Tacerea e de aur…dar, de ce alegi sa taci cand ai putea sa vorbesti?
Am incercat sa gasesc cateva raspunsuri la aceasta intrebare si am constatat ca: - Uneori alegi sa taci doar pentru simplul fapt ca nu vrei sa fii inteles gresit sau nu vrei sa intri in contradictii si polemici;
- Alteori, alegi sa taci pentru ca te simti neglijat, singur si oricum ce importanta ar avea sa mai zici ceva cand celalalt vorbeste incontinuu?;
- Mai sunt insa si momente cand taci doar pentru ca esti absolut fascinat de avalansa impresiilor "fabuloase" pe care ti le impartaseste interlocutorul tau;
- Nu in ultimul rand, oricat ar suna a cliseu …tacerea…adeseori constituie un raspuns, poate unul dintre cele mai potrivite pe care poti tu sa le dai.
Acestea fiind spuse, Tu de ce alegi sa taci?! 
Când aleg să tac, o fac pentru că... pentru că... Cum dracu' să-ți spun? 
Păi, nu prea tac, asta e. Prefer să comunic.
Tăcerea este de aur, dar numai pentru PROȘTI!
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Cica tacerea e de aur pentru ca poate fi cumparata( de obicei cu bani grei).
Eu? n-aleg sa tac. Sunt prea tanara sa tac. Eu vorbesc mult, cu gura deschisa si cu vocea ridicata. De tacut am sa tac mai incolo, cand oi avea varsta lui Gandhi, Osho si Tagore. Pe astia 3 i-am insirat ca sa se inteleaga ca proasta nu-s desi nu tac. 
Sa nu taci ca de aceea ai gura sa vorbesti si sa nu taci cand nici ai varsta celor trei mentionati caci atunci esti foarte aproape de tacerea definitiva. Asa ca spor la limbarita.
Răspunde
Multumesc, Hombre!
Hombre, ai vazut ca, in urma noastra, domnul Tenita a platit pe cineva sa ne coloreze cuvintele in albastru? De ce? Mai ales alea legate de potol. Ce obsesie, domne` dar nu se mai anima emoticoanele din cauza asta, ceea ce devine un pic enervant!
Nu chiar asa enervant ca atunci cand GenOm este amabil, dar totusi... de ce-mi coloreaza domnul Tenita cateva cuvinte in albastru fara sa-mi spuna si imi ia dreptul zilnic la emoticoane?
Leo fiecare cu obsesia lui, japonezi cu electronica, rusii cu imperialismul, americanii cu viteza, nemtii cu tehnica, bulgarii cu iaurtul, ungurii cu revizionismul etc. si noi cu papa (potolul) ca avem foame veche in noi. Pe la 1907 rascoala din cauza de papa, aia de pe la 1933 cu Vasile Roaita(care cica a murit cu mana agatata de dreptate) din cauza de papa pe vremea comunistilor problema cu papa si tot pe noi primi din tarile crestin-ortodoxe ne-a vizitat papa, deci ce sa-ti mai zic daca nu taci din gura s-ar putea sa te papa Tenita pentru ca ai pretentii democratice.
Geografie si istorie in 8 randuri, marca Hombre, via papa.
Stii, m-am mai gandit. Eu cred ca ne coloreaza cineva cuvintele-n albastru ca sa ne aduca aminte mereu ca toate raspunsurile trec prin stomac.
Tacerea mai reprezinta o tehnica de cunoastere
. Ai incercat sa asculti "tacerea"? Sa fii atent la tacerea pomilor? A florilor? Fii doar atent la tacerea lor, la linistea si nemiscarea care ii inconjoara. Asa se naste tacerea si in tine si astfel deschizi portile intelepciunii. Prin tacere poti cunoaste un om in profunzimile sale chiar mai bine decat spune el ca se cunoaste pe sine. Dar numai prin tacerea autentica care nu poate exista decat prin non-gandire.
Pastrez o tacere metaforica.Atunci cand vorbesc, predic, sub asta se ascunde de fapt, tacerea.Acum treci si mediteaza la spusele mele spumante ca o sampanie, pline de schepsis.Toti suntem intr-o tacere continua, doar ca o mai amestecam, cand ne vin nostalagiile si poftele cu niste vorbarie aruncata-n vant.Da' mereu, indiferent de situatie, tacem.Sinele nu se exprima, e-n cusca.Si n-ai cum sa-l scoti. Taci si treci mai departe,mai bagi un pahar de Absinth,mai cutreieri, poti chiar vorbi, dar si atunci, de fapt, taci.Chiar daca vorbesc mult, concomitent, tac.Eu sunt arhetipul omului tacut. Speak no evil.See and hear the evil! Sunt cel ce observa, cel ce tace si merge, iar observa, iar tace.Procesul se repeta.E cul-de-sac.Amagirea vorbelor e un cul-de-sac, realizand ca tot la tacere duc toate drumurile, ca la Roma.
" If you can't say something nice... don't say nothing at all."
Yeah, that's the reason.
Asta deppinde de caracterul fiecarei persoane, unii suntem mai colerici in discutii si poate ranii interlocutorul fara sa-si dea seama si de fiecare data cand nu constientizam ca ranim efectul cuvintelor lasa rani adanci si trece mai greu iar la om, durerea fizică are o anumită permanenţă în timp, suficientă pentru a ne da seama că organismul este în pericol. Afectarea emoţională este mult diferită în intensitate şi durată, suferinţa emoţională poate fi mult mai puternică şi poate dura mai mult timp decât cea fizică.
Aleg tacerea atunci cand consider ca interlocutorul e depasit de argumentele mele, insa continua in naivitatea sa sa ma contrazica - ceea ce face conversatia inutila.
La tacere as recurge si in momentele de vinovatie, dar numai in prima faza, pentru ca apoi urmeaza explicatiile si probabil si pareri de rau 
.
Nu tac de frica ca nu as putea fi inteleasa - insist si explic cat inca mai consider ca merita.
Nu cred in "Tacerea e de aur", ci mai degraba in "Vorbele putine sunt rareori spuse in zadar". Sunt oameni culti si destepti care vorbesc mult si cu rost, insa niciodata