| Daniel235 a întrebat:


De cam un an, chiar aproape 2 nu mai sunt eu. Deci am 13 ani si acum aproape 2 ani s-au despartit parintii mei, prima oara am fost cam speriat chestii de genul dar dupa aia am inceput sa ma retrag in mine si sa fiu foarte timid si parca nu-s in apele mele. Adica parca mi-e rusine chiar cu corpul meu gen sa ies afara sa ma joc cu prietenii, parca mi-e frica chiar sa vorbesc cu fetele. Si asta cam de cand s-au despartit parintii mei, va rog vreau sa fiu cel ce eram mai de mult... eram un timp foarte amuzant cu simtul umorului si nu eram chiar deloc timid. Eram mai zurliu de felul meu si nu stiu. era altceva... Chiar vreau sa revin cum eram, cam ce pot sa fac? Daca vreti chiar mai multe detalii, spuneti-mi! Chiar am nevoie de ajutor! Vreau sa devin inapoi, cine eram!

7 răspunsuri:
| Kaℓi a răspuns:

Erai mai amuzant si zurliu happy nu, erai copil. Si nu mai esti.
Esti in plina pubertate si treci prin schimbari drastice, mentale si fizice. E pasul dintre copilarie si adolescenta, nu e o perioada usoara pentru nimeni. Faptul ca parintii tai au divortat face lucrurile si mai dificile, dar trebuie sa accepti transformarile prin care treci, sa le intelegi si sa te adaptezi. Ar fi foarte bine sa ai aproape un adult care sa te sustina, dar daca problemele prin care trec ai tai ii tin cumva departe de framantarile tale, acorda-le circumstante atenuante. E parte din procesul de maturizare sa reusesti sa te descurci happy cauta-ti prieteni care trec prin aceleasi stari, discutati intre voi. Nu te inchide in tine (sau in casa), socializeaza, inscrie-te intr-un club de exemplu. De felul cum gestionezi "criza" asta poate sa depinda caracterul adolescentului si tanarului care vei deveni.

| mihai69 a răspuns:

Asta o poți face vorbind cu un psihoterapeut - e persoana calificată să reușească exact acest tip de tratament.

| 116111 TelefonulCopilului a răspuns:

Buna!

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.

Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Telekom, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Asteptam sa te ajutam!

| cyoby98 a răspuns:

Sau poți sa încerci sa fii tu cel care erai și sa înveți sa treci peste ce a fost a fost viitorul contează, nu trebuie sa suferi tu pentru greșelile altora și ar fi mai bine sa începi sa te distrezi sa Îți asumi riscuri și responsabilități sa treci peste și sa faci ceva ce te distrage de la acest subiect... Succes

| Daniel235 explică (pentru cyoby98):

Am incercat sa ma distrez dar parca imi era rusine de mine. adica nu stiu cum sa zic. Dar sa zicem azi parca a fost alta treaba, cred ca incep sa trec peste, sper. Multumesc pentru raspuns!

| CorinaB a răspuns:

Este destul de clar ca pentru tine, divortul parintilor a fost o trauma. De aceea, cel mai bine este sa vorbesti cu un psiholog. Poti apela cu incredere la psihologul scolii, daca aveti unul, deoarece sunt specializati in astfel de probleme. De asemenea, iti recomand sa discuti cat mai mult cu ambii parinti, sa le spui ce simti si daca ai orice fel de nelamuriri in legatura cu relatiile dintre voi, sa le ceri sa iti explice. Nu lasa acest eveniment sa te schimbe, tu nu ai nicio vina in aceasta poveste si banuiesc ca relatia dintre tine si ei nu s-a schimbat. Cu rabdare, vei trece peste acest eveniment si iti vei putea continua viata linistit si fericit. Iti tin pumnii!

| Daniel235 explică (pentru CorinaB):

Multumesc pentru raspuns. Am incercat acum usor sa trec peste asta dar tot e destul de greu, dar sper sa reusesc! Multumesc din nou, la revedere.