| NoGames a întrebat:

După părerea voastră sinuciderea este lașitate sau curaj?

Răspuns Câştigător
| FucktheSystem a răspuns:

Disperare.

137 răspunsuri:
| Necrophagist a răspuns:

Ok să ii ziceţi lui Napoleon or unor zeci de stoici că au fost proşti şi laşi

| NoGames explică:

Uitati raspunsul unei prietene. Sub influenta raspunsurilor si intrebarilor ei din general am postat intrebare si in nici un caz ca pentru ca as vrea sa ma sinucid...-.-'
"eu nu as putea sa ma sinucid fiindca sunt egoista si nu pot sa dau drumul vietii asa usor, deci nu as avea curaj sa pierd ceva asa pretios, sau e lasitate fiica fugi de probleme. dar de unde stim ca-i cea mai usoara cale, poate ca raspunsul era chiar aici langa noi si pur si simplu nu am putut sa-l vedem"

| Ahla a răspuns:

Este "curaj", cand renunti la ceva ce "stii", pentru ceva "incert".

| miradoniz a răspuns:

@Necrophagist :Napoleon " a fost sinucis",iar scrisorile pe care le primeau stoicii cu sfatul "prietenesc" de a fi demni în moarte,nu mi se pare a reprezenta chiar o alegere proprie. Într-adevăr pentru soldați,sinuciderea avea o valoare de curaj(dacă ne gândim la Decebal, de exemplu)pentru ca echivala cu refuzul unei om liber de a deveni sclav-adică a fi dezonorat.Dar în vremurile actuale ale săracilor manipulați pentru a omorî cât mai mulți nevinovați cu ei-curajul asta al sinucigașilor mi se pare un subiect care poate părea nevinovat, dar totuși serios.

| cristi202 a răspuns:

Nu e nici una, nici alta. Viata iti devine ca un creuzet, totul se restringe la o singura chestie ce devine de nesuportat si totul creste spiralat pentru ca intervine si problemele psihice ce apar (la necaz nu vezi nicidecum realitatea asa cum e ea), incit la un moment dat nu mai gasesti deloc nici o iesire (desi poate ca ea exista, insa tu nu o vezi tocmai datorita acelei situatii), si acest lucru te face sa cedezi psihic la un moment dat. Eu am fost acolo, era cit pe ce sa se termine din cauza unei boli datorita careia timp de trei ani aveam dureri cumplite care cresteau mereu, si asta pina ce nu am mai suportat. Ce m-a scapat? Strigatul catre Dumnezeu, sa imi usureze durerea, ca altfel nu mai puteam rezista mai mult de o zi fara sa imi pun capat vietii. Nu doream sa o fac, dar nici nu mai suportam. Si Dumnezeu mi-a raspuns, si de aceea mai sunt azi printre muritori.

ardnaxur1961
| ardnaxur1961 a răspuns:

Curaj inseamna sa-ti traiesti viata pana la capat. Sa ai puterea si intelepciunea sa-ti infrunti propriii demoni, sa-ti rezolvi problemele (pe care tot tu ti le creezi), sa uiti tot ce-a fost urat si sa-ti amintesti ce-a fost frumos.
Sinuciderea este recunoasterea suprema a slabiciunii. Inseamna sa depui armele fara macar sa le fi folosit.

| Necrophagist a răspuns:

Nu îmi place când un creştin contrazice ceva fără siguranţă pe temei.Cunoşti poate 3 cazuri dar încearcă să îl citeşti pe Diogenes Laertios şi o să vezi că sinuciderea a rămas o alegere proprie de la Empedocle pana la Aristotel care îmi permit să spun că dă acelaşi argument pe care îl preia şi Toma.
Cât despre Napoleon,a fost sinucis e doar o idee a celor ce nu vor sa recunoasca ca Harap Alb ar fi putut sa isi pateze mainile cu ceva lipsit de etica.
Revenind, sinuciderea este perfect morală, în fine asta dacă nu include şi argumentul creştin

| PotcaPădurii a răspuns:

Rezultatul unei boli psihice - Nebunie totala.

