| DeshiBebe a întrebat:

Buna TPU as dori niste imformatii despre broscute testoase.
Si nume pentru o broasca testoasa!(femela)

Răspuns Câştigător
| FlirtSally a răspuns:

Este adaptată la mediul terestru. În România, trăiește în pădurile și regiunile de stepă din Oltenia, Banat și Dobrogea.

Țestoasa de uscat se recunoaște după corpul ei scurt, acoperit cu un țest format din 2 părți:

carapacea (la partea superioară, bombată, de culoare maroniu-roșcat)
plastronul (la partea inferioară, de culoare deschisă)
Ele sunt unite pe laturi, lăsând 2 deschizaturi prin care ies, capul și membrele anterioare, iar la partea posterioară, membrele posterioare și coada. Țesutul este format din plăci osoase bine sudate, acoperite de plăci cornoase. Coastele și vertebrele sunt concrescute cu carapacea. Capul, gâtul, picioarele și coada sunt acoperite de o piele solzoasă de culoare cenușie. Pe lângă organele de simț, asemănătoare cu ale șopârlei, există 2 fălci învelite într-o materie cornoasă ce formează un fel de cioc, cu margini tăioase și fără dinți. Sunt animale greoaie, care se deplasează încet din cauza conformației și a țesutului. Cele 4 membre sunt scurte, așezate lateral și terminate cu degete scurte, prevăzute cu gheare. Se hrănește cu ierburi, fructe, insecte, melci și viermi pe care le taie cu marginea ciocului. Respirația și înmulțirea este la fel ca la șerpi și șopârle.Trăiește în lacuri și bălți, rareori pe uscat. Este adaptată secundar la viața acvatică. Se deosebește de țestoasa de uscat prin următoarele caractere:

este carnivoră
carapacea este mai mare
de culoare negricioasă
asemănătoare mâlului
degetele sunt deslipite prin membrană interdigitală. Țestoasa cu tâmple roșii de Florida este o țestoasă verde, dar gâtul țestoasei cu tâmple roșii din Florida este roșu.

dimensiuni 25-30 cm
speranță de viață 30-50 de ani
taxonomie: familia Emilidae
genul:Trachemys.Caretul, sau țestoasa de mare, ajunge la 1-2 m lungime și 200 kg. Are carapacea mai puțin bombată, cu plăci osoase mai puțin sudate. Picioarele sunt adevărate vâsle care îi servesc la înot. Înmulțirea se face prin ouă care le depune în nisipul de pe plajă. Sunt vânate pentru carne, grăsime și ouă.De ce au țestoasele carapace, 27 Noiembrie 2008, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
S-au descoperit rămășițe ale unei țestoase mai mare decât un automobil Smart, 19 mai 2012, Evenimentul zilei
Una dintre cele mai vechi fosile, descoperită în Polonia. Are o vechime de 215 milioane de ani, 22 octombrie 2012, Florin Badescu, Gândul.Broasca testoasa are o rezistenta formidabila la foame, ce poate ajunge pana la 400 de zile.

Cea mai grea broasca testoasa din lume la ora actuala este broasca testoasa pieloasa LUTHUL (Dermochelys Coriaceea), care are o greutate de 700 Kg si o lungime de 2-3 m; ea inoata cu viteza unui atlet in cursa de 100 m si traieste numai in apele marine.

Cele mai mari broaste testoase de uscat traiesc in Insule le Galapagos (Testudo elephantopos) si in Insulele Oceanului Indian. Ele depasesc 1 m lungime si o greutate de 250-400 Kg.

In America de Nord traieste o broasca testoasa de circa 100 Kg, care se remarca prin carapacea ei neregulata si printr-o limba prevazuta cu un apendice in forma de vierme pe care-l misca atat de convingator, incat atrage pestii drept in gura.

Insula cea mai populata cu broaste testoase uriase este Aldabra din arhipelagul Seychelle (Oceanul Indian), declarata rezervatie naturala. Pe acesta insula traiesc peste 100.000 de broaste testoase uriase.

