Cum vedeti constiinta?
1. Ceva oarecum separat("divin").
2. Ea indica un nivel de dezvoltare a creierului(spre ex, pe o scara... constiinta cainelui ocupa locul 2, iar a omului 7).
3. Ea este rezultatul unui proces al activitatii creierului care s-a dezvoltat doar la unele specii(sau eventual doar la om).
Sau?

Constiinta este ceva care trece intr-un alt spatiu. Este o pierdere de timp sa coboram constiinta intr-atat de mult incat sa ii atribuim un inteles fizic. Cu siguranta ca ea, alaturi de ...sentimente sa zicem, trece intr-un alt cadru

Este modul prin care natura se asigura ca tot ce e viu si are nevoie de multe informatii pentru supravietuire, supravietuieste. Cum am mai zis, creierul s-a format cand informatiile necesare supravietuirii erau prea multe pentru a fi stocate in adn. Imi tot pomenesc căţeluşii. In preajma locului lor de joaca este o groapa cu apa in ea si le-am tot zis ca nu mearga acolo, intr-o zi au cazut 2, nu stiu cum au iesit, a 2-a zi au cazut ceilalti 2, de atunci asa fain o ocolesc. Sunt constienti ca e acolo si ca e un pericol.

Bună întrebare...
Probabil 2.

Mai degrabă varianta nr. 2.
Într-adevăr, pe Terra nivelul nostru de conştiinţă este cel mai înalt, dezvoltat, dar nu cred că toate celelalte animale sunt complet lipsite de conştiinţă. Această idee este doar o aroganţă a unora.

Parerea mea este ca avem ceva divin.Constiinta este ca un dar de la divinitati.O avem, ne folosim de ea, dar e limitata in asa fel incat sa nu vedem punctul nostru de plecare in univers.
Aleg si punctul trei, deoarece acel proces este prezent doar la om si numai el este binecuvantat.Restul animalelor incadrandu-se in materie de consum.
Aleg si punctul doi daca tot suntem langa rafturi.Pe o scara... exact cum zici si tu, un caine e mai constiincios de pericolul unei frangeri de gat, decat un om, care vrea sa-si croiasca drum spre vizualizarea ierarhica a semenilor sai.

Interesant... as merge pe 2. Pa! Pa!

Fiecare forma de viata are un anumit grad de constiinta de sine, pentru ca altfel nu ne-am astepta sa le vedem facand toate lucrurile specifice existentei pe aceasta planeta. Sau poate ca ne inselam cand credem asta. Poate ca datorita faptului ca noi avem constiinta, o vedem si la animale care nu o au. Dar tind totusi sa cred ca este asa, deci aleg varianta 2.

2.

Cred ca vine de undeva din abis, foarte intuitiva, si infinita, as zice unu, un fel de inconstient spiritual *anti-psihologie*

O parte de bine si una de rau te ajuta sau te baga in probleme si partea in care te simti vinovat si nu poti spune decat adevarul.

Cred cu desavarsire ca aceatsa "constiinta" este unul din lucrurile pe care nu vom ajunge sa il intelegem niciodata. Din motive evidente,suntem incapabili ca specie sa previzualizam propria existenta/fire a unui concept,cel putin asa elaborat precum constiinta. Deoarece,il folosim chiar si acum,cand scriem aceste randuri (ma refer la toti cei care raspundem la intrebarea ta) si asta nu trezeste in noi niciun simt care sa ne anunte acest fapt. Noi doar facem lucrurile. Le facem ca si cum nu le-am face din aceasta nestiinta care ne caracterizeaza. Suntem limitati si incatusati. Limitati de religie,credinte absurde,politica,societate,toate dezastrele rezultate datorita incompetentei umane. Si incatusati prin simplul fapt ca orice am face,noi nu suntem liberi, fie doar si din faptul ca nu noi am ales sa ne nastem, ce inseamna ca inca de la inceputuri suntem niste biete pasari prinse in colivie, fara sa realizam, asa cum si constiinta noastra salasluieste in noi fara ca noi sa ii constientizam existenta. Trist. Mereu cand ma gandesc la conditia umana ma intristez. Pana la urma ce e viata? o asociatie imatura cu faptul ca noi poate nu existam? Cat te stupid...

Eu nu inteleg bine nici electricitatea, da'pai constiinta...

