Fiti sinceri va rog,din punctul vostru de vedere infidelitatea esti ceva grav? Vi se pare corect faptul ca femeile sunt judecate si etichetate spre deosebire de majoritatea barbatilor? Credeti ca infidelitatea uneste sau distruge? Ati putea trece peste infidelitatea prietenei/prietenului, sotului/sotiei?
Acord funda celui mai sincer si complet raspuns
Răspunde
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Din punctul meu de vedere, infidelitatea este la fel de grava atat in cazul femeilor cat si al barbatilor. Cand se ajunge la asta e clar ca ceva nu functioneaza in acea relatie si este nevoie de comunicare si rezolvarea problemelor sau daca nu mai este nimic de reparat sa se desparta. Minciunile nu isi au rostul cand putem sa fim liberi si sa traim cum dorim. De ce sa inselam?
RăspundeUnii pentru ca se lasa dusi de val pe moment, sau din cauza unei atractii sexuale puternice..ai putea ierta infidelitatea partenerului? Sau tu daca ai face-o, ai recunoaste?
Pana nu te vezi in fata faptului implinit e greu sa presupui ca ai ierta sau nu. Chiar daca as ierta probrabil ca relatia nu va mai merge la fel. E ca si cu o farfurie sparta si lipita. Nu mai e la fel. Daca as face-o eu as recunoaste la un moment dat pentru ca m-ar macina gandul si nu as putea trai in mincuna. Si la fel cred ca ar fi o mare ruptura.
) Se pare ca nu esti tu in masura sa spui asta. Din fericire deciziile referitoare la viata mea nu sunt in mainile tale. Dar iti doresc totusi o viata usoara de "femeie".
Infidelitatea are intotdeauna cauze concrete si din acest motiv si "gravitatea" este relativa. Infidelitatea apare atunci cand cei doi nu mai reusec sa comunice, nu mai simt nevoia sa mai fie impreuna, apare refuzul inconstient al partenerilor de a isi rezolva impreuna problemele si incep cautarea altui partener.
Infidelitatea este un subiect extrem de controversat si este acceptat sau infierat mai mult sau mai putin in functie de gradul de educatie si de conceptul de libertinism acceptat/acceptabil. De cele mai multe ori sotii ajung la un compromis de dragul si/sau de binele copiilor si tolereaza tacit infidelitateapartenerului de viata.In cazul familiilor fara copii consider ca infidelitatea nu merita si nici nu poate fi tolerata. Nu poate fi judecata sau etichetata diferit o femeie fata de un barbat deoarece infidelitatea nu are gen, nu difera si nu poate fi catalogata ca fiind mai mult sau mai putin grava in functie de sexul celui in cauza.
Si ce ne facem aunci cand cauza infidelitatii este curiozitatea?
Daca infidelitatea se produce pur si simplu pe fondul satisfacerii unei curioztati, inseamna ca persoana respectiva este animata de dorinta de a experimenta trairile inedite ale unei aventuri mai mult sau mai putin periculoase.
Desi te doare in cot de ce credem, nu prea iti convine o parere opusa fata de a ta. Deci te si contrazici. O relatie nu este bazata pe reguli, ci pe respect. Nu iti impune nimeni sa nu te duci la alta, trebuie sa o faci din respect pentru persoana de langa tine. La tine se pare ca e vorba de reguli, si daca in mintea ta si a ei nu ar mai exista infidelitatea, pentru ce sa o mai inseli!? Ti-ai pus deja problema cum ca multi ar spune ca nu o iubesti, oare de ce te-ai fi gandit la asa ceva daca nu era adevarat?
Infidelitatea trebuie sa coincida cu sfarsitul unei relatii, indiferent de circumstante toleranta ar trebui sa fie 0.
Pai si un barbat cum este atunci cand inseala? Nu e acelasi lucru? Nu tot inselat se cheama?
M-a surprins putin faptul ca aceasta intamplare e,, lansat" o serie de discutii in contradictoriu.Ambii aveti partea voastra de dreptate, Bellalssa are dreptate ca unele persoane nu accepta infidelitatea, li se pare lipsa de respect fata de persoana iubita.
Mi-a placut la remus1007 faptul ca are o gandire moderna si a cazut de acord cu partenera sa aiba o relatie deschisa.
I-am dat funda lui krakilla fiindca, din punctul meu de vedere are cea mai mare dreptate.Infidelitatea apare si daca iubesti si nu concepi,se intampla sa clahezi, de la o atractie sexuala, si sa continui, sa confunzi dragostea cu atractia, dar pana la urma tot la persoana iubita ramai.
