| 1290 a întrebat:

Buna,trec printr-o perioada mai ciudata.Am 15 ani sunt baiat si nu stiu pur si simplu am o stare de tristete ma simt singur, ca nimeni nu este alaturi de mine.Chiar daca nu este asa am si prietena care stiu ca tine la mine,si parintii stiu ca sunt alaturi de mine, chair daca ma mai cert cu ei.Dar pur si simplu nu stiu ce se intampla cu mine poate aveti vreo idee si ati trecut si voi prin asa ceva astept raspunsuri/pareri! Fundaa happy

Răspuns Câştigător
| milan9 a răspuns:

În general, astfel de manifestări de „nelinişte", de „dezorientare" sunt stări foarte vulnerabile, şi indiferent de originea lor, trebuie să vezi în ele şi ocazia unei alte „aşezări" a „lucrurilor" esenţiale din viaţă, a priorităţilor, a valorilor, modul în care te raportezi la ceilalţi, modul în care te raportezi la Dumnezeu, aşteptările pe care le ai de la tine...

Într-o astfel de situaţie de lipsire de sens este esenţial să cauţi sprijin moral. Stările de descumpănire sunt inevitabile în viaţa oricărui om, dar ele se primesc cu maturitate, demnitate, curaj şi înţelepciune (fiecare astfel de stare vrea să ne avertizeze şi să ne repare lipsuri). Prin ele trecem la un alt prag de înţelegere al lucrurilor!

Este vital să ceri şi sfatul unui duhovnic, al unui preot cu experienţă, de exemplu, dar într-un moment liniştit în care să aibă timp să-ţi asculte şi să-ţi înţeleagă bine dificultăţile afective.

Această depresie poate fi o urmare a unei orientări greşite a timpului folosit, a unor disfuncţionalităţi sau priorităţi greşite în viaţă. Şi trebuie să te mulţumeşti cu paşii mici, dar siguri şi definitivi ai aflării răspunsurilor la întrebările esenţiale ale vieţii...

10 răspunsuri:
| milan9 a răspuns:

"Îngrijorarea", golirea de sens pe care omul o resimte uneori, nu o poate elimina EFICIENT (pentru mulţumirea sufletească autentică) decât prin împlinire spirituală, prin empatie şi compasiune faţă de semeni şi faţă de cei ce trec prin experienţe similară, prin schimbarea accentului dinspre materie spre suflet (neaşteptată poate happy ) şi spre sensul authentic al unei vieţi prin care să ne edificăm veşnicia!

Astfel de momente sunt în acelaşi timp şi semnale de alarmă în privinţa necesităţii unei împliniri spirituale, singura care nu dezamăgeşte dar în schimb te face să cunoşti un sens al existenţei de la care nu te-ai fi aşteptat să fie atât de important şi de puternic...
Dă-mi un răspuns daca ai timp…

| Someonewhoappreciatelife a răspuns:

Salut.

Vezi aici câteva idei interesante:
http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/1102011135

Cele bune!

| a răspuns:

Heii.
Aceasta este vârsta. Cu toții ne.am simțit singuri la un moment dat. Tuturor ne.a fost greu, si ciudat. Trecem peste orice. Tie iti trebuie putin mai multă energie! Iti trebuie acel sentiment de libertate, ai nevoie de liniște, de acel sentiment zburdalnic! Fa tot ce iti dorești! Pune.ti viata in 'pericol'. Dar nu acel PERICOL laughing ci 'pericolul' acela frumos, extraordinar, extravagant. Sper ca ma înțelegi. Patineaza! Fa un sport de boy laughing gen alea cu skate, sau motoare. Sau basketball, încearcă karate, sau simplele role in parc. Consuma energie afara, chiar de e frig. Fi nebun! laughing fi plin de viata! Trezeste.te. Ia.ti iubita si fugiti in lumea copilariei, a nebuniei, a dulciurilor. Nu stiu.
Fi plin de viata! Ptr ca ea - viata - trece repede kiss.

| TPUuser199 a răspuns:

In aceste sentimente contribuie foarte mult varsta, adolescenta, prin care trecem toti, sau au trecut. O sa iti treaca la un moment dat.

| danutz9100 a răspuns:

Crezi ca esti singur? Fiecare om are aceste perioade... cum s-ar zice " ma simt nasol "
Ca propuneri: iesi in oras, fa ceva in aer liber (dar nu in casa), du-te cu un colind...bineinteles gaseste si un prieten big grin

Aaa si in ultimul rand sa ai bani, ca si eu ma simt mereu trist cand nu am bani straight face

| 1290 explică (pentru danutz9100):

Nu este vorba de bani am tot ce imi trebuie, si am prieteni etc.Dar ma simt pur si simplu singur si nu inteleg motivul...Si am zis ca poate a mai trecut cineva prin faze din astea.

| dorin1990 a răspuns:

Nu nu esti singur fi tu insuti si vei avea doar de castigat, incearca sa faci mai mult sport sa gasesti metode de relaxare, citeste iesi in oras mergi la patinoar, etc.

| BeatriceNagy a răspuns:

Nu esti singurul. Eu sunt fata si am 14 ani. O sa iti treaca..candva. Pana atunci, incearca sa mananci. Mancarea rezolva totul. Trebuie sa fie un motiv pentru care te simti asa. Incearca sa iti faci cont pe tumblr. Te ajuta, fara sa iti dai seama. Si incearca sa privesti totul ironic. Incearca sa iti gasesti un hobby. Sau sa citesti, asa o sa uiti de tristete.

Răspuns utilizator avertizat
| Karamba a răspuns:

Si eu am 15 ani si ma simt uneori perfect ca tine. Nu stiu pur si simplu asta e varsta noastra nici eu nu stiu o explicate exacta poate uneori simti ca nu esti inteles iti amintesti de anumite moment aiurea si te intrebi de ce faza e ca la un timp iti trece treaba asta mai sunt perioade cand se intampla faze de genu asta. Fa ce iti place si fi fericit happy. Funda?

Bafta!