Salut,am 22 de ani și aș vrea să vă întreb,e normal sa vorbești cu cineva când treci printre vremuri grele sau să vorbești despre problemele tale că sa te mai descarci? Adică na știți că bărbații nu prea fac chestii de genul, uite eu o fac si cred ca este o slăbiciune, voi ce părere aveți?
Ordonare:
După relevanţă
Este ceva normal. Numai sa gasesti si persoana care sa te asculte. Macar sa dea impresia ca face asta.
Răspunde
Vorbeste dar cu alti barbati, si alege atent cui ii spui, nu e o slabiciune, nu suntem roboti, sa te descarci e foarte sanatos, slabiciune e sa ramai cu anii in acele suparari fara sa treci peste, dar tine minte, in fata unui prieten te descarci, tot ce poate face e sa te asculte, restul tine de tine sa rezolvi.
Da e normal sa vorbești despre problemele prin care treci indiferent că ești bărbat sau femeie.
Nu știam că bărbații nu fac chestii de genul.Am citit un studiu conform căruia cei care își descarcă sentimentele sunt mai puternici decât cei care nu o fac.So, dacă voiai să pari mai strong închizându-te în tine, în realitate nu ești.
E firesc să vorbești cu cineva apropiat atunci când ai probleme, ori cu un psiholog, cineva care te poate ajuta cu un sfat.
Normal ca nu stiai, pentru ca descarcare sentimentelor referitoare la o problema pe care o ai, nevoia de a fi doar ascultat si nu de a cauta o solutie practica la o problema e o chestie specifica femeilor. Barbatii nu obisnuiesc sa faca asa ceva. Iar plangaciosul care este exceptia nu va fi niciodata cel "strong". Nu mai crede toate tampeniile pe care le citesti pe internet.
Răspunde
Logic dacă o iei, cineva care nu vrea să își arate sentimentele față de ceilalți, o face în general din cauza fricii de a fi respins, jignit, neînțeles etc.Cineva care o face, nu îi pasă de cum va fi privit, iar asta e un semn al unei personalități mai puternice.Inhibarea sentimentelor duce la depresie, anxietate, tristețe.Iar astea nu fac un om puternic în niciun caz.
Nu mai credeți voi toate tâmpeniile, ci treceți-le prin filtrul gândirii.
E vorba despre "descarcarea sentimentelor" sau a te plange cuiva de o chestie fara a cauta o solutie practica pentru ca nu exista una. Aratatul sentimentelor in sensul asta e un obicei feminin, nu masculin. Un barbat care nu face asta, n-o face in principal pentru ca nu ii vede rostul.
"Cineva care o face, nu îi pasă de cum va fi privit, iar asta e un semn al unei personalități mai puternice."
Asta nu se aplica cand persoana in cauza exprima ceva ce e perceput ca o slabiciune.
Gandeste-te la toti barbatii pe care ii percepi tu ca avand personalitati puternci si fiind dominanti si vezi cati dintre ei simt si dau curs nevoii de a-si descarca sentimentele.
Ăsta e un stereotip tâmpit, una e să spui că rozul este pentru femei și alta că arătatul sentimentelor, care sunt specific umane, este doar pentru femei.E un fals creat tot de societate și trebuie să dispară prejudecata asta.Din punct de vedere fizic și psihic suprimarea sentimentelor pe perioade îndelungate, produce boli.Nu zice nimeni să te duci să urli pe stradă la toți străinii ce probleme ai tu, ci persoanelor apropiate.
Dacă mă iau totuși exemplu pe mine, singurul motiv pentru care nu mă duc să plâng în fața unor persoane mai puțin apropiate, e frica.Și cu siguranță la fel e în majoritatea cazurilor.Un om puternic are probleme, plânge, e trist și afectat de multe.Dar trece peste, caută ajutor.Un om slab are aceleași probleme și plânge pe ascuns, se închide în el, îi e frică să se arate vulnerabil și trece peste probleme mult mai greu sau deloc.
"Ăsta e un stereotip tâmpit, una e să spui că rozul este pentru femei și alta că arătatul sentimentelor, care sunt specific umane, este doar pentru femei."
Nu am zis nicaieri asa ceva. Ce am spus eu e ca "a te plange cuiva de o chestie la care nu ti se poate oferi o solutie practica" e un obicei feminin, nu ca barbatii nu isi arata sentimentele.
