplare, ele se vor aranja şi vor da la iveală cutare sau cutare poezie pe care noi o cunoaştem." Iar scriitorul francez Léon Bloy numea hazardul (întâmplarea) "dumnezeul imbecililor", vrând să spună prin aceasta că este imposibil şi absurd ca universul şi viaţa să fi apărut din întâmplare.
Teoria care a încercat să explice formarea lumii prin hazard (întâmplare) este considrată astăzi perimată, derizorie, chiar de savanţii de orientare materialistă.
Scriitorul francez André Frossard a fost mai întâi ateu, apoi a devenit creştin şi a scris cartea „Dumnezeu există, eu l-am întâlnit" şi cartea „Întrebări despre Dumnezeu" (în carte dă şi răspunsurile la acele întrebări). Cărţile sunt traduse în limba română şi le recomand.
Un alt exemplu de ateu care a devenit creştin este scriitorul Paul Claudel. Şi exemplele pot continua.
Psihologul Carl Gustav Jung spunea că e sigur de existenţa lui Dumnezeu, nu doar crede: „Eu nu cred, eu sunt sigur că există Dumnezeu."
Karl Linne, mare savant suedez, primul care a stabilit sistematizarea botanică, spunea: „Din papilele limbii unui ateu, eu voi dovedi existenţa lui Dumnezeu. "
Ateismul atribuie universului proprietăţi fizice care nu pot fi deduse din experienţă şi pe care ştiinţele experimentale le-au arătat recent ca fiind false: neînceputul, neevoluţia, neconsumabilitatea sau neîmbătrânirea. Filosoful francez Claude Tresmontant susţine că "ateismul este de negândit, dacă se ţine cont de datele experimentale obiective care se observă astăzi graţie ştiinţelor experimentale. Ateismul este incompatibil cu realitatea evoluţiei cosmice, fizice şi biologice. Din cauza opţiunii sale ontologice preliminare, ateismul modern, la fel ca şi păgânismul antic, este obligat să atribuie universului proprietăţi fizice care nu pot fi deduse din experienţă şi pe care ştiinţele experimentale le-au arătat acum ca fiind false: neînceputul, neevoluţia, neconsumabilitatea sau neîmbătrânirea. Ateismul modern, exact ca şi păgânismul antic, pentru a putea subzista este constrâns să deducă din propria afirmare iniţială proprietăţi fizice nu numai neverificabile, ci false. Este constrâns să deducă o fizică dintr-o metafizică preliminară pusă a priori: ceea ce reprezintă culmea ghinionului pentru o filozofie care se pretinde ştiinţifică, exemplu marxismul."
Fizicianul german Max Planck, creatorul teoriei quantelor, laureat al Premiului Nobel, scrie că lumea sensibilă nu este singura care există şi că ştiinţa intuieşte şi recunoaşte realitatea superioară, metafizică, care scapă experimentului empiric: „Tot ceea ce vrem să spunem este că lumea sensibilă nu este singura care există, ci mai există şi o altă realitate superioară, inaccesibilă experimentului empiric, dar pe care ştiinţa o intuieşte şi o recunoaşte." (Max Planck, "L’image du monde dans la physique moderne", Ed. Gonthier, Zurich 1949, p. 67)
Max Planck mai scrie: "Oricât de profund am ajunge cu cercetările, nu găsim nici o contradicţie între religie şi ştiinţă, ci dimpotrivă, o concordanţă esenţială. Religia şi ştiinţa nu se exclud, cum cred unii, ci se completează." (Max Planck, ibidem.)