Broasca testoasa din specia Testudo Radiata traieste peste 200 ani.

In anul 1961 in Desertul Gobi a fost descoperit scheletul unei broaste testoase de dimensiuni uriase. Acesta a apartinut speciei Ankylozaur si atingea 2 m inaltime si 5 m lungime, considerent pentru care geologii au denumit-o "tancul catarator".


Pe coasta Cubei a fost gasita in anul 1937 o broasca testoasa gigant, cu o lungime de 4 m si in varsta de peste 500 de ani, ceea ce presupune ca traia inca de pe vremea cand Columb a descoperit America.

Puterea de regenerare la broastele testoase este extraordinara. Astfel, daca carapacea unei testoase este ranita sau arsa in proportie de 70%, ea are puterea de a si-o reface in unul sau doi ani.

Chiar daca au suferit amputari grave, broastele testoase pot trai luni de zile. Astfel, naturalistul italian Redi, a scos creierul unei broaste testoase si cu toate acestea, ea s-a miscat in spatiul destinat timp de inca 6 luni.

O broasca testoasa de dimensiuni mici, daca prinde in gura o nuia sau o sfoara, poate sta atarnata de ea zile intregi.

Dusmanii broastelor testoase sunt in general carnivorele: jaguarul, tigrul, pisicile sau unele pasari, cum sunt vulturii, care le ridica in aer daca nu au dimensiuni prea mari si le lasa se se izbeasca de stanci, pana ce crapa carapacea. In mediul marin, dusmanii testoaselor sunt reprezentati mai ales de rechini.

Solzii carapacei de la unele testoase sunt prelucrati prin incalzire, obtinandu-se renumita "baga" din care se confectioneaza piepteni, manere de curite, rame de ochelari, cutii etc.

O specie care traieste in Madagascar depune in timpul reproducerii 80-180 oua, din care bastinasii pregatesc un ulei comestibi de foarte buna calitate.

Creierul broastei testoase este mic si putin evoluat, in schimb organele de simt, cum sunt: vazul si mirosul, sunt deosebit de fine, fiind capabile sa sesizeze imediat variatiile de lumina foarte putin diferentiate, precum si urmele foarte slabe de mirosuri.Broasca testoasa este o creatura simpatica care isi poarta "casa" in spate; de fapt este o metoda de aparare. Cand broasca se simte in pericol isi strange membrele si capul sub "armura" din os impenetrabila, astfel pradatorului ii va fi foarte greu sau imposibil sa o raneasca sau sa o manance. Aceasa aparare este foarte eficienta, insa chiar si broasca testoasa are pradatori naturali, animale de prada mari care reusesc sa sparga carapacea tare a broastei testoase cu ajutorul maxilarului. Cel mai bun exemplu este rechinul alb, insa si el se chinuie serios in fata unui exemplar adult, de aceea dupa cateva incercari se lasa pagubas si cauta o prada mai usoara, dar daca rechinul este foarte flamand o sfasie fara probleme.

Broastele testoase sunt foarte bine cunoscute pentru longevitatea lor care se trage de la metabolismul foarte incet si de la abilitatea senzationala de a economisi energie, de aceea se misca foarte lent.

Broastele testoase sunt foarte populare printre crescatorii de animale exotice incepatori pentru ca sunt usor de intretinut, ieftine si nu necesita un spatu prea mare. In continuare o sa va prezint toate informatiile de care aveti nevoie sa cresteti si sa reproduceti broaste testoase:

Terariu – primul pas este sa construiti un terariu optim pentru una sau mai multe broaste testoase.Sexarea broastelor testoase – daca doriti sa aveti o pereche reproducatoare trebuie sa stiti diferenta intre mascul si femela – dimorfism sexual.

