El are aproape 37 de ani, eu 31. Ne stim, am petrecut ceva timp impreuna, am locuit impreuna, pare sa ii pese de mine si totusi nu-i hotarat. Ce-i de facut? Ma simt legata de maini si de picioare, uneori as pleca fara sa ma uit in urma, alteori ma tot gandesc ca poate s-o decide...
Ai mai avea o optiune, sa ai copilul cu el dar sa il cresti singura daca el nu participa. Sunt curios cat poate sa stea pe margine 
Mai ales pe la 3 ani,, cand spune tot felul de minuni si ii intinde manutele sa fie luat(a) in brate.
Poate si faptul ca pleci pentru o perioada lunga joaca un rol in ezitarile lui. Nici el nu are o certitudine.
Este greu ca numai tu sa ii arati ca tii la el, astfel de lucruri se fac in doi.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
A mai fost casatorit sau nu? Reticenta lui in privinta casatoriei poate avea motive diverse in functie de asta.
Daca faceti un copil impreuna nu inseamna ca-l fortezi sa se casatoreasca cu tine. Daca nu faceti copil acuma, cata vreme vei putea sa amani asta? Sunteti de 6 ani impreuna, mai stati 6 ani si tot nu veti avea un copil, si vremea trece in special in defavoarea ta.
Crezi ca va fi un parinte bun? Atunci ce conteaza daca iti va spune tie sotie sau iubita? Daca traiti impreuna sub acelasi acoperis si va fi un parinte bun pentru copilul (copiii vostri) atunci ai mai mult decat un procent destul de mare din restul femeilor.
Pe de alta parte, daca nu crezi ca va fi un parinte bun, sau el spune ca nu vrea copii, atunci ce rost are sa te incurci cu el? La varsta ta vezi ca multe colege de liceu sau de facultate au copii, poate si colege mai tinere de la locul de munca, si perspectiva pe care o ai tu care este?
RăspundeNu am spus ca suntem de 6 ani impreuna ci ca suntem de ceva timp. Ca diferenta intre noi este de 6 ani este cu totul altceva. Daca doi oameni pot fi parinti fara sa isi asume responsabilitatea ca va sta cu acea persoana macar pana copii vor fi mari nu-i problema mea. Eu nu sunt adepta copiilor in afara unei casnicii decat in cazul adoptiilor, in momentul in care nu reusesti sa te casatoresti. Multumesc pentru raspuns oricum
Răspunde Si nu...nici unul dintre noi nu a mai fost casatorit
Vroiam sa zic ca, cu cat trece mai mult timp sa se decida, cu atat mai greu va fi sa ia aceasta decizie. "Daca merge bine si asa, de ce sa complicam lucrurile". Intr-o relatie ce a durat mai mult de 3 ani fara casatorie exista foarte putine sanse sa se ajunga la casatorie, si cu cat trece mai mult timp cu atat mai putin probabil este acel deznodamant.
Si ai dreptate, orice femeie isi doreste sa-si creasca copiii intr-un anumit cadru, ramane deci sa-l lamuresti si pe prietenul tau in aceasta privinta.
Cine stie, poate ca are un blocaj psihic sa propuna asa ceva. Stii ceva, propune-i tu. Si mie mi-a vorbit intai sotia. Tot mergeam cu ea spre casa, apoi am inceput sa ne plimbam, si mi-a spus ceva de genul ca ea ar spune ca ma iubeste foarte mult daca eu as face nu-stiu-ce. Deja lucrurile era clar ca merg spre casatorie, dar trebuia ca cineva sa spuna ceva. Gasesti tu un mod inteligent de a deschide chestiunea, ca el daca era sa zica ceva, zicea. Buna seara.
Omul nu pare interesat in mai mult decat exista la ora actuala. Tu ce ai alege, pe el sau o casatorie? Iar in cazul al doilea, care ar fi scopul? Un copil? Sau ce altceva? Intrebarile sunt pentru tine, ca sa poti lua o decizie, nu pentru mine Daca prefer casatoriaa, lamureste-te clar ce anume iti doresti si vorbeste deschis cu el. Poate ca se vor intampla cu el.
Este clar ca vreau o casnicie cu si langa el, daca vor fi si copii cu atat mai bine. Am vorbit cu el despre acest lucru si intr-adevar imi da de inteles ca el este multumit doar cu atat. Mai greu pentru mine, si cred ca pentru amandoi, este faptul ce urmeaza sa plec o lunga perioada de timp cu intervale de revenire la 2 luni cu 2 sapt de stat acasa, langa el. Spune ca ma asteapta, dar ce sa astepte daca nu i decis? Pe ce sa ma bazez ca ma asteapta cand nu stie ce vrea? Poate nici eu nu stiu sa ii demonstrez ca tin la el, dar intr un fel nesiguranta lui ma doare enorm si ma pastreaza destul de rezervata in ceea ce il priveste.
Imi cer scuze daca nu m-am facut inteleasa, dar lui pare sa ii pese de mine.imi da impresia si se comporta ca si cum m-ar vrea langa el, doar ca ezita sa se gandeasca la mai mult decat este acum si nu inteleg de ce ca i-am aratat exact asa cum sunt. Cu alte cuvinte nici nu ma vrea a lui pentru o casnicie nici nu ma lasa. Tocmai datorita atentiei lui sunt si mai confuza. Daca ar fi indiferent nu mi-ar greu sa iau o decizie. Un copil in afara unei casnicii momentan se exclude...este ca si cum as forta lucrurile si nu mi doresc sa il fortez. Ii plac copii dar stiu in sinea mea ca nu aceasta este solutia. El trebuie sa ia deliberat aceasta decizie nu constrans de imprejurari.
De inteles am inteles bine ce ai scris. Pe el nu il inteleg.
Multumesc frumos pentru raspunsuri
Voiam sa aleg primul tau raspuns. Multumesc tuturor
Ai mai avea o optiune, sa ai copilul cu el dar sa il cresti singura daca el nu participa. Sunt curios cat poate sa stea pe margine Mai ales pe la 3 ani,, cand spune tot felul de minuni si ii intinde manutele sa fie luat(a) in brate.
Poate si faptul ca pleci pentru o perioada lunga joaca un rol in ezitarile lui. Nici el nu are o certitudine.
Este greu ca numai tu sa ii arati ca tii la el, astfel de lucruri se fac in doi.
Discuta sincer cu el.O relatie de casatorie trebuie sa se bazeze pe incredere si responsabilitate fata de partener.Pe situl jw.org sectiunea cupluri, poti gasi articole utile.
La 37 nu e vorba ca nu e hotarat, deja stie clar ca el nu vrea obligatii pe termen lung, s-a obisnuit asa si daca tu ii stai la dispozitie de ce nu
Buna! Poti tu sa il faci sa ia o decizie, purtand o discutie mai serioasa si directa cu el. In urma discutiei trage singura concluziile...
Dupa felul in care ai spus,, pare sa i pese de mine,, deja este clar.Tu nu trebuie se mai astepti ceva de care nici tu nu esti sigura.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