Eu sunt de parere ca nimeni nu se naste infidel. Toti suntem egali la nastere. Timpul si viata ne modeleaza caracterele ulterior. Nu putem afirma ca cineva se naste "bun" sau "rau", toti suntem la fel. Apoi, intervin situatii, probleme, trairi si multe lucruri care neschimba si care ne determina sa e schimbam. De exemplu, daca anul trecut aveam o perspectiva despre xy, acum a alta. Asta inseamna evolutie. Infidelitatea nu este in sangele nimanui, ea doar este rezulatul actiunilor noastre. Ea se naste in momentul in care noua nu ni se indeplinesc anumite nevoi in relatia de cuplu, si nu ma refer doar la nevoi sexuale. Omenirea s-a schimbat... suntem precum hamsterii, alergam pe o roata si nu stim de ce. Nu mai suntem iertatori, temperati si intelegatori. Mergem pe principiul: "Ma ranesti, te-am ars!". Asadar, daca partenerul de viata ne inseala, el este dracu in persoana, un nemernic, idiot, rau si nu merita iertat. El poarta toata vina. Ei bine, din punctul meu de vedere nu este asa. Persoana care a inselat cu siguranta are motive si explicatii, iar vina nu este doar la el, vina este la amandoi. De obicei, inselaciunea isi are radacinile din lipsa de comunicare. Etichetele s-au pus de catre oameni. Evident ca infidelitatea ucide, dar deseori si uneste. In ace moment partenerii vorbesc cat n-au vorbit niciodata, ei dintr-o data devin comunicativi si asta leaga rana. Nu stiu daca as trece peste asa ceva. Inca n-am fost pusa in fata faptului implinit.
Corect. Nimeni nu se naște infidel, dar exista predisponibilitatea în fiecare, pentru ca oamenii prin natura lor sunt poligami. Decenta și moralitatea pot fi mai puternice decât decizia de a înșela.
Din punctul meu de vederea infidelitatea este atunci cand nu-ti mai merge relatia si nu vrei sa ii jignesti sentimentele partenerei/lui, nu este chiar atat de grav, adica te superi pe persoana care a facut ca ce? ca nu este potrivita cu tine, ca tu nu poti vedea ca el/ea nu e in pielea lui alaturi de tine, asta e simplu egoism, adica chiar trebuie sa te gandesti la cum se simte si persoana de langa tine, nu o poti obliga sa stea cu tine, o relatie se bazeaza pe sinceritate si incredere... parerea mea. Sper ca te-am ajutat, funda?
Stiu si eu ce inseamna fidelitatea..am vrut doar sa ascult parerea altora in legatura cu sentimentele in cazul in care sunt inselati sau inseala, daca se simt vinovati.Si ce parere au despre infidelitate, daca considera ca poate fi trecuta cu vederea, ca a fost un beneficiu pentru relatie si ii uneste mai mult pe parteneri, sau destrama relatia.
Infidelitatea poate aparea si in cumpluri bine incheghate si fericite. Adesea multe persoane inseala din curiozitate chiar daca mariaujul lor este bun. Cat despre asa zisul egoism ca nu poti obliga o persoaa sa stea cu tine,nimeni nu poate sa-si ia libertatea de a-si construi fericirea pe nefericirea altuia. Simplicati usor si nu constientizati trauma suferita celui incornorat din cauza hormonilor neastamparati ai infidelei spunand cu naivitate din egogism ca nu este atat de grav,dar simpomele si traumele emotionale suferite o data cu o astfel de experienta poate lasa urme adanci. Tradarea poate omori tot echilibru relatiei, dar mai ales obisnuieste sa omoare increderea si echilibrul interior. Sentimentele de furie si de frustrare se transforma, odata cu trecerea timplui, in agre agresivitate, indreptata atat asupra acelorlalti, cat si asupra propriei persoane.
Vorbesc din propria experienta, nu dupa ureche, pentru ca din cauza infidelitatii inutile a FOSTEI sotii care deja la varsta ei de 35 de ani aveam 20 de ani de casnicie si doi copii, trauma emotionala m-a afectat fizic, psihic si emotional, incat am slabit 30 de kg. Asa ca,donsoara Denisa Alexandra,daca din punctul dvs de vedere infidelitatea apare cand nu-ti mai merge relatia,ca de obicei relatia nu mai merge bine atunci cand unul din parteneri se gandeste din propria decizie sa se aseze la alta masa a dragostei (deja tradeaza prin tradare si de numeste tradare),generand in mintea lui nevoi fizice si emotionale,punctul dvs de vedere este total gresit,pentru ca partenerul in loc sa comunice si sa spuna ce il nemultumeste si ce nu mai merge incercand sa repare acele chichite, ei aleg sa insele pe ascuns, pentru a-si umple asa zisul gol emotional, cand de fapt isi umple altceva, fara sa se gandeasca la consecinte si la urmari, tratand infidelitatea ca pe un lucru minor.
