Ok, intrebarea este din termodinamica. Ce este entropia? Este ceva cu raspandirea temperaturii...inca nu am invatat la scoala dar nu astept inca un an sa aflu, iar pe net gasesc porcarii.Help.

Entropia este echilibrul termic dintr-un sistem.
Şi-acum pe bune, ăştia de-aţi dat răspunsuri kilometrice: Chiar ştiţi toate datele alea?
Dacă nu, menţionaţi măcar sursa.
Plus că mă îndoiesc că aveţi pe tastatură litera "omega".
Salut.

RBD111: Ceea ce spui tu este "moartea termică a universului" şi este argumentul suprem pentru teza potrivit căreia mişcarea planetelor nu este un perpetuum mobilae.
Totuşi, în afară de atingerea entropiei, mai trebuiesc îndeplinite nişte condiţii ca să apară efectiv moartea termică a universului, adică fenomenul descris de tine.
Salut.

Sau raspandirea(degajarea) de caldura... ceva de genul.

"Fata de a 7-a" este un baiat de a 9-a.

Ma minunez de terminologia folosita de unii si de raspunsurile lor... entropia nu este o "forta". Dupa cum bine a zis cineva, entropia este o masura fizica ce caracterizeaza starea de dezordine a unui sistem termodinamic. Cantitativ, este numeric egala cu raportul dintre variatia temperaturii si caldura. Cum universul tinde spre echilibru termodinamic, acesta se raceste treptat. Deci entropia Universului creste (haosul creste). Tocmai din acest motiv, entropia este un reper obiectiv pentru a determina sensul de curgere a timpului. Sensul de curgere a timpului intr-un sistem, prin urmare este dat de sensul de crestere al entropiei in acel sistem. Pentru informatii mai multe, citeste principiile termodinamicii.

Entropia e un fel de forta care produce haos in univers. Exemplu:transforma lucrurile din forme folositoare in forme inutile. Este motivul pentru care lucrurile se uzeaza. Celule dintr-un corp se vor degrada, vor inceta sa mai lucreze si acel corp va muri. Intodeauna creste si lucreaza intr-o singura directie. Pe scurt creeaza dezastru. ASi da ai dreptate e din categoria lucruri fierbinti.

Extras din Document

Exista mai multe formulari echivalente ale acestui principiu. De exemplu, în formularea lui Clausius: Nu este posibil un proces având drept unic rezultat un transfer de caldura de la un corp
mai rece spre unul mai cald. Sau, în formularea data de Kelvin: Nu este posibil un proces al carui unic rezultat este absorbtia de caldura de la un rezervor si transformarea sa completa în lucru mecanic.
Unele procese se desfasoara spontan, de la sine, altele nu. Intr-un sistem izolat, sensul unui proces spontan nu poate fi determinat de energia sa totala, care este constanta (conform principiului I). Nu putem spune deci ca un sistem izolat tinde catre o stare cu energie minima.
Ideea fundamentala a principiului II este faptul ca energia totala se distribuie în moduri diferite, iar sensul de desfasurare a proceselor este determinat de modul de distribuire a energiei. Procesele spontane sunt întotdeauna însotite de o disipare de energie într-o forma mai dezordonata, iar directia unui proces spontan este aceea care conduce la cea mai haotica disipare a energiei totale a unui sistem izolat. Acest criteriu explica de exemplu de ce un gaz lasat liber într-un compartiment cu piston
mobil fara frecari se destinde în mod spontan, proces care este o consecinta naturala a cresterii
dezordinii. Procesul invers, de contractie spontana a gazului, nu a fost observat niciodata la scara
macroscopica; pentru aceasta, miscarea haotica a moleculelor gazului ar trebui sa le aduca pe toate
într-o stare mai ordonata, în care moleculele ocupa un volum mai mic al compartimentului.
Probabilitatea unui astfel de eveniment este teoretic diferita de zero, dar este atât de mica încât face ca procesul sa fie cu totul improbabil.
Principiul al doilea al termodinamicii poate fi exprimat cu ajutorul unei alte functii de stare, entropia (S). Entropia, care este o masura a dezordinii moleculare a unui sistem, permite sa se
aprecieze daca o stare poate fi atinsa din alta în mod spontan.
In termeni de entropie, principiul al II-lea al termodinamicii se enunta astfel:
Intr-un sistem izolat entropia creste în procesele spontane:
"S > 0
Procesele ireversibile sunt procese spontane si deci sunt însotite de o crestere a entropiei totale.
Definirea termodinamica a entropiei unui sistem arbitrar se poate face în doua moduri.
Formularea data de Clausius este cuprinsa în urmatoarea relatie:
dS = dQrev/T
unde dS este variatia entropiei într-o transformare reversibila infinitezimala, dQrev caldura absorbita
în acest proces, iar T temperatura la care este absorbita dQrev.
Entropia este o functie de stare. Pentru a determina deci cu cât variaza entropia între doua stari oarecare A si B ale unui sistem arbitrar trebuie integrat dQrev/T pe orice drum reversibil între A si B:
unde S = S(B) – S(A) este variatia entropiei. S-a dedus matematic ca S nu depinde de modul în care sistemul trece din starea A în B.
Se poate demonstra de asemenea ca integrala lui dQ/T pe un drum ireversibil între doua
stari oarecare este mai mica decât integrala dQ/T pe un drum reversibil între aceleasi stari. Ca urmare, dSe dQ/T, deci în orice proces de la A la B,
iar egalitatea are loc numai pentru procese reversibile.
O consecinta a acestei relatii este faptul ca entropia unui sistem izolat nu scade niciodata. Intr-adevar, deoarece dQ = 0 pentru orice transformare a unui astfel de sistem, rezulta ca
Egalitatea are loc numai pentru procese reversibile.
O consecinta imediata este faptul ca pentru un sistem izolat starea de echilibru este starea de entropie maxima impusa de constrângerile externe.
Relatia de mai sus exprima principiul cresterii entropiei formulat de Clausius în 1864, conform caruia:
Nu este posibil un proces în care entropia totala sa scada, luând în considerare toate
sistemele care iau parte la acel proces.
Astfel, entropia totala:
- ramâne constanta în procesele reversibile;
- creste în procesele ireversibile.
Pentru a afirma acest lucru ne putem gândi ca ansamblul sistemelor care iau parte la proces poate fi vazut ca un sistem global izolat, pentru care suma entropiilor subsistemelor din componenta sa nu poate sa scada.
Ca urmare, toate procesele naturale care au loc în sistemele izolate evolueaza în sensul cresterii entropiei.
Exista si o alta forma de definire a entropiei, formularea statistica a lui Boltzmann:
S = ca lnW
unde ca = 1, 38 × 10-23 J/K este constanta lui Boltzmann, iar W reprezinta ponderea statistica a starii.
Intr-o anumita stare macroscopica a sistemului (numita macrostare), W este numarul de
aranjamente posibile ale particulelor sistemului (deci W 1). Un astfel de aranjament se numeste
stare microscopica sau microstare. Cu cât este mai mare numarul de aranjamente (microstari)
posibile asociate cu o macrostare, cu atât probabilitatea de a gasi sistemul în acea stare este mai
mare.
Starea de entropie minima este acea stare macroscopica cu care este asociata o singura stare microscopica, deci W = 1 si S = 0. O astfel de stare trebuie sa fie o stare de ordine totala, deci
sistemul trebuie sa se afle în starea de cristal ideal, singura stare în care ordinea este perfecta.
Intr-un sistem foarte ordonat sunt posibile foarte putine aranjamente ale particulelor, deci S va avea o valoare foarte mica.
Intr-un sistem total dezordonat exista o distributie haotica a particulelor, numarul de aranjamente posibile este maxim si S va avea o valoare maxima.
De exemplu, pentru un gaz perfect alcatuit din N particule (atomi/molecule) identice, aflat într-un compartiment de volum dat, se pot imagina un numar de M de subcompartimente în care se afla N1,..., Ni,..., NM particule, unde SNi = N. Se demonstreaza ca numarul de aranjamente posibile satisface relatia:
In starea de maxima dezordine putem gasi N subcompartimente diferite în care se afla câte o particula (N1 =... = Ni =... = NN = 1), deci sunt posibile N aranjamente diferite ale particulelor, iar S = Nk lnN (entropia maxima a sistemului de N particule identice)