Dieta – hrana trebuie sa fie cat mai proaspata si cat mai diversificata, unele specii consuma pesti, gandaci, viermi si altele sunt ierbivore, fructivore, iar cele pe cale de disparitie consuma doar alge marine.

Naparlirea – carapacea este formata din mai multe bucati de os, pe masura ce creste broasca inlocuieste bucatile vechi de os cu unele noi mai mari.

Hibernarea – anual e bine sa simulati sezonul rece, scadeti temperatura, reduceti treptat cantitatea de hrana si construiti un loc ferit unde broasca sa se ascunda si sa hiberneze.

Reproducerea – dupa ce au atins maturitatea sexuala, e bine sa incercati sa le reproduceti. Sezonul de imperechere incepe imediat ce ies din hibernare si sunt foarte active.Incubarea oualelor – dupa ce femela depune oualele, acestea trebuie imediat puse in incubator pentru a avea un procentaj cat mai mare de pui si pentru a le feri de mucegai si acarieni.

Puii de testoasa – cand sunt gata s iasa din ou nu ii ajutati, trebuie sa isi foloseasca muschii si sa incerce sa iasa singuri, abia dupa cateva zile trebuie mutati intr-un terariu nou.

Probleme de sanatate – aceste animale sunt foarte rezistente daca le oferiti conditiile necesare fiecare specii, insa daca intalniti probleme e bine sa stiti cum sa tratati broscuta.

Dupa acest scurt intro o sa detaliez luand ca exemplu broasca testoasa cu tample rosii care este foarte populara in toate pet-shopurile din tara. Aceasta specie a fost prima mea broscuta testoasa (am avut 4 exemplare) si pe care eu o recomand oricarui incepator. Micile testoase trebuie tinute in apa de adancime moderata, cel putin cat latimea carapacei, astfel incat sa poata ajunge usor la suprafata. Trebuie sa incalziti apa si sa o schimbati zilnic sau la 2-3 zile, daca aveti un filtru.

Unul dintre cele mai mici filtre, Fluval 1, necesita o adancime de minimum 5 cm a apei, pentru a functiona si a produce un curent semnificativ. Daca acesta este prea puternic, testoasa va inota in van impotriva curentului, epuizandu-se. Pentru a preintampina aceasta situatie, puteti incetini curentul de apa, prin plasarea unei pietre rotunde de rau sau a unei caramizi in mijlocul lui. Astfel, acestea vor putea fi folosite si ca loc de odihna pentru micile broscute. O alta varianta este sa inclinati usor acvariul, pentru a obtine o portiune de apa mai adanca in zona filtrului si o alta destinata odihnei testoaselor. Daca temperatura din camera este scazuta, va recomandam sa acoperiti partial acvariul, pentru a pastra o temperatura mai ridicata. Nu lasati insa sa se acumuleze condensul, lipsa unei ventilatii corespunzatoare fiind nociva pentru testoasa!

Asigurarea conditiilor de mediu
Apa si aerul din acvariu trebuie sa atinga o temperatura de 29 - 30:C, aceste conditii termice prelungind viata micilor testoase. In general, lampa incandescenta plasata deasupra acvariului va mentine ridicata si temperatura apei, mai ales daca exista si o piatra in apa. Pentru a mentine aceste conditii de mediu, va recomandam sa utilizati un termometru de acvariu ce poate fi procurat din magazinele de specialitate.

Alimentatia
Puii de testoase sunt carnivori, insa si legumele sau vegetalele sunt recomandate pentru o dieta echilibrata. Lasati-le sa pluteasca pe apa, de unde micile broscute le vor pescui dupa pofta lor. O alimentatie completa se realizeaza, insa, cu ajutorul hranei preambalate (Tetra Repto Min, Gammarus etc.), care trebuie distribuita in cantitati moderate, o data sau de doua ori pe zi. Atentie: nu le supraalimentati! Orice exces in greutate cauzeaza o dezvoltare excesiva ce poate duce la deformarea carapacei.