Blaise Pascal a fost un om de ştiinţă şi filosof profund credincios. Pentru atei, pentru cei care nu-s convinşi sau nu acceptă argumentele existenţei lui Dumnezeu şi pentru cei care nu s-au hotărât să urmeze cuvintele lui Dumnezeu, el a scris celebrul său „pariu", care, pe scurt, poate fi redat astfel: „Dacă Dumnezeu nu există dar ai crezut în el şi l-ai urmat, nu ai pierdut nimic. Dar dacă Dumnezeu există şi nu ai crezut în el şi nu l-ai urmat, atunci ai pierdut totul." Iată un fragment din cartea „Cugetări", referitor la acest „pariu": „Să punem în cumpănă câştigul sau pierderea în caz că aţi lua partea credinţei că Dumnezeu există. Dacă câştigaţi, câştigaţi tot; dacă pierdeţi, nu pierdeţi nimic. Deci, pariaţi că există; faceţi-o fără şovăire." (Blaise Pascal, „Cugetări", Editura Ştiinţifică, Bucureşti 1992, p. 328) Recomand intreaga carte „Cugetari" a lui Blaise Pascal. Este foarte interesanta. Deci, chiar şi cei care nu-s convinşi de existenţa lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo, totuşi ar trebui să creadă, să facă pocăinţă de păcate şi să urmeze cuvintele Domnului Isus Cristos măcar pentru un singur motiv: pentru a ajunge la fericirea veşnică, nu la suferinţa veşnică. Existenţa iadului este un adevăr revelat de Dumnezeu şi nu e o răzbunare a lui, ci este consecinţa dreptăţii sale.
În Psalmul 13, 1 este scris: „Zis-a cel nebun în inima sa: "Nu este Dumnezeu".", adică a afirma sau a crede că nu există Dumnezeu este o absurditate. Un ateu nu are nicio justificare pentru necredinţa sa chiar dacă nu ar avea nicio informaţie religioasă, deoarece existenţa lui Dumnezeu se poate deduce chiar numai din creaţie (chiar fără revelaţia supranaturală), după cum spune şi psalmistul: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria." (Psalm 18, 1) precum şi Sfântul Apostol Pavel în scrisoarea către romani: „În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se vad lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că [necredincioşii] nu se pot dezvinovăţi." (la Judecată necredincioşii nu vor putea spune că n-au ştiut.) (Romani 1, 20). Un ateu poate fi iertat dacă face pocăinţă în viaţa pământească pentru păcatul ateismului, ca şi pentru orice alt păcat.
Iar filosoful Kant spunea: „Două lucruri mă uimesc în mod deosebit: cerul înstelat deasupra mea şi legea morală din mine."
Pornind de la versetele amintite, într-un cântec creştin se aclamă astfel: „Întregul univers pe Dumnezeu îl preamăreşte, / Întregul univers despre slava lui vorbeşte."
Savantul Blaise Pascal a scris despre atei: „Această superficialitate, într-o chestiune în care este vorba de ei înşişi, de veşnicia lor, de fiinţa lor, mă irită mai mult decât mă înduioşează; mă uimeşte şi mă înspăimântă. E un monstru pentru mine. În zadar se îndepărtează ei cu gândul de la veşnicia care îi aşteaptă, căci nu o pot nimici negândindu-se la ea. Cel care se îndoieşte şi care nu cercetează este totodată şi nedrept şi foarte nenorocit. Iar dacă, în această stare, el este liniştit şi satisfăcut, dacă se făleşte cu ea şi dacă se arată mândru, dacă din ea face subiect al bucuriei şi al deşertăciunii sale, n-am termeni să calific o atât de extravagantă creatură. Unde se pot căpăta asemenea simţăminte? Ce motiv de bucurie găseşte cineva în a nu mai aştepta decât mizerii fără sfârşit? Ce motiv de vanitate de a te crede în întunecimi de nepătruns şi cum este posibil un astfel de raţionament la un om cu judecată? Şederea aceasta liniştită în ignoranţă este un lucru monstruos a cărui extravaganţă şi stupiditate trebuie arătată celor care îşi petrec astfel viaţa, pentru a-i face să-şi dea seama de ce se petrece în ei înşişi şi pentru a-i ruşina prin arătarea nebuniei lor. Există oameni indiferenţi faţă de ruina fiinţei lor şi de pericolul unei eternităţi de mizerie. Această poziţie a lor mi se pare nefirească, deşi faţă de celelalte lucruri ei iau cu totul altă atitudine: se tem până şi de cele mai mici dintre ele, le prevăd, le simt." (Blaise Pascal, Cugetări, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 1992, p. 297). Recomand întreaga carte „Cugetări" scrisă de Blaise Pascal. E foarte interesantă.