"E un fals creat tot de societate și trebuie să dispară prejudecata asta."
Nici nu stiu cum sa raspund pentru ca tu ai inceput prin a contrazice ceva ce eu nu am spus. O sa presupun ca te referi la aratatul sentimentelor cu sensul despre care am scris mai sus. In cazul asta nu e nimic fals. E una dintre diferentele dintre barbati si femei. Si nu e creata de societate, exista pur si simplu pentru ca barbatii si femeile nu sunt la fel.
"Din punct de vedere fizic și psihic suprimarea sentimentelor pe perioade îndelungate, produce boli.Nu zice nimeni să te duci să urli pe stradă la toți străinii ce probleme ai tu, ci persoanelor apropiate."
Poate zice cineva asta, dar nu inseamna si ca asa stau lucrurile in realitate.
"Dacă mă iau totuși exemplu pe mine, singurul motiv pentru care nu mă duc să plâng în fața unor persoane mai puțin apropiate, e frica."
Frica de ce?
"Și cu siguranță la fel e în majoritatea cazurilor."
Nu e la fel. Barbatii si femeile nu sunt la fel.
"Un om puternic are probleme, plânge, e trist și afectat de multe.Dar trece peste, caută ajutor.Un om slab are aceleași probleme și plânge pe ascuns, se închide în el, îi e frică să se arate vulnerabil și trece peste probleme mult mai greu sau deloc."
Iesi cu un tip si de fiecare data se apuca sa iti vorbeasca despre orice problema din viata lui si eventual mai si plange. Esti sigura ca ce ai gandi in momentul ala e "uite un barbat cu o personalitate puternica langa care ma vad toata viata"?
Un om care plânge mereu și nu rezolvă problemele nu e un om puternic.Un om care plânge și își exprimă problemele pentru a le rezolva e un om puternic. Femeie sau bărbat.Un om care nu își exprimă sentimentele doar pune un zid între el și restul lumii de teama de a nu fi rănit mai rău. Nu știu câte cazuri sunt, dar nu sunt majoritare, de oameni care au trecut peste probleme închizându-se în ei, fără să stea de vorbă cu prieteni, familie, specialiști.
Iar un om care a trecut prin despresie să zicem, a discutat despre trăiri și sentimente, chiar dacă a avut frica de a nu părea slab în ochii celorlalți, e un om puternic.Cu siguranță mai puternic decât unul care nu a trecut prin așa ceva.Iar în sfera de sentimente, includem și dragostea, care de multe ori este privită ca ceva rușinos de mărturisit și mulți cred că dacă vor face primul pas, cad de fraieri. Ceva total eronat, în realitate cel care mărturisește este cel curajos, care își asumă și o eventuală respingere.
Cei care zic că asta e slăbiciune,nu prea sunt bărbați,punct.
Pentru că, indiferent de ce ești,ești om pană la urmă.
Iar ca să ții în tine și să dai in depresie,mai bine te eliberezi pur și simplu.
A,și legat de chestiile alea clișeice "bărbații nu plâng ","bărbații trebuie sa fie puternici", da, nu le lua în seamă 
Vezi tu, doar pentru că nu ești "bărbat", asta nu înseamnă că se sfârșește lumea.
Plus că mulți "bărbați" au mentalități toxice și au ei mai multe probleme la cap decât ai avea tu că te descarci altcuiva
Cheers!
Poți să încerci. Dacă simți că te ajută poți să continui. Dacă vezi că nu ajută atunci nu o mai fă. E atât de simplu...
In fata unei femei nu e bine s-o faci ca o pierzi, dar in fata tovarasilor, fratilor tai da e bine sa o faci ca un frate e pentru un frate dat pe pamant.
Depinde și ce fel de femeie e și depinde și de tine ce spui.
Dar în mod normal,o femeie care te părăsește când ești vulnerabil,arata cat de superficială este ea de fapt și probabil că așa i-ai vedea și adevăratele intenții. Daca e langa tine, nu ar trebui sa plece, dar daca e distanta și are alte scopuri, te va părăsi.
Cat despre tovarăși, mai degrabă ei te vor sapa in niste momente cheie din invidie și ura.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