Probleme de sanatate
In libertate, puii de testoase au o speranta de viata foarte mica, aproximativ 1%. Cu toate ca, in captivitate, aceasta creste semnificativ, nu va asteptati ca toate exemplarele sa supravietuiasca. In cazul unei afectiuni, este foarte dificil sa tratati o testoasa mica deoarece, de obicei, boala progreseaza repede si animalul moare inainte de a se putea lua vreo masura. Asa incat, va recomandam sa achizitionati mai multe broscute. Din pacate, nu va putem da prea multe indicatii, altele decat acelea de a oferi un habitat corespunzator (incalzit) si ferit de agitatie. Daca vreuna dintre broscute se raneste, ea trebuie dusa la veterinar de urgenta, unde i se va aplica un tratament similar adultilor.Marea majoritate a broastelor testoase care sunt tinute in captivitate sunt ierbivore. In timp ce in salbaticie ele pot manca unele proteine de origine animala, acest lucru insa nu reprezinta baza dietei lor, asadar carnea ar trebui sa fie evitata in captivitate.


Broastele testoase tinere mananca in fiecare zi, spre deosebire de broastele testoase in varsta care pot fi hranite fie zilnic, fie la fiecare doua zile, in functie de pofta de mancare pe care o au. In perioada de iarna, insa, hrana ar trebui sa fie redusa la doua sau chiar la trei zile.

Cu ce plante imi pot hrani broasca testoasa?

Cele mai multe plante cu care ar trebui sa hranim testoasele, in proportie de 80-90%, sunt cele fibroase si cele cu frunze de culoare verde inchis, si doar 10-20% ar trebui sa fie fructe si alte legume. In mod ideal, in zilele calde broastele testoase ar trebui sa fie scoase sa se hraneasca singure pe un gazon netratat cu produse chimice. Acest lucru le creeaza un mediu excelent testoaselor sa se bucure de flori si, in acelasi timp, sa se si hraneasca.
Printre alimentele cu frunze verzi pe care testoasele le mananca amintim iarba, papadia, varza, spanacul, verdeturile de primavara. Dar atentie: alimentatia zilnica nu ar trebui sa se limiteze la un singur tip de legume, ci din contra, cele amintite mai sus sa fie combinate cate doua sau trei pe zi. Pentru broastele testoase mici, aceste legume pot fi tocate si amestecate. Nu este recomandata salata verde in alimentatia testoasei, deoarece nu contine calciu.

Castravetii, rosiile si fructele precum capsunile, merele sau perele pot fi administrate in cantitati mici. Este bine de evitat fructele care fermenteaza, iar aici ne referim in special la fructele citrice.

De asemenea, legumele precum mazarea si porumbul dulce ar trebui administrate in cantitati mici. Cu toate ca ele sunt bogate in proteine, pot provoca deformari daca sunt consumate in exces. Trifoiul, de asemenea, este bogat in proteine si poate cauza probleme similare.

Alimentele pentru caini si pisici sunt absolut inacceptabile!

Cel mai bun lucru este ca broasca testoasa sa aiba o crestere lenta. Cresterea prea rapida va duce la deformarile ale testei.

Pot folosi vitamine in alimentatia broastei testoase?

Este greu sa oferi unei broaste testoase care este tinuta in captivitate o dieta bogata si, in acelasi timp, diversificata. Din acest motiv, broaste testoase tinere au nevoie de un supliment mixt compus din vitamina D, calciu si vitamina A, in fiecare zi. De asemenea, ele au nevoie de acces la multa lumina cu raze ultra-violete.
In ceea ce priveste broastele testoase mai in varsta, acestora nu li se administreaza suplimente de vitamine, exceptie facand cazurile in care sunt supuse unei anumite diete de catre medicul veterinar.

Ce putem spune despre apa?

In cele mai multe cazuri este inutil sa punem la dispozitia testoaselor boluri de apa. Acestea foarte rar se intampla sa bea apa din vase. Broastele testoase vor face baie si vor bea din ele, dar in acelasi timp, se vor urina in aceste boluri cu apa.