În termodinamică, entropia este o măsură a cât de aproape de echilibrul termodinamic este un sistem termodinamic. Noțiunea a fost introdusă de Rudolf Clausius. Este o funcție de stare caracterizată prin relația: [1]

S_A = \int_{A_0}^{A} \frac {dQ_{rev}}{T}

unde dQrev este cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul într-o transformare reversibilă, între starea A la care se referă entropia SA și starea de referință A0, iar T este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory

Diferența de entropie între două stări A și B este:

S_B - S_A = \int_{A}^{B} \frac {dQ_{rev}}{T}

Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia.

Entropia statistică este o noțiune introdusă de Ludwig Boltzmann în 1870 și definită de formula S = k_B \ln \Omega \! Pentru a o defini, se consideră un sistem macroscopic, cu o anumită macrostare, și se numerotează microstările corespunzătoare prin 1, 2, ..., i,...; probabilitatea ca sistemul să se afle în starea i este wi.

Deoarece nu se precizează condițiile concrete în care se află sistemul, valorile probabilităților wi nu se cunosc; singurul lucru cunoscut este condiția de normare {\sum_{i}^{\mathrm{} \; \mathrm{}} w_i}=1.

În locul sistemului dat, se consideră un ansamblu format dintr-un număr mare de sisteme identice, fiecare având aceleași probabilități wi de a se afla în microstarea i. Numărul de microstări ale ansamblului corespunzator situației în care n1 sisteme se află în starea 1, n2 sisteme se află în starea 2, etc, adică ponderea statistică Ωn este: Ωn={\frac {n!}{n_1! n_2! n_i!}}.

Cu alte cuvinte, Ωn reprezintă numărul de moduri în care se poate realiza distribuția particulară (n1, n2, etc).

Conform definiției lui Boltzmann, rezultă că entropia ansamblului considerat anterior este dată de expresia: S = k_B \ln \Omega \! = k_B \ln \ {\frac {n!}{n_1! n_2! n_i!} = k_B (ln n! - { \sum_{i}^{\mathrm{} \; \mathrm{}} n_i!)}}.

Folosind formula lui Stirling: ln n!=n ln n - n, si ca { \sum_{i}^{\mathrm{} \; \mathrm{}} n_i!}=n, și de asemenea relația Sn=nS, expresia de mai sus devine:

S = -k_B\,\sum_i w_i \ln \, w_i

Se folosest foarte mult in instalatiile de frig, mai exact o gasest in manualul mecanicului frigotehnist, pentru calculare echipamentelor de frig a instalatiilor de aer conditionat si camere frigorifice de minus 10 grade si mai jos de minus50 de grade