Greșit, Denisa Alexandra, pentru ca ceea ce vrei tu sa insinuezi este ca infidelitatea este o consecință. Anonim vine cu contraargumentul care este incontestabil,care contrazice aceasta ipoteza precum ca infidelitatea este consecinta dintre nevoile fizice și cele emoționale... Ai un tipar de gândire tras la xerox, debitand aceleași texte pe care le regăsești la oamenii de bodega cu mintea cât fecalele unui acarian: "nu o poți obliga sa stea cu tine",apoi îți furi singura căciulă recunoscând ca o relație se bazează pe sinceritate și pe încredere. Înainte de a vocifera, gândește lucid,moral, decent, coerent, pentru ca recunoști oarecum ca o relație se bazează pe încredere și sinceritate, dar,în schimb, debitezi cu un infantilism ieșit din comun cum rar mi-a fost sa citesc vreodată : "" Din punctul meu de vederea infidelitatea este atunci cand nu-ti mai merge relatia si nu vrei sa ii jignesentimentele partenerei/lui, nu este chiar atat de grav, adica te superi pe persoana care a facut ca ce? ". Răspuns: dacă ceva nu merge în relația de cuplu, trebuie comunicat pentru a rezolva problema. Probleme cu care se confrunta des majoritatea cuplurilor sunt diverse: stingerea pasiunii, monotonia, lipsa de comunicare, distanta, rutina zilnica, sexul slab, lipsa banilor, etc. Însa,infidelitatea nu este soluția, ci comunicarea este soluția salvatoare dacă îți iubești partenerul... Iar punctul tău de vedere infidelul inseala pe ascuns pentru ca nu vrea să-i rănească sentimentele. Se vede ca ai experienta, Denisa Alexandra, dar te asigur ca este doar o chestiune de timp pana când infidelitatea este descoperita sau recunoscuta. Oamenii morali și decenți se respecta pe ei însăși și pe partenerii lor și nu inseala. Nu îl înșeli,ci el se înseala în privința ta. Iar pentru cultura ta generala, ar trebui sa știi ca infidelitatea este o crima, dar una emoțională. Este o fapta grava imorala și indecenta ce are ca consecință un împac grav emoțional negativ. Te destabilizează emoțional. Adulterul, este singura fapta în Biblie menționată de doua ori. Cu tipul tău de gândire, pe mana mea sa fi fost tu, asa, ca sa îți arat pe îndelete ce înseamnă egoismul la bărbați.
Cel mai prost punct de vedere și cel mai prost comentariu ai dat vis-a-vis despre infidelitate. Comentariul tău demonstrează clar ca preferam sa înșelam pe la spate, tocmai din cauza ca suntem conștienți ca infidelitatea este un abuz emoțional ce ne rănește partenerii de viata... Dacă infidelitatea normala și nu ranea nu și nu era periculoasa, toți înșela fățiș, nu? Iar motivul când relația nu mai merge bine sunt cu zecile, dar obligația noastră morala este sa comunicam cu partenerii noștri de viata despre necesitățile noastre. De obicei, atât bărbatul și femeia inseala atunci când le lipsește ceva. Dar prin comunicare sincera se poate rezolva. Dar din egoism preferam sa înșelam și sa luam din alta parte căutând în alta parte...
Da,infidelitatea este grava,pentru ca este un afront familiar și al căsniciei. Infidelitatea, de orice tip,fie ea emoțională sau fizica,este imorala,indecenta și păcătoasă,pentru ca dăunează societății (ducând adesea la divorțuri,la destramari,și în cele mai multe cazuri infidelitatea poate fi fatala). Cat despre infidelitatea femeilor și a bărbaților, nu difera, dar bărbații condamna infidelitatea sexuala, iar femeile condamna infidelitatea emoțională. În cele mai multe cazuri gelozia si infidelitatea infidelitatea ucide. Peste infidelitatea soțiilor nu poate trece niciodată în totalitate nici un soț. Unii încearcă și chiar vor, dar este imposibil sa treci în totalitate peste. Nu poate trece din cauza orgoliului, mândriei, demnității, pentru ca stima de sine le este atinsa, etc. Am încercat sa trec peste infidelitatea soției mele, dar nici acum după 3 ani și jumătate nu am putut trece peste infidelitatea ei, dar nici nu o port ierta indiferent cât as vrea eu de mult. Deși, suntem căsătoriți de 20 de ani cu doi copii împreună, nu o pot ierta și nu pot sa îmi vindec rănile din suflet. De teama consecinței ea este fugita în lume. Crede și spera ca timpul și distanta o vor tine în siguranță și ca cu timpul îmi vor vindeca rănile din suflet, dar se inseala amarnic. Trăiesc doar pentru ziua cea mare când o voi găsi. Păcat de copii care sunt la mine! Dar durerea este prea mare și nu pot sa o iert pentru fapta ei mârșava și pentru durerea ce mi-a provocat-o ani la rand. Este un abuz emoțional. Infidelitatea este o crima, dar una emoțională.
Din punctul meu de vedere, infidelitate este foarte grava. In plus poate distruge un cuplu indiferent de cat de multa incredere au in ei. Iar in cazul femeilor, ele sunt criticate si mereu etichetate de barbati ca fiind curve sau panarame, si dupa felul cum se imbraca. Eu nu as putea trece peste infidelitate usor, dar as putea face-o
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