Prin urmare, este recomandat ca o data sau de doua ori pe saptamana sa faceti baie broastelor testoase, mai ales in perioada de dinainte si de dupa hibernare. Dendrobates azureus este o specie de broasca saritoare, originara din America de Sud, mai exact din districtul Sipaliwini din Surinam. Este cunoscuta si sub denumirea de broasca otravitoare albastra sau Okapipi (numele indian). Numele de broasca albastra i se trage de la culoarea predominanta a corpului sau. Acesta este acoperit de o piele fina, de un albastru intens, presarata de pete negre. Substanta toxica (alcaloizi) este localizata in glandele aflate in piele, servindu-i drept mecanism de aparare in fata posibililor pradatori.

Creste pana la 4.5 cm in lungime si are o durata medie de viata de 4-6 ani in salbaticie. Pozitia corpului este vizibil curbata, ochii le sunt mari si negri. Femelele sunt putin mai mari decat masculii, dar pot fi mai usor de recunoscut dupa degetele de la picioare. Cele 4 degete sunt prevazute cu niste ventuze largite la capat, sub forma unor pernute. La femele aceste pernute au forma rotunjita, in timp ce la masculi sunt in forma de inima.

In mediului sau natural, Dendrobates azureus poate fi intalnita in zonele intunecate cele mai umede, in special sub pietre, in apropierea curentilor de apa. Spre deosebire de majoritatea broastelor, broasca albastra isi depune ouale pe pamant, sub pietrele din zonele acoperite cu muschi.

broasca otravitoareBroastele veninoase sunt cunoscute datorita pielii lor toxice. Secretiaotravitoarea acestora era folosita de catre indienii americani pentru a-si otravi varful sagetiliorsialsulitelor. In realitate numai cateva specii din genul Phyllobates sunt folosite in acest scop, in rest otravabroastelor raioase difera ca graddetoxicitate.

Neurotoxinele glandelor din pielea lor nu sunt, de fapt, produse de broaste, ci sunt luate de la insectele cu care acestea se hranesc si depozitate in propria piele. Astfel ca la broastele crescute in captivitate s-a observat lipsa substantelor otravitoare.
Specia cuprinde broaste testoase acvatice, care traiesc in estuarele si raurile din partea sud-estica a Asiei. Exemplarele adulte prezinta un puternic dimorfism sexual, femelele fiind mult mai mari decat masculii si prezentand o coloratura diferita de acestia. Ambele sexe au picioarele palmate. Animalele tinere si femelele au corpul in intregime cenusiu, iar carapacea este cenusiu-maronie la toate exemplarele mature. In timpul sezonului de imperechere capul masculului devine alb, iar in zona dintre ochi prezinta cateva dungi rosii, aceste culori coferindu-i un aspect "pictat"- de unde si numele. Broasca pictata este o specie de dimensiuni medii, putand ajunge la o lungime a carapacei de 40-50 cm. Hrana este aproape exclusiv vegetariana, broasca testoasa pictata fiind cunoscuta ca mare consumatoare de frunze si fructe de manglier.

Callagur borneoensis traieste in Indonezia si Malaezia, in apele dulci din estuarele raurilor din regiune, depunandu-si ouale (10-12) pe aceleasi plaje ca si broastele de mare. In sezonul de imperechere, care dureaza din iunie pana in august in zonele estice ale Malaeziei si din octombrie pana in ianuarie in partile vestice, femelele migreaza in josul raurilor si isi fac cuibul in nisipul plajelor aflate la cativa kilometri fata de locul unde traiesc.

Incepand din anul 1990 specia Callagur borneoensis a inceput sa fie puternic expluatata, inregistrandu-se o scadere dramatica a populatiei. Carnea si ouale broastelor testoase sunt considerate a fi un deliciu in bucataria asiatica, iar carapacea este vanduta sub forma de suvenir. Pe langa comertul practicat de bastinasi, anual in plasele pescarilor sunt prinse accidental �n jur de 300.000 de exemplare.

