Ce părere aveți de următoarea afirmație? „Există oameni care regretă că s-au născut, dar nu există nimeni care să regrete că nu s-a născut, ca urmare, evitarea suferinței fiind mai importantă decât posibila fericire, nu avem dreptul moral să aducem suflețele nevinovate în această închisoare numită Pământ". Asta spunea marele profesor de filozofie și scriitor David Benatar. Eu îl apreciez foarte mult, este idolul meu. Nu a spus cu acele cuvinte, dar ideea asta este. Și da, planeta Pământ este o închisoare: https://www.reddit.com/......g_up_some/ La acest ultim link mai adaug și pericolul de a avea fată, atunci ea va fi privită ca un obiect sexual de către bărbați (încă există mentalitatea asta) și va sta în teamă constantă să nu fie violată. De ce i-ai face asta propriului tău copil? Și mai luați de aici și asta: https://ro.wikipedia.org/wiki/Antinatalism. Ce credeți? Sunt deschis la păreri contrarii, dar citiți cu atenție link-urile mai întâi ca să nu ne pierdem timpul aiurea, că poate după ce citiți ajungeți la opinia mea și nu mai avem ce dezbate.
Ordonare:
După relevanţă
Is destule fete care scot spray cu piper si dau un picior in zona sensibila daca incerci ceva suspect. Generalizarea e cel mai prost argument in orice discutie, pentru ca niciodata toti membrii unei categorii nu vor fii la fel.
Răspunde
Dacă nu exiști evident că nu simți nici suferință, nici fericire.Nu simți nimic, nu ești nimic.
Planeta Pământ închisoare și alte teorii ale conspirației sunt păreri subiective, nu fapte concrete dovedite.
Legat de pericolele mai mari pentru fete într-adevăr ele există, dar reflectă eșecurile ființei umane de a prețui viața în mod egal, indiferent de sex, rasă, religie etc. În lumea animală nu există discriminările astea între femelă/ mascul, gay/ straight ( și animalele sunt gay, bi, asexuale apropro), iar discriminările bazate pe religie sau culoarea blănii, locului din care vin nici nu se pune problema. Dacă eliminăm toate problemele cauzate de discrepanțele sociale, politici discriminatorii tâmpe, oamenii sunt mult mai bine educați în a fi empatici, solidari, cam singurele probleme ale vieții ar fi legate de bolile sau accidentele involuntare care pot apărea, la fel ca la animale. Asta e viața în esență, atunci când nu e îngrădită, și eu zic că nu e ceva ce trebuie evitat din start.Sigur că femeile care nu vor să devină mame trebuie să aibă dreptul de a alege.
Problema este că nimeni nu poate știi dacă viața copilului va fi bună sau un dezastru, așa că, evitarea suferinței fiind prioritară, natalitatea trebuie oprită la nivel de legi. Copilul nu își poate da consimțământul de a veni pe lume.
„Dacă eliminăm toate problemele cauzate de discrepanțele sociale, politici discriminatorii tâmpe, oamenii sunt mult mai bine educați în a fi empatici, solidari, ". Bine spus „dacă". „cam singurele probleme ale vieții ar fi legate de bolile sau accidentele involuntare care pot apărea, la fel ca la animale. " Este vai de copil sau adult dacă îl lovește o depresie clinică sau vreo altă boală precum schizofrenia sau cancerul. Eu am simțit vinovăție extremă, în fiecare zi, timp de 10 ani și timp de 2 ani am simțit furie, tristețe și neputință, în fiecare zi, pe lângă acea vinovăție. Mi-a fost prea rușine să merg la psihiatru sau la psiholog și nici nu credeam că mă vor ajuta foarte mult. Am avut zeci de tentative de sinucidere. Până la urmă am mers la psihiatru și am fost diagnosticat cu sindrom depresiv-anxios. Pentru asta lupt, niciun copil nu mai trebuie să sufere atât cât am suferit eu. Și mi-a spus un psiholog că există suferințe și mai mari... voi lupta până când voi muri (de bătrânețe) pentru antinatalism, căci pare a fi singura cale.
Răspunde
Nu există nicio bază științifică, religioasă sau de alt tip care să sugereze că scopul vieții e să eviți suferința, ori că evitarea suferinței e vreun scop primordial al lucrurilor. Astea sunt părerile tale amplificate și de faptul că treci prin perioade dificile și cu siguranță mulți oamenii care trec prin greutăți văd lucrurile negru. Dar majoritatea oamenilor se bucură că sunt în viață, atât cu momentele de suferință, cât și cu cele de fericire.Nu ai cum să întrebi pe cineva care nu există încă, dacă e de acord să existe.Iar atât timp cât femelei din toate speciile i s-a dat acest rol de a da naștere vieții, iar de corpul ei depinde apariția vieții, ea este cea mai îndreptățită să decidă. Copiii când sunt mici nu au capacitatea cognitivă a unui adult și pentru ei viața e un lucru de care se bucură, iar apoi la o vârstă majoră pot face o retrospectivă a vieții lor.
E un lucru bun să vrei să ușurezi suferința altora și poți face asta prin fapte concrete, de exemplu să ajuți copii, bătrâni bolnavi, sărmani, pe cei din Ucraina, Gaza, Africa, pe cei din jur cu vorbe calde, respectuoase. Și trebuie să lucrezi și la tine pentru a-ți găsi mici bucurii care să facă viața mai plăcută, să mergi la un concert, film, să ieși cu cineva, practici un hobby, sport etc.
„Nu există nicio bază științifică, religioasă sau de alt tip care să sugereze că scopul vieții e să eviți suferința, ori că evitarea suferinței e vreun scop primordial al lucrurilor. " Budismul se concentrează pe evitarea suferinței.
„Dar majoritatea oamenilor se bucură că sunt în viață, atât cu momentele de suferință cât și cu cele de fericire." Asta pentru că au instinct de conservare ca să nu se poată sinucide și creierul lor uită suferința (faptul că în timp creierul uită cât a suferit mi-a fost spus de un psiholog). Și sincer eu nu sunt așa sigur că majoritatea oamenilor se bucură că sunt în viață. Ar putea avea pur și simplu o părere neutră sau s-ar putea „bucura" pentru că sunt în viață doar pentru că au auzit de la oamenii religioși că ar trebui să o facă. „Nu ai cum să întrebi pe cineva care nu există încă, dacă e de acord să existe.Iar atât timp cât femelei din toate speciile i s-au dat acest rol de a da naștere vieții, iar de corpul ei depinde apariția vieții, ea este cea mai îndreptățită să decidă. " Și tocmai asta face natalitatea imorală. În neant copiii aceia au totul asigurat. Cât despre femei, natura le-a dat această capacitate. Natura fără minte. Dar noi, având mai mult creier decât natura oarbă, putem și trebuie să schimbăm asta.
Cât despre copiii care pot fi ajutați, de ce să nu adoptăm? Este mult mai moral așa.
Da, încerc să îmi fac viața cât mai frumoasă.
Budismul nu susține că oamenii nu ar trebui să se nască, ci ideea lor e că oamenii ar trebui să fie mai împăcați cu ei și să nu mai dorească mereu lucruri pe care nu le pot avea.
Natura nu trebuie să aibă minte precum omul, dar cu toate astea, lucrurile din natură au o inteligență proprie iar felul în care există, se formează e destul de complex și nu e ceva ce poate fi judecat de minți subiective.Natura, în sensul de tot ceea ce există în univers e responsabilă pentru existența tuturor vietăților și indiferent că noi considerăm că putem face lucruri mai bine dacă schimbăm x sau y, nu e în puterea noastră de a decide cum trebuie să lucreze natura.Lucrurile sunt astea și fiecare trebuie să înceapă de la propria persoană, dacă vrea să schimbe lumea în bine.
Sigur, dacă îți dorești să adopți copii, e un lucru foarte bun, dar în primul rând trebuie tu să fii o persoană care ai deja grijă de tine. Poți avea un copil, dar poți face acte de bunătate mici și pentru alții, întotdeauna, chiar și cu vorbe. Fii respectuos cu toți oamenii și când poți ajuta un bolnav, amărât, un animal, pe oricine care ar nevoie, donează.Așa îi ajuți pe ceilalți, nu prin a încerca să judeci viața fiecăruia dacă merită sau nu trăită, căci asta nu ține de tine, ci de fiecare în parte. Tu decizi ce faci cu viața ta, iar pe ceilalți e bine să îi ajuți când poți sau măcar să nu le faci rău.
De ce lucrurile din natură nu ar putea fi judecate de om, de ființa care a ajuns pe primul loc din lanțul evolutiv?
Aș fi cu adevărat un criminal dacă nu aș face tot posibilul să opresc suferința, mai ales că am mijloace (internetul). Eu știu câtă suferință există în lume și nimeni nu mai trebuie să fie pus în ipostaza de a o experia doar pentru că niște părinți puțin informați au vrut să îl aducă pe lume ca să fie fericit. Nici părinții mei nu au știut cât voi suferi, ei au crezut cu siguranță că îmi fac un cadou născându-mă, dar uite ce a ieșit în schimb. O viață aproape ratată și un viitor incert.
Daca postulezi ca Creatia este Buna insemna ca accepti atat o autoreferinta buna si referinta buna.
Pentru Greci doar Episteme este bun, nu si Doxa. Ca sa ajungi la episetema trebuie sa te diferentiezi. Nu esti obligat sa traiesti dinauntru.
Cea mai bun subiect de dezbătut pe care l-am găsit pe TPU. Eu rezonez foarte tare cu ce ai spus. Mă gândesc și eu la asta și noroc că m-am născut la țară fiincă chiar am frica sa nu fiu violată, destul de mare. Nu merg și nu o să merg niciodată prin oraș singură fără ceva de apărare
Mă bucur că ți se pare importantă întrebarea mea.
Dar cu avortul nu sunt de acord. Nimeni nu știe ce va fi după ce murim. Nu sunt de acord fiincă după fecundație s-a stabilit deja identitatea deci nu e crimă dar este foarte imoral. Nu contează nici pe sfert organele interne pe lângă ADN. Cine nu vrea copii să nu conceapă unul. Să aibe control asupra corpului ca să nu se întâmple lucruri scăpate de sub control. La viol în caz că rămân însărcinate, se poate scoate ovulul imediat după și nu s-ar mai numi avort. Mai ales că durează și 2 zile să se fecundeze.
Asta cu scoaterea ovulului nu am mai auzit-o. Interesant.
„Nu sunt de acord fiincă după fecundație s-a stabilit deja identitatea deci nu e crimă dar este foarte imoral. Nu contează nici pe sfert organele interne pe lângă ADN." Cum adică?
Adică după ce moare cineva nu plângem după organele pe le avea, ci după identitate, după persoana care era dar mai mult cea fizică
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