2

Nu vad in nicunul din felurile descrise de tine. Poate exista un om super inteligent, dar rau, deci, constiinta lui atunci cum e? dezvoltata sau nu? Nu arelegatura cu ce ai scris tu.
Ea este un sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită.

2. cred

Asta e unul dintre misterele lumii. Tu pui o intrebare la care niciun om de stiinta (unii dintre ei cu IQ dublu fata de cel al userilor de pe acest site) n-a reusit sa gaseasca un raspuns.

Este rezultatul unui proces dar indica si nivelul de dezvoltare al creierului. Asa ca 2 si 3 sunt corecte amandoua.

Putine animale au constiinta (omul, delfinul cimpanzeul, etc), in rest celelalte sunt lipsite de asa ceva.

Constiinta este un produs al creierului uman. Asta diferentiaza oamenii de restul animalelor: faptul ca poti constientiza ca existi, nu te bazezi doar pe instinctele primare.

Ideea era că omul nu este singurul animal ce posedă conştiinţă, chiar dacă a lui este mai performantă.

Nu esti singurul, ele si mie imi provoaca temperatura...

Aici nu stabilim adevaruri, nu se ofera premii Nobel, aici ne dam cu parerea, schimbam idei. Nu te sfii, e normal sa gandesti imperfect.

Pe care argumente te bazezi atunci cand sustii ca animalele au constiinta?

Mori tu linistit ca o sa-i pese cainelui de tine ca-i plin de constiinta.

Cu 3 sunt de-acord, s-a dezvoltat doar la unele specii, in general mamifere care sunt constiente de sine. Acum la ora actuala inca se fac cercetari in ce priveste cum ne-am dezvoltat constiinta. Eu cred ca e posibil in urmatoarele deceni/secole ca si anumite animale sa ajunga la nivelul nostru, in speciala primatele apropriate de noi si cvortele.

Daca ne am insela cum se face ca animalele din jurul nostru raspuns la stimuli, de exemplu catei raspuns la nume, isi recunosc stapanii, etc?

Raul si binele sunt relative, a fi bun sau rau depinde de empatie deci? Deci cam tot de constiinta e limitata o actiune considerata morala/imorala.

Si un copil de 3 ani raspunde la stimuli si poate sa isi recunoasca parinti dar daca ti-ar da una peste gheare cu un ciocan nu ar avea nici cea mai mica remuscare fiindca nu recunoaste actiunea ca fiind rea sau buna.Nu-ti trebuie constiinta ca sa recunosti pe cineva. Daca te-as cunoaste dar as avea un interes, castig la tine nu-mi trebuie constiinta ca sa ma port frumos.Cand interesul dispare poti sa mori ca ma doare undeva!

Aia e empatie tata, faceti diferenta.

Alphawolf, ca să fiu completă: 2 + 3.
Un melanj între cele două variante.

Ca sa imi dau si numai o parere, ar trebui sa scriu poate cateva pagini. Si chiar nu vad cum as putea rezuma totul in cateva fraze. Pentru ca trebuie sa merg cate un pas, cate un pas inapoi pe fir. Daca cineva s-ar interesa de intelesul ecuatiilor diferentiale, ar trebui mai intai sa-si puna problema lui d/dx; ce e aia? Ajunge acum sa se intrebe ce e aia derivata. Dar cum e cu trecerea la limita? Cum s-a reprezentat grafic functia? Cum s-a stabilit domeniul de definitie? Ce e aia o asimptota? ...si uite asa, ajunge la tabla inmultirii. Si daca in matematica se poate urma cat de cat un rationament riguros, in alte domenii ma tem ca e mai greu. Eu sunt surprins sa vad cum oameni, inteligenti de altfel, dau tot felul de raspunsuri ca fiind sigure, fara cred ca, probabil, s-ar putea... Cum zice, de exemplu Mada: totul se explica prin instinctul reproducere/supravietuire (dar ce e aia instinct?). Un student eminent a avut la examen subiectul "ce este electricitatea". A scris raspunsul fara greseala, exact ca in carte. Profesorul vine, citeste si zice: "nu stii". Studentul, derutat: Dom' professor, atunci va rog spuneti-mi dvs ce este electricitatea. Prof.: Nici eu nu stiu.
Scuze ca m-am intins la vorba.