In prezent specia este protejata de lesgislatia Peninsulei Malaezia si se afla pe lista speciilor aflate in pericol (CITES, Anexa I).
Broasca raioasa cu bijuterii (Incilius gemmifer)


Broasca raioasa cu bijuterii, Incilius gemmifer, specii de broaste, reptile, amfibieni

broasca raioasaIn contrast cu numele sau sugestiv, putin cunoscuta brosca cu bijuterii este un amfibian de dimensiuni medii, care prezinta un colorit mai degraba uniform, adesea avand o fasie de culoare inchisa in mijlocul spatelui, in partea de jos a acestuia. Capul este relativ mare, cu o foarte redusa creasta parietala si cu o creasta extinsa aflata deasupra deschizaturilor urechilor.

Ca si alti membri ai familiei Bufonidae, specia Incilius gemmifer prezinta doua glande parotide proeminente, aflate chiar in spatele capului, desi, comparativ cu alte specii din genul Incilius, acestea sunt relativ mici si aplatizate. Creste in lungime pana la 8 cm.

Broasca raioasa cu bijuterii este indeapropae inrudita cu specia Incilius mazatlanensis, diferentiindu-se de aceasta prin dimensiunile mai reduse ale crestei parietale si a glandelor parotide. Taxonomia speciei este, oricum, in curs de revizuire.

Incilius gemmifer este cunoscuta numai in regiunea centrala de coasta a statului Guerrero, Mexic, unde a fost inregistrata numai in zonele de ses de la nord si vest de osarul Acapulco. Habitatul sau natural il reprezinta padurile uscate si cele de foioase si nu a fost vazuta niciodata in afara zonelor precizate anterior.

Practic nu se cunoaste aproape nimic referitor la biologia acestui amfibian. Deseori broasca a fost inregistrata atat in preajma iazurilor temporare, cat si pe bancurile de nisip ale raurilor. La fel ca majoritatea membrilor familiei Bufonidae si aceasta specie traieste, probabil pe pamant, miscandu-se cu ajutorul sariturilor scurte si isi depune ouale in apa, in locuri pline de vegetatie. Secretiile toxice ale glandelor parotide din spatele capului ajuta animalele sa se apere de pradatori.Asemanator cu situatia intalnita la alte reptile, broastele testoase au o temperatura fluctuanta a organismului, dependenta de conditiile mediului exterior. Testoasele cauta temperatura optima sau medie preferata si evita pe cat posibil excesele termice maxime sau minime critice.

Socul de frig - este frecvent intalnit atunci cand sistemul de incalzire din acvarii nu functioneaza sau intretinem testoasele la temperaturi foarte scazute, pana la limita inghetului. In aceste situatii, broasca testoasa este apatica, nu mai consuma hrana si nu mai reactioneaza la excitantii exteriori. Situatia este si mai periculoasa in cazul speciilor tropicale, care sunt deosebit de sensibile si fragile. Daca acest soc a avut loc in acvariu, trebuie reparate urgent aparatele de incalzire treptata a animalelor.

In conditiile de crestere in mediul natural situatia este extrem de periculoasa, indeosebi atunci cand apar valuri de frig care pot provoca moartea testoaselor prin soc termic sau cand temperatura este foarte scazuta o perioada mai lunga de timp.

Socul de temperaturi ridicate - se intalneste mai frecvent vara si este rezultatul influentei caldurii excesive asupra organismului broastelor testoase, iar acestea sunt lipsite de posibilitatea de a se refugia in zone de protectie.