| Alissonn14 a răspuns:

Lasitete, pentru ca nu ai curajul sa infrunti adevarul. Daca ai fi curajos ai trece peste si nu te-ai sinucide...

| chelstone a răspuns:

Sinucigasii apeleaza la acest gest ca urmare a mai multor factori, nu doar cei doi enumerati de tine, vezi tu intrebarea este superficiala, sinucigasul incearca sa se ajute singur doar ca nu toate lucrurile mai depind de ei, poate in afara tinerilor care se sinucid din dragoste sau a unor situatii in care ajung la un moment critic in viata lor, cu sau fara vointa lor, restul sinuciderilor vin in urma a mai multor framantari, nu se poate vorbi doar despre lasitate si curaj, lucruri care oricum nu definesc starea sinucigasului, vezi cand te imbolnavesti, mai ai pe cap si firma de recuperare, responsabilitatile familiare, ti-ai pierdut si locul de munca, atunci orizontul tau incepe sa se restranga mult, presiunea psihica este coplesitoare, nu gasesti solutii, te zbati, apar frustrari, si in momentul ala implicit te gandesti la moarte, te gandesti la moarte ca o ultima solutie de eliberare.

| miradoniz a răspuns:

@Necrophagisthee hee nu știu ce sa mai zic: Diogene nu mi se pare foarte serios,el fabulează și da rar surse clare,de inspirație. Empedocle era puțin nebun,totuși,iar moartea lui este un mister, deci un mit-a dispărea în Edna se potrivește atât de bine cu fascinația pentru foc și purificare(era stoic? nu știam).Da, argumentul lui Aristotel a fost preluat de Thomas d'Aquin și a devenit argumentul creștin prin excelenta.Si înțeleg ce vrei sa spui prin valoarea morala:E vb de discuția din "etica de N",dacă nu ma înșel:vorbește despre lașitatea "de a nu mai suporta duritatea vieții"și disprețuiește încă și mai mult pe cei,care "după ce au comis multe crime" termina prin" a avea oroare de ei înșiși,deci fug de viata și se suprima cu propriile mâini". Întrebarea lui este dacă omul poate comite o injustiție fata de sine însuși-și,pentru ca e Aristotel,ajunge la concluzia ca injustiția nu este fata de sine însuși,ci fata de societate, cetatea căruia îi aparține fiind dezonorata, de lașitatea lui.Dar codul de onoare din sec v î.H. și cel din sec 21 după, au puține valori în comun.Consider ca morala,ca și știința, evoluează în timp-gândește-te doar la problema eutanasiei:societatea este pe cale sa accepte lașitatea în fata suferinței ca drept la moarte! Săracul Aristotel cred ca o sa devina tirbușon,săracul,acolo în mormânt unde este.(ah și nimeni nu știe exact cum a murit el, da-dacă ai găsit o sursa noua, atunci sa îmi spui și miehee hee

| Necrophagist a răspuns:

Bine,ala fabuleaza,ala e nebun.
Nu am spus ca era stoic, doar că sinuciderea era normală pentru filosofii greci de la ăla nebun până la elenism.Da ştim ştim, de la ataşamentul faţă de Polis vine Platon şi de la locul pentru cetate vine Aristotel care în ziua noastră nu merită a mai fi atât de valabil.M-am prins că te prinzi cu istoria.Cât despre eutanasie nu m-ai prins tu în topicul ăla-l meu cu non eutanasie vs medicament

| Necrophagist a răspuns:

Iar subestimez aiurea, îmi cer scuze, mi s-a dezvoltat un fix de la Ema

| miradoniz a răspuns:

@Necrophagist îmi cer scuze, cred ca am uneori tendința de a "reteza macaroana" cam aspru.Intenția mea nu era deloc sa subestimez ce spuneai; Diogene rămâne unul din puținele "izvoare"scrise din vremea aceea-iar Empedocle,bine,dacă nu se mai considera om normal, ci zeitate, presupun ca avea cu ce impresiona..."Normalitatea sinuciderii" pe atunci mi se pare totuși a avea legătură cu valoarea vieții.Aristotel vorbește totuși mult despre lașitatea-și laxitatea pe care o presupune un asemenea act voluntar.Nu prea îmi pot închipui ca într-o națiune de soldați,o asemenea decizie personala și egoista până la urma putea fi privita ca un act de curaj. Înafara de cazul în care-și aici ajungem la valoarea morala,zic eu-implica un mod de a devansa o moarte sigura, deci un fel de a obține o ultima victorie.Dar:o situație prost apreciata, în care lupta ar mai fi fost posibila...nu cred ca stârnea admirația; iar cei ca Socrate, care au preferat sa moara decât sa părăsească cetatea-erau utili ca exemple de "patriotism"-cred ca în fond nu pot sa îmi imaginez ca societatea umana poate considera bun ceva ce nu are o utilitate practica

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Daca ai fost un om care nu a fost capabil sa faca nimic in viata lui(vorbesc in general, nu de o pers.anume!),inseamna curaj. Daca nici macar asta nu poti s-o faci, inseamna lasitate.

| floriilegale a răspuns:

Lasitate

| alinnephilim a răspuns:

Este lasitate. Adica fugi de probleme. Iti trebuie o personalitate foarte puternica sa ai puterea de a te sinucide. Sinuciderea este o boala a creierului happy

| Zmeura a răspuns:

Sinuciderea este lasitate, cei care se sinucid nu au curaj sa isi continuie viata sperand sa se ridice de jos

| usdhudshcdushuds a răspuns:

Lasitate

| EmaS a răspuns:

Ardnaxur1961
In sfarsit un raspuns frumos. Funda lui ardnaxur1961!

| cathwoman a răspuns:

Lasitate, prostie, disperare rolling on the floor

| Alice_1004 a răspuns:

Curaj si agonie...

| Necrophagist a răspuns:

Georgiana,în toată viaţa mea am urât grecii, citeam o critica ratiunii in câteva zile si la aristotel, politica in 2 anilaughinggrozavă rabdarea si implicarea ta în subiectul ăsta.În fine mulţi se potrivesc raţiunii lui Seneca(nu spune că a fost nebun şi ăsta,îmi citea mama când eram mic)cum ar fi Hannibal,Lucretia,Condorcet,morţi cu cap
Incă îl susţin pe Swift cu the dreadful aspect of never dying din propriile-mi motive aşa că trecând peste faptul că în stoicism cel ce este sclavul mortii este si cel al vieţii ajungem la Aristotel care mergea într-o societate ideală,a noastră are o utopie negativă, suntem condamnaţi să trăim ceea ce face imposibilă orice viaţă prosperă şi chiar dacă şi Seneca cine ştie ce fel de moarte spui că a avut e perfect moral când îi spune omului„Nu trăieşti sub imperiul necesităţii căci nimic nu te obligă să trăieşti", mă rog în afara motivului ăla că suntem proprietatea divinităţii dar am cam ezitat să implic aşa ceva.

| NikoIsDirectioner a răspuns:

LASITATEA deati sfarsi viata pentru. un lucru banal... PACAT este sa uciza si sa te sinucizi!

| Melindutza a răspuns:

Lasitate

| Dmesss a răspuns:

@fanaticdupatine si @Necrophagist, sunt singurii care merita atentie, de fapt sunt incomparabili. Am studiat opiniile oamenilor in legatura cu sinuciderea, si poate de-asta nu ma mira atatea raspunsuri infantile.
@georgiana, prejudecatile despre Diogenes...

| Ramonaaaa a răspuns:

Sinuciderea inseamna lașitatea de a infrunta problemele.

| Licuriici a răspuns:

Nu e neaparat lasitate, dar ca sa o faci ai nevoie si de curaj.

ardnaxur1961
| ardnaxur1961 a răspuns:

@Ema: ti-am zis eu ca, daca intrebarea e destul de incitanta, stiu si sa raspund. Multumesc pentru apreciere!

| BiaSiAtat a răspuns:

Lasitate pentru ca-ti este frica de viata.