Pentru atei,agnostici, deisti, nihilism? absurdism? existentialism?

Existențialismul esteo mișcare filosofică ce pune accentul pe existența individuală, libertatea și alegereaSe concentrează pe ideea că oamenii sunt liberi și responsabili pentru crearea propriului sens și esență într-o lume care este inerent lipsită de scop inerent sau de valori predefinite. Existențialismul explorează teme ale experienței umane precum libertatea, responsabilitatea, anxietatea și căutarea sensului într-o lume aparent absurdă.



Nihilismul esteo poziție filosofică ce respinge existența unui sens, scop sau valoare inerentă în viață, univers sau existența umană Se poate manifesta ca o convingere că viața este lipsită de sens, că valorile morale sunt nefondate sau că cunoașterea este imposibilă. Nihilismul implică adesea un sentiment de scepticism, pesimism și chiar o respingere a normelor și structurilor stabilite.

Absurdismul esteo teorie filosofică ce postulează un conflict fundamental între dorința inerentă a umanității de a găsi sens în viață și aparenta lipsă de sens inerent a universului. Subliniază tensiunea inerentă care decurge din acest conflict, mai degrabă decât să propună o soluție sau un sens. Printre figurile cheie asociate cu absurdismul se numără Albert Camus și Søren Kierkegaard.

Uite, ca sa vezi ce mica e lumea, s-a nimerit si un existentialist pe site ca sa iti raspunda. Esenta pozitiei existentialiste este legata de sensul vietii. Viata nu are un sens intrinsec. dar omul poate sa ii dea un sens, daca vrea, si sa aleaga un sens care merita efortul pentru viata lui. Ce se poate obiecta, este ca acest sens fiind dat de persoana in cauza nu este autentic, dar raspunsul la aceasta obiectie este ca si celelate sensuri ale vietii urmarite in trecut, cum ar fi urmarea religiei adevarate sau viata pusa in serviciul comunitatii, iar mai nou ideologiile politice totalitare, sunt si ele produse ale subiectivitatii umane, carora li -a dat aparenta unor realitati obiective pentru a putea fi luate in serios. Nu e mai bine sa dai un sens in cunostinta de cauza, fara sa fi prada unor iluzii? O modalitate simpla de aprofunda aceasta filozofie care se ocupa cu cea mai actuala problema a omenirii este citirea pieselor de teatru ale lui Jean Paul Sartre, dar este accesibila numai celor carora le place sa citeasca beletristica. Alti doi ganditori existentialisti esentiali sunt Albert Camus si teologul Søren Kierkegaard, carora chiar nu li se potriveste termenul barbar de absurdisti, desi imi dau seama ca este dat de ceva critici literari si profesori universitari de studii culturale. Foarte tare mi s-a parut si Sławomir Mrożek, asta mai degraba a explorat absurdul existentei.

Cate putin din toate. Astea trei.

Nu sunt sigur ca inteleg care este intrebarea.