Cum v-ati simti la 23 de ani sa vi se confirme diagnosticul metastaza? ati mai avea sperante? ati reusi sa luptati cu boala?

Ioana o face si are nevoie de sprijinul nostru: http://ioanapirvu.wordpress.com/
"http://www.observatorulph.ro/....../index.php

„Ajutor inseamna si o lumanare aprinsa la biserica si o rugaciune spusa din inima. Multumesc tuturor celor care se implica", Ioana Pirvu.

Ioana, trebuie sa nu iesi din vorba medicilor.Fiecare caz este o provocare pentru ei si depun toate eforturile pentru a iesi victoriosi.Acum informatia circula cu usurinta si pot fi aplicate tratamente moderne si eficiente.Ai incredere in ei si in tine.Sanatate.Mira

Mult curaj, gandeste pozitiv si fi increzatoare... fiecare organism se comporta in felul lui la tratament. Multa sanatate si Dumnezeu sa te ajute sa invingi aceasta boala cumplita.

Ioana stiu ca cuvintele sunt de prisos in momentele astea...nu renunta, mergi inainte vei fi in gandurile mele atunci cand ma rog Lui Dumnezeu.

Mult curaj Ioana, sunt alaturi de tine cu inima si cu tot sufletul! Sa nu renunti la lupta si sa nu-ti pierzi speranta niciodata!

Eu ma simt nepunticios, stau in fata unui monitor fara a putea face ceva, ma refer in sprijin material. Cand vezi ca nu obti nici un sprijin nu ramane decat sa ai incredere in propriile forte. Consider ca asemenea cazuri ar trebui prezentate pe un post public de televiziune, daca am pune cu totii, picul cu picul face mult pana ar fi de ajuns. Un pic de la mine va veni.

Cu acesta ocazie fac o completare, eu am o grupa de sange mai rara, A2, RH negativ, daca cineva stie pe cineva care are nevoie sunt dispus fara repercusiuni si obligatii materiale sa donez.

Desi apare un raspuns premiat, as fi premiat pe fiecare din voi... cu mentiunea ca si o vorba de incurajare inseamna extrem de mult!

Daca as sti ca pot sa fac tratament si acesta ar putea sa dea rezultate... atunci sa vezi batalie. Poate ca principiul de a lupta de felul "crapam amandoi, dar mai intai ma asigur ca vei crapa tu primul" este inca valabil.

Lupta, Lupta si iar Lupta.Sa stii ca o sa ma rog pentru tine.Suntem alaturi de tine.Sanatate.

Sper sa te insanatosesti Ioana. nu stiu ce fel de boala e dar oricum mi-am dat seama ca e grav...uite...eu sunt putin emo...si nu am mai vrut sa traiesc dar dupa un timp mi-am dat seama ca e frumoasa viata in felul ei si acum vreau...ma gandesc ca eu care am viata nu vreau sa traiesc dar cei care nu mai au cum trai... ei oare ar vrea sa traiasca? te sustin si ai grija de tine, fa ce spun medicii. >

Am ramas fara cuvinte! Ioana, draga mea, CURAJ! SA NU ITI PIERZI SPERANTA NICI MACAR O SINGURA CLIPA! Am citit articolul si am plans in locul tau, am strigat catre cer in locul tau, sufletul meu e langa tine! Dar... Ma simt neputincioasa! Da, ai dreptate, o rugaciune face foarte mult si ma voi ruga pentru tine. Voi fii curajoasa pentru tine. Iti doresc ca singurele lacrimi care iti vor mai cade pe obraji sa fie de fericire!