Simptomele sunt in esenta de natura nervoasa, excitatii, miscari dezordonate in deplasare, o stare de neliniste permanenta, care se accentueaza dupa 30 �C si indeosebi la 32-35 �C. In astfel de situatii, trebuie actionat de urgenta si broastele testoase trebuie trecute in primul rand la umbra. Se mai pot administra injectii care sa stimuleze organele respiratorii si circulatorii. Cauzele acestui soc sunt determinate de expunerile exagerate ale animalelor la soare, fara posibilitatea de deplasare in zone mai racoroase, un sistem de incalzire defectuos, sau expunerea acvariului la soare o durata prea mare de timp.

Aceste simptome pot fi prevenite daca se vor verifica permanent si corespunzator termostatele, se vor asigura unele zone de refugiu care sa asigure o temperatura mai scazuta, se vor deplasa acvariile sau alte sisteme de intretinere la umbra, se vor verifica capacitatiile sistemelor de incalzire si se vor efectua calcule corecte privind functionarea si reglarea corespunzatoare a temperaturii.

Inecul. Cu toate ca specia este bine adaptata la apa, adesea broastele testoase terestre mor prin inecare. Astfel, in cazul tineretului apartinand broastelor testoase terestre, se inregistreaza cele mai numeroase pierderi prin inec, datorita adancimii apei din bazin. Testoasele acvatice pot de asemenea, in anumite situatii, sa se inece, datorita lipsei unor suporteri pentru odihna sau a spatiului necorespunzator de trecere din mediul acvatic la cel terestru si invers. Mentinerea o durata prea mare de timp a unei broaste testoase terestre intr-un mediu acvatic cu adancime prea mare poate conduce de asemenea la inec.

Prevenirea acestor pierderi se poate face prin asigurarea unui strat de apa redus, care sa nu depaseasca inaltimea barbiei, sau a unuor suporturi fixe si mobile care sa-i permita broastei sa se odihneasca in anumite perioade.

Sindromul de adaptare. In procesul de crestere in captivitate, broastele testoase pot sa moara datorita unor agenti stresant ce actioneaza in lant, ca urmare a precaritatii conditiilor de intretinere asigurate.

Dimensiunile apatiului de intretinere prea mici, temperatura prea scazuta in momentul iesirii din hibernare, varietatiile mari de temperatura de la o etapa la alta, curentii mari de aer, umiditatea ridicata si temperatura scazuta, sunt tot atatia factori cu influente nefaste asupra organismului testoaselor.

Principalele simptome care apar pot fi o scadere a greutatii corporale, o reducere a miscarilor, apatie, leziuni ale pielii, diaree, somnolenta prelungita etc. Toate acestea favorizeaza apoi o serie de boli infectioase. Moartea poate surveni mai lent sau mai rapid, in functie de amplitudinea varietatiilor parametrilor de confort. In astfel de situatii se vor corecta rapid conditiile necorespunzatoare, se va trece la alimentarea fortata (eventual indopare) si se va urmari cu atentie daca starea generala s-a imbunatatit sau nu, luand masurile care se impun.

O atentie sporita se va acorda animalelor recent achizitionate, care sunt in general mai sensibile, precum si animalelor recent iesite din hibernare. Am cautat pe mai multe site-uri, sper ca te-am ajutat iar un nume pentru o broasca testoasa ( femela) ar fi: Speedy,Liona,Grigsi,Nica,Liosa,Sari, Bolina,Cripisia,Tica, Iurica, Lelica... happy Adica le-am inventat eu sper ca iti placwinking Astept funda. Scuze daca cumva atunci cand am copiat scrie like, comm 2 persoane sau veca de genul asta happy

| DeshiBebe explică (pentru FlirtSally):

As vrea sa iti dau funda dar din pacate nu ma lasa sa dausad

7 răspunsuri:
| Ommmmmffffffgggggg a răspuns:

Cel mai frumos nume mi e pare a fi Natasa.

| vega358 a răspuns:

Pai nu stiu informatii dar numele poate fii ilinca

| Rozetta a răspuns:

Buna, DeshiBebe!

Broasca-țestoasă este o reptilă din ordinul Testudines.

