Imaginați-vă că memoria umană ar funcționa ca un SSD ultra-rapid, cu acces instantaneu la amintiri, capacitate de stocare nelimitată și o organizare perfectă a datelor. Aceasta ar transforma radical modul în care învățăm, ne amintim și interacționăm cu lumea.

Caracteristici și beneficii:

Acces instantaneu la amintiri:
Reamintirea instantanee a oricărui eveniment, fapt sau informație.
Eliminarea sentimentului de "a-l avea pe vârful limbii".
Capacitatea de a accesa amintiri complexe cu detalii vii.
Capacitate de stocare nelimitată:
Stocarea tuturor experiențelor, cunoștințelor și amintirilor fără limitări.
Posibilitatea de a învăța limbi străine, abilități și informații complexe cu ușurință.
Eliminarea uitării și a pierderii de informații.
Organizare perfectă a datelor:
Amintiri organizate logic și ușor de accesat.
Posibilitatea de a căuta și filtra amintiri după dată, locație, emoție sau subiect.
Crearea de conexiuni între amintiri și informații pentru o înțelegere mai profundă.
Procesare rapidă a informațiilor:
Capacitatea de a procesa și analiza informații complexe în timp real.
Luarea deciziilor rapide și eficiente pe baza amintirilor și a cunoștințelor stocate.
Învățare accelerată și adaptabilitate sporită.
Control emoțional îmbunătățit:
Capacitatea de a gestiona și controla amintirile emoționale.
Reducerea impactului amintirilor traumatizante sau negative.
Posibilitatea de a accesa și reevalua amintirile pentru o creștere personală.

Ce faceti mai departe?

Creierul uman are capacitate si performanta mult mai mare decat un SSD sau un calculator "obisnuit".

Murim.

Mintea omului lucrează constient la viteza de 10 biti/secunda. https://www.scientificamerican.com/......slow-pace/

Adica 4500 octeti/ora. 4.5 kB/h. 36 kbph. Un modem d-ala vechi pentru telefon ar fi mult mai rapid.

Deocamdata nu exista SSD mai mare ca creierul uman. Iara creierul nu poate functiona de felul cum explici tu, ori crezi tu.

Enumeri printre altele capacitate de stocare nelimitata, asa ceva nu exista, tocmai de aia nu retinem tot, pentru ca creierul nu are capacitate de stocare nelimitata, este limitata.

Ca urmare creierul retine doar ce crede el ca trebuie retinut si restul elimina.
Gandeste ca tot ce vezi, ce simti, absolut tot sar inregistra, unde inregistrezi tu toate astea?
Nu exista creier de capacitatea asta.
Creiereul are capacitatea de 2.5 petabytes, la care se mai aduga inca pe atit capacitatea ADN deci mergem undeva la 5 petabytes.

Un SSD de mare capacitate are 100T doar, insa el doar este ca o magazie, pe cand creierul uman este tot in 1.

Daca am inregistra si pastra totul, creierul sar umple foarte rapid, apoi neam bloca.
Luarea de decizii si alte abilitati nu tin de capacitatea de stocare, tin de capacitatea dea stabili conexiuni, deci nu are a face scula cu prefectura, tu leai amestecat varza

Daca tu retii foarte multe informatii, asta nu te face mare inteligent, inteligenta nu se masoara in capacitati de stocare ci in capacitai de gestionare, in conexiuni, ce esti capabil sa le faci, ori sa le faca creierul respectiv.

Un SSD nu face absolut nimic, doar stocheaza informatii, cel care face operatiile este procesorul, ala este creierul unui calculator.

Sa spunem ca ai retine toate definitiile si alte chestii da? Ti le amintesti, dar daca te pun sa le explici o sa spui, stai ca nu stiu sa le explic, cam asa s-ar intampla.

Sau, cunostii formule, daca le stii crezi ca vei putea rezolva ceva calcule? le vei spune ca formule dar daca vrei sa le aplici, ups te impotolesti, atunci trebuie sa procesezi, sa gandesti, intelegi?

Cam asa stau lucrurile.

Unele amintiri din copilarie nu vreau sa mi le amintesc.

Daca am avea aceleasi abilitati cognitive ridicate care in mod normal variaza de la om la om, tot va depinde de individ cum foloseste aceste atuuri in functie de caracter, mentalitate si personalitate. Cred ca tot ne-am impiedica de slabiciunile noastre umane iar unele avantaje pot fi folosite in mod distructiv. De exemplu abilitatea de a iti aminti cu acuratete fara distorsionari. Depinde acum, cred ca sunt oameni care pot sa se uite in urma si sa analizeze ceva mai obiectiv niste intamplari pe cand altii au un sistem de protectie mult mai puternic care le protejeaza egoul si distorsioneaza imediat ca sa se simta mai bine cu ei ori sa isi reprime niste lucruri cu care efectiv nu pot trai. Sa te uiti tot timpul inapoi nu e indicat totusi. Cred ca dorintele si orgoliul uman le-ar dicta fiecaruia sa isi foloseasca cognitia in acelasi mod doar la un nivel mai accelerat. Personal as spera ca aceste abilitati mi-ar accelera planurile si relationarea, as pune in aplicare diverse proiecte si as putea sa le testez daca sunt viabile si imi aduc implinirea cu adevarat, as cauta sa imi reduc tenditele nevrotice care ma incetinesc si ma impiedica. Dar nu sunt un om perfect nici cu abilitati cognitive avansate deci trebuie sa accept realitatea imperfectiunii si a propriilor limite si sa lucrez cu mana de carti care mi-a fost data. Pana la urma nu atingerea perfectiunii aduce fericirea si implinirea in viata desi ne mintim continuu ca rezolvarea tuturor nemultumirilor si deficientelor noastre ne-ar face fericiti. Depinde de fiecare cum vede implinirea in viata. Cred ca toti avem o definitie diferita si cautam lucruri diferite. Daca mi-as impune sa fiu un om perfect cu siguranta am sa fiu tot mai nefericita cu mine si ceilalti. Iar fiecare incercare de a fi perfect vine la pachet cu sacrificii si resurse cheltuite. Trebuie sa serveasca unui scop care merita cu adevarat.