Ați fugit vreodată de iubire, sentimente?

Da bai, si sa vezi, am scos 6.7 la viteza in generala la ora de sport, si tot nu am uresit sa scap de ea, m-a prins , si e ciudata senzatia. Ca sa nu te mai gandesti, sa fugi, trebuie sa iti ocupi timpul cu ceva, sa nu ai timp nici sa nu te gandesti, partea nasoala este noaptea , eu am inceput sa ma trezesc dimineata si sa ma duc sa ma plimb , sa dau o tura, bine, la mine e altceva

Nu, ma, nu. Tuuu?

Si inca de cate ori... De multe ori stiu ca nu se poate, si aleg mai bine sa nu-mi complic viata.

Da, am fugit pentru ca omul de langa mine nu era demn de sentimentele mele. Insa am ales sa cred in iubire, sa cred ca tot ce am trait a fost doar ghinion. Acum sunt logodita, iubita si fericita.
Insa, o spun cu tristete ca unele persoane renunta la a mai spera. Nu cred in notiunea de jumatate, in viziunea lor, ele sunt un intreg si nu au nevoie de cineva. Nu le inteleg. Vad de multe ori femei frumoase, dar reci si culmea, indiferent de varsta raman frumoase, atat de singure si atat de frumoase. E un paradox. In ce-i priveste pe barbati, ei isi ineaca amarul in numarul mare al paharelor de vodka. Stiu de ce au nevoie dar inisita pe ce isi doresc, apoi se mira de ce sunt nefericiti.

Am fugit cind am simtit ca atractia e prea mare dar el nu ma merita.

Da, pentru ca cateodata sunt tradatoare!

Trebuie sa treaca prin filtrul ratiunii, pentru a le lasa, sa se simta.

Da.

da.

Foarte rar, asta doar pentru ca nu am vrut sa sufar iar

Tot timpul. E unul din hobby-urile mele preferate.

Mereu trebuie sa faci asta.