Broasca-țestoasă de uscat
[modificare | modificare sursă]
Este adaptată la mediul terestru. În România, trăiește în pădurile și regiunile de stepă din Oltenia, Banat și Dobrogea.
Țestoasa de uscat se recunoaște după corpul ei scurt, acoperit cu un țest format din 2 părți:
carapacea (la partea superioară, bombată, de culoare maroniu-roșcat)
plastronul (la partea inferioară, de culoare deschisă)
Ele sunt unite pe laturi, lăsând 2 deschizaturi prin care ies, capul și membrele anterioare, iar la partea posterioară, membrele posterioare și coada. Țesutul este format din plăci osoase bine sudate, acoperite de plăci cornoase. Coastele și vertebrele sunt concrescute cu carapacea. Capul, gâtul, picioarele și coada sunt acoperite de o piele solzoasă de culoare cenușie. Pe lângă organele de simț, asemănătoare cu ale șopârlei, există 2 fălci învelite într-o materie cornoasă ce formează un fel de cioc, cu margini tăioase și fără dinți. Sunt animale greoaie, care se deplasează încet din cauza conformației și a țesutului. Cele 4 membre sunt scurte, așezate lateral și terminate cu degete scurte, prevăzute cu gheare. Se hrănește cu ierburi, fructe, insecte, melci și viermi pe care le taie cu marginea ciocului. Respirația și înmulțirea este la fel ca la șerpi și șopârle.

Țestoasa de lac
Trăiește în lacuri și bălți, rareori pe uscat. Este adaptată secundar la viața acvatică. Se deosebește de țestoasa de uscat prin următoarele caractere:
este carnivoră
carapacea este mai mare
de culoare negricioasă
asemănătoare mâlului
degetele sunt deslipite prin membrană interdigitală

Țestoasa cu tâmple roșii de Florida

Țestoasa cu tâmple roșii de Florida este o țestoasă verde, dar gâtul țestoasei cu tâmple roșii din Florida este roșu.
dimensiuni 25-30 cm
speranță de viață 30-50 de ani
taxonomie: familia Emilidae
genul:Trachemys

Caretul
Caretul, sau țestoasa de mare, ajunge la 1-2 m lungime și 200 kg. Are carapacea mai puțin bombată, cu plăci osoase mai puțin sudate. Picioarele sunt adevărate vâsle care îi servesc la înot. Înmulțirea se face prin ouă care le depune în nisipul de pe plajă. Sunt vânate pentru carne, grăsime și ouă.

Nume Femela :
-Jojo
-Lora
-Cece ( pronuntie : Sisi )
-Abeni
-Bibi
- Zoe ( Zoii )
-Roxy
-Lili
-Bittzy
- Julieta
-Natasa
-Greena (Grina)
-Iris
- Rochi
-Blinky (blinchi)
-Nina

Sper ca te-am ajutat! Paaa!

| FlirtSally a răspuns (pentru Rozetta):

PE bune? Nina e din desen animat! SI este pentru un om! nu pentru o broasca! la fel ca si roxy, natasa si... pe bune. lora?
hm... sic eva ciudat rochi!? AU?
zoe care nu se citeste zoii! julieta la fel nu e nume de broasca si pe bune acum lili!? si iris? de unde ti-ai venit ideile astea!?! si tu crezi ca ea nu stie cum se citeste un k si un y? adica k c si y i happy si nu stiu cum se formeaza h ala? doamne fereste apropo cece e nume de pisica! si greena nu se citeste ( grina) zici ca o sa zici crina laughing la fel de ciudat. bibi ii zici la un copilas mic laughing aloo,, bibi,,?!
SI acum abeni de la albeni sau ce ai taiat tu L? doamne!

| Melenguesa a răspuns:

Da, folosesc Windows 6!

| DeshiBebe explică (pentru Melenguesa):

Dar cine te-a intrebat?straight face Asta e cu totul o alta intrebare, daca nu stii sa raspunzi nu raspunde.