Savantul român Nicolae Constantin Paulescu, care a descoperit insulina, a scris şi cartea „Fiziologie filosofică. Noţiunile de suflet şi Dumnezeu în fiziologie". Redau câteva fragmente foarte interesante din această carte: „Demonstraţia existenţei unei cauze primare a vieţii, imateriale, unice şi înţelepte, este termenul sublim la care ne conduce fiziologia. Această cauză primară este Dumnezeu. Prin urmare, omul de ştiinţă nu se poate mulţumi să spună: «cred în Dumnezeu», ci trebuie să afirme : «Ştiu că Dumnezeu este.»" (Nicolae C. Paulescu, Fiziologie filosofică. Noţiunile de suflet şi Dumnezeu în fiziologie, Ed. Anastasia, Bucureşti 1999, p. 115).
„În ceea ce mă priveşte, afirm sus şi tare că sunt tot aşa de sigur de existenţa sufletului ca de orice adevăr bine stabilit de ştiinţa experimentală. Şi această siguranţă nu este o simplă credinţă, ci o convingere profundă, dobândită în mod ştiinţific." (Nicolae C. Paulescu, Fiziologie filosofică. Noţiunile de suflet şi Dumnezeu în fiziologie, Ed. Anastasia, Bucureşti 1999, p. 110).
Nicolae C. Paulescu scrie că ateismul este un parazit care paralizează ştiinţa şi îi împiedică progresul: „Astăzi, o mişcare de reacţie împotriva încălcărilor pe care materialismul şi corolarul său, ateismul, le săvârşesc asupra domeniului ştiinţei, începe să se producă pretutindeni, în Franţa şi mai ales în Germania. Să sperăm, prin urmare, că în curând ştiinţa va ajunge să scape de acest parazit (ateismul), care nu numai că o compromite, dar o şi paralizează, împiedicându-i progresul."(Nicolae C. Paulescu, Fiziologie filosofică. Noţiunile de suflet şi Dumnezeu în fiziologie, Ed. Anastasia, Bucureşti 1999, p. 112). Materialismul este teoria greşită care afirmă că există numai materia. Teoria materialistă este combătută şi criticată de Blaise Pascal, de Nicolae Constantin Paulescu, de Max Planck şi de mulţi alţi savanţi.
Nicolae C. Paulescu scrie mai departe: „Ideea de Dumnezeu este o noţiune fundamentală, fără de care ştiinţa cade în absurd. Materialismul ateu a năpădit societatea modernă, care l-a primit orbeşte tocmai pentru că el s-a dat drept expresia ştiinţei, drept rezultatul sau sinteza celor mai recente descoperiri ale ei. El s-a servit de prestigiul ştiinţei - deşi, ca sistem, este însăşi negaţia acesteia - ca să impună mulţimii semi-savanţilor, incapabili să-i priceapă ipocrizia. Prin ei, s-a introdus în şcoli (unde, în mod laş, a exploatat şi exploatează candoarea şi naivitatea copiilor sau a tinerilor neexperimentaţi, care nu au nici cunoştinţe suficiente, nici spirit critic destul de dezvoltat pentru a deosebi minciuna de adevăr) şi a otrăvit astfel, cu doctrinele sale răufăcătoare, mai multe generaţii. Ca orice eroare, materialismul înseamnă ignoranţă - fie prin lipsa de cultură, fie prin lipsa de inteligenţă, fie prin caracterul pătimaş. La şaptesprezece ani, eram materialist pentru că nu aveam decât o sumă foarte restrânsă de cunoştinţe asupra naturii; pentru că raţiunea mea nu era încă dezvoltată, aşa că, neavând spirit critic, credeam tot ce auzeam şi citeam; pentru că mă lăsam prins în cursa perfidei afirmaţii că oamenii de ştiinţă sunt toţi materialişti. Ei bine, dacă de atunci nu aş fi dobândit, printr-un studiu continuu, noi cunoştinţe asupra naturii brute şi asupra fiinţelor vieţuitoare, sau dacă, din nenorocire, facultăţile mele intelectuale ar fi rămas în acel stadiu infantil, sau dacă nu aş fi constatat că adevăraţii savanţi resping sistemul materialist, atunci aş fi şi astăzi o victimă a acestei doctrine." (Nicolae C. Paulescu, Fiziologie filosofică. Noţiunile de suflet şi Dumnezeu în fiziologie, Ed. Anastasia, Bucureşti 1999, pp. 119 - 120).
Vezi că își dă lumea seama că tu dai copy/paste de pe net, aveai Fraze de 5-6 rânduri repetate.
STIINTA este in conflict cu RELIGIA
Cei care au descoperit această teorie nu era un preot, era George Gamow.
Si nu e normal să crezi că un zeu care nu și-a făcut niciodată apariția a creat big-bangul din nimic, si chestia asta care ai spus-o cu d-zeu si big-bangul este o totală porcărie ai combinat cele 2 teorii.
Mai bine nu mai răspunzi că te faci de rușine.
Presupunand ca nu postez acest mesaj degeaba, pot afirma ca nu cred in existenta niciunei "entitati" spirituale, explicatiile mele fiind simple si totusi complicate pentru intelegerea anumitor oameni.
In primul rand cred ca stiti toti ce inseamna a fi ateu(Persoană care nu are o religie, care neagă orice divinitate.
Fără Dumnezeu, care nu crede în Dumnezeu.
Adept al ateismului; persoană care nu are nici o credință religioasă.)
In al doilea rand pot afirma ca nu exista niciun dumnezeu/spirite prin simplu fapt ca nu exista o astfel de dovada, de asemenea nu pot percepe faptul ca noi am fost creati din pamant si ca suntem urmasii lui adam si eva.
Multi imi veti spune ca biblia nu s-a scris singura si ca ideile care o compun provin de la dumnezeu, dar totodata nu imi puteti dovedii acest lucru, iar persoanelor care cred in biblie le pot spune ca aceasta este ce mai populara si citita carte de science-fiction existenta doar cu scopul de a distra oamenii si de a le creea o idee falsa in legatura cu existenta duhului sfant.Pentru cei care cred in rai sau iad, explicati-mi ce garantie aveti ca ajunge-ti acolo? eu cred ca afirmatiile de genul "daca ucizi, ajungi in iad" sau "daca o ajuti pe batrana de la 2 sa treaca strada,ajungi in rai" au fost create pentru a crea o anumita frica necesara oamenilor, astfel incat sa nu ucida sau o "garantie" falsa ca oamenii ajung in rai daca fac fapte bune.
Deasemenea nu pot sa cred in biserici, pentru ca acestea exista doar pentru a "devora" bani prin cruci si turnulete din aur.
In final voi adresa o intrebare, retorica sau nu depinde de voi.
Cunoasteti pe cineva care poate adresa clar si concis, avand si o dovada ca l-a vazut/auzit pe dumnezeu, dar sa nu fie nebun?
Gandeste-te la asta:
Daca tu crezi ca exista Dumnezeu si el intr-adevar exista, ai castigat o vesnicie.
Daca tu nu crezi ca Dumnezeu exista si ai dreptate, ai castigat o viata de om.
Ce preferi?
Iar tu gandeste-te la asta:
Daca tu crezi in Horus si el nu exista, n-ai pierdut nimic.
Dar daca Horus exista si tu nu crezi in el, ai pierdut totul.
Horus nu promite "totul" ca sa poti il pierde
Prefer sa las in pace penibilul ala de pariu a lui Pascal. Gindeste-te asa "Daca homosexualii au dreptate si hetero nu?" sau "Daca mustele au dreptate sa manince c***t si noi mincam legume si animale ca prostii?" si tot asa.
Poti fi ateu si sa faci mai mult pentru cei din jur decit o armata intreaga de asa-zisi crestini. Refuz sa cred ca divinitatea poate fi atit de limitata incit sa pretuiasca orientarea spirituala a omului in fata faptelor lui. Daca voi credeti altfel, atunci sinteti redusi. No offense intended. Vad de multe ori idioti care fac 30 de cruci prin fata bisericii dar uita sa zimbeasca copiilor care trec pe linga ei sau sa ajute o babuta care se chinuie cu sacosa pe trecerea de pietoni.
Dar stai, ca nu se rezuma DOAR la a crede, nu e asa simplu.Credinta este dovedita prin fapte, dar asta e deja departe de mintea unui ateu.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
