În sala de judecată numită natură, știința este judecătorul suprem.

Într-o judecată numită experiment, știința ia unul dintre subiectele deschise, nominalizează o ipoteză care are șansa de a o explica, efectuează milioane de experimente, colectează date din acestea, le interpretează și trage concluzii.

Dacă știința consideră că ipoteza este dovedită, o promovează la statutul de teorie, o pune temporar în așteptare și preia următorul subiect deschis.

Poate alegoric vorbind, dar de la Newton încoace, fizica, ca prima dintre științele moderne, a funcționat exact în acest fel.

Știința este constant preocupată de ea însăși. Vrea să știe unde sunt limitele cunoașterii și, într-un sens epistemologic, să încadreze posibilitatea cunoașterii adevărului. Observarea sistematică, menținerea unei doze de scepticism și îndoială cu privire la acuratețe, reevaluarea constantă, acesta este principiul științific.
Ce este originea homochiralității în natură?

Dacă nimeni nu știe răspunsul, poate ar fi bine să ni-l dai tu, în caz că îl știi. Să nu rămână subiectul în suspensie. Sunt mulți oameni care ar vrea să învețe lucruri noi.

Bre, noi nu stim cu de astea. Zi si tu de clasicii contemporani, gen Mocanu, Minune, Uraganu, Babasha, etc. Adevarata stiinta este ei. Ei sunt forta si puterea naturii, ce reprezinta globul pamantesc. Mancatiash peleu tau de inteligent.

Ratiunea s-a separat de teologie. Atunci ea a devenit amputata de Realitate. S-a produs Ruptura dintre gneseologie si epistemologie.

Ratiunea Epistemológica s-a amputat si s-a afirmat doar Ratiunea Gneseologica.


Un Stiintific se bazeaza doar pe Experienta sensibila a Ratiunii. Insa pentru Platón aceasta EXPERIENTA este doar Doxa (o cunoastere limitata). Pentru Platón EPISTEME este o cunoastere mai avansata.

EPISTEME transmite ideea ca exista Rationament ca Substanta in natura nu ca Facultate. Lógica nu se afla doar in Ratiunea ca Facultate sau ca Discurs. Ci si in Substanta Naturii.
Homer vorbeste de Ratiunea nu ca Facultate ci ca Discurs. Pentru el Ratiunea insemna substanta discursului. Aceea Ratiune cu sens de discurs se numeste Lógica. Omul cauta Rationamente Logice altfel cade in Absurd.

Newton spune ca Stiintific insemna doar ce este empíric. Transmite ideea de Stiinte Naturale (cu sens elaborativ) rupta de Stiintele Sociale. Newton este doar un Fízic nu si Sociolog.
Leonardo da Vinci se separa de trivium si afirma o stiinta fara trivium. Spune ca stiinta inseamna doar cealalta parte mecánica a lui trivium. Astfel Renasterea si Leonardo da Vinci transmit o idee de Stiinta Masina. Stiintele Mecanica a lui Leonardo da Vinci nu mai respecta REGULILE Triviului. Lumina epistemológica se pierde si apare oscurantismul masina.

Produc Ruptura intre Stiintele Sociale si cele Naturale. Epistemología ajunge sa insemne doar Stiintele Masina. Astazi Stiinta insemna doar Descoperire.

Pe noi ne intereseaza atat Eventurile, cat si Substantele(ca elemente) cat si Comportamentul Uman.

Gnothi Seauton (cunostete pe tine) este doar o parte dintr-un intreg. Este cunoasterea Comportamentul Uman. Cealalta parte este COMPREHENSIUNEA LUMII. Omul este obligat sa ia contact cu Stiinta altfel cade in Absurdurile si Paradoxurile lui Zenón. Omul trebuie sa eliminé Contingentele si Contrazicerile prin Reguli Logice. Doar asa ajunge la Eudaimonism.

Lógica nu este doar in Ratiune. Ratiunea si Lógica sunt Artele Liberale care reguleaza Artele Mecanice. Pansomatismul poate fi guvernat de Lógica.