anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:


Cred ca sunt bolnav mental sau cel mai bun caz doar fustrat.Problema ar fi ca eu 'fluctuez' ca personalitate si ca stare de spirit, uneori percep viata alteori alt fel, la fel si personalitatea si toate nevoile si dorintele mele.Acum pot sa spun ca iubesc oamenii si consider ca ar trebui sa fiu o persoana buna dar peste cateva minute/ore cred exact opusul.Fac urat la bautura si am senzatia si dorinta de a face rau oamenilor(sa i omor si din astea) fara motiv, am luat oameni de gat si am amenintat oameni cand eram beat ( probabil nu as fi facut nimic ).Nu stiu cine sunt si perceptia mea se schimba.Vad lumea in alb si negru/bine si rau/benefic si daunator.Cand oamenii se poarta frumos cu mine si imi arata afectiune sau doar asa la intamplare devin un om foarte bun si simt multa iubire si doresc sa ajut pe toata lumea dar cand oamenii se poarta urat cu mine sau doar asa la intamplare devin rau si consider ca iubirea nu exista, oamenii sunt doar bucati de carne si nu mai simt iubire decat un pic si am o dorinta de a face rau, de a omora.Cateodata ma iubesc cateodata ma urasc/cateodata sunt motivat si cateodata sunt cu moralu la pamant, totul fluctueaza uneori chiar la diferente de minute.Nu as putea spune culoarea mea favorita sau chestii din astea pentru ca nu stiu cine sunt, totul se schimba. Iubesc o persoana ii fac bine, dupa incep sa o urasc ii fac rau dupa imi pare rau si tot asa adica consider ca ma iubeste dupa ca ma uraste si tot asa pe motive neintemeiate.Imi e frica de abandon de aceea ma abandonez chiar pe mine dupa iar ma intorc la mine si tot asa.Ma iubesc ma urasc si tot asa.E foarte epuizant.De asemenea am dorinta de moarte continuua pentru ca viata nu are scop pentru mine.Cand ma uit la ceilalti oameni ii vad ca si cum ar fi niste roboti si am impresia ca ar trebui sa faca ce vreau eu si ma consider superior sau ii vad de asemenea ca niste roboti dar ii iubesc si vreau sa le fac bine.Nu am intalnit nici o persoana care sa nu fie considerata inferioara in ochii mei. Practic cum se uita oamenii la o vaca cum paste si zic ca altceva nu stie in afara de asta si ca ce animal inferior e asa vad si eu oamenii.Perceptia mea e destul de tampita si incorect si mai ales ca fluctueaza e si mai greu sa disting binele si raul.Acum am venit de la o petrecere si am avut dorinta de a strange oamenii de gat si de a ii omora fara motiv si de asemenea am si am avut o dorinta mare de sinucidere.La inceput am zis ca ar fi procesul de maturizare sau depresia pentru ca am 17 ani dar totul devine mai ciudat.Simt ca e ceva in neregula, ma simt gol pe dinauntru si nu stiu cine sunt, urasc ideea de mijloc si in capul meu este doar totul sau nimic, rau sau bun, nu exista mijloc si fluctueaza perceptia mea fata de oamenii din jur, viata si chiar si perceptia mea asupra mea si caracterul meu.E foarte epuizant si imi consuma majoritatea energei, ceilalti oameni nu gandesc mult la chestii din astea sunt simplii dar eu aproape incontinuu ma gandesc la viata si din astea si uneori chiar ma rup din viata reala.Nu mai rezist si sunt disperat.Va rog ajutati-ma ca nu mai pot sincer, vreau sa fiu normal va rog.Ma simt bine cand vad ca oamenii ma iubesc si cand imi ofera afectiune.Sunt o persoana timida si retrasa si nu prea am avut parte de afectiune in viata, parintii mei sunt niste oamenii foarte buni dar sunt cam reci iar prieteni nu prea am avut.Am acum un prieten foarte bun care m o ajutat mult si pshicului meu ii vine greu sa creada ca cineva ar vrea sa fie prieten cu mine si ca cineva ar tine la mine practic consider ca nu merit iubire.Sunt o persoana buna vreau doar sa mi pot deschide inima atat, e greu de aceea imi e greu sa relationez cu oamenii si sa mi expremi sentimentele. Vreau sa ma schimb, va rog un pic de ajutor, demonstrati mi va rog ca exista oameni buni care ajuta alti oameni fara a primi nimic inapoi. Imi e frica de ce as putea ajunge, nu vreau sa infund puscaria si sa regret si sa fiu trist pentru tot restul vietii.Va rog din tot sufletul.Multumesc!

Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
Răspuns Câştigător
sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Stimate domn, prieten al meu TPU.
Ești fantastic!
O să te ajut pas cu pas. Așa a făcut și Claus Johannis, așa a ajuns președinte. A scris și o carte despre asta. Se numește Pas cu Pas.
Step by Step.
Să îți explic de ce sunt convins, din ceea ce îmi relatezi.
1. Ești de o sinceritate totală.
2. Te auto analizezi. De aici rezultă că ai capacitate de discernământ, care este o caracteristică a omului sănătos mental. deci boala în zona aceea este exclusă.
3. Ești flexibil, deci cu capacitate de adaptare.
4. Ai un potențial dinamic ieșit din comun.
5. Last but not least, știi să separi binele de rău. Dacă nu ar fi așa, ai avea întradevăr o problemă.
6. Ai cerut ajutorul, asta înseamnă că ai căutat o cale de rezolvare a problemei. Am o problemă. Vreau să o rezolv, constat că nu reușesc singur. Care este soluția, caut soluția undeva înafara mea. O caut la și prin ceilalți oameni. Caut și un loc unde pot spera ajutor dezinteresat. Acesta este TPU.
Toate aceste etape și proceduri sunt începutul rezolvării, ești pe calea cea bună a rezolvării aceste probleme.
Vei primi sfaturi și sfaturi.
Eu nă mă voi mărgini la sfaturi. Eu o să creez calea de rezolvare.
O să compar această cale cu săparea și realizarea a două canaele maritime, Suez și Panama. Dacă ai un PC sau o tabletă bună o să vezi câtă energie umană, câți bani ( miliarde) câți oameni au murit, ca să se realizeze aceste două căi de navigație. De ce? Toată omenirea avea nevoie de ele. De ce vom reuși împreună, dta, eu, TPU, să găsim calea pentru dta? Pentru că ai 17 ani, pentră că familia ta actuală, familia ta viitoare, țara asta, lumea asta are nevoie de tine.
În situație extremă, poate vei avea nevoie și de specialiști.
Dar cei adevărați sunt prea puțini. Restul îți vor aplica o ștampilă pe fund, cu un diagnostic pe care să îl cari cu tine în biografia ta, și îți vor da pilule de fericire. Asta au învățat ei din cărți. Dar în cărțil lor scrie prea puțin sau aproape deloc despre Suezul sau Panamaua dtale.
Voi începe, dar de mâine, căci azi mă doare un picior.
Te pot ajuta, căci te pot înțelege, că am trecut și eu pe acolo pe unde ești dta, pe aproape, pe lângă.

4 răspunsuri:
| beyoun a răspuns:

Chill, atat iti spun. e o perioada grea din viata fiecaruia, dar, va trebui sa te gandesti la ceea ce e bine pentru tine si sa fii pe filmul tau.

| minrest a răspuns:

Bravo tie, iti dai seama ca ai o problema; eu cred ca e ceva in zona tulburarilor de personalitate, dar nu vreau sa ma pronunt mai precis; mergi la psihiatru, frate, ce mare lucru? Ii explici acolo tot ce vrei si ce te intreaba. Succes!

| Donsavas a răspuns:

Salut. Ai auzit vreodată de tulburarea bordeline? Nu e boala mintală,E doar o dizarmonie de personalitate. Se poate trata doar cu psihoterapie,deși,daca as fi in locul tau,as folosi si tratamentul medicamentos prescris de un psihiatru(pentru minori,căci inca esti minor).
Persoanele bordeline simt un gol interior, vad viata doar in alb si negru si le este foarte frica de abandon.
Ele resping oamenii dar in acelasi timp ar face orice sa evite abandonul, chiar dacă e doar in capul lor.
Li se schimba dispoziția foarte des.
Ma rog, ca medicamente se folosesc multe si sunt foarte multe, metode psihoterapeutice sunt o grămadă dar tin doar de tine. Parerea mea e că ar trebui să mergi la un pedopsihiatru sa vezi ce părere are si sa citesti mai multe despre personalitatea bordeline.

| LoSt26 a răspuns (pentru sadrian46):

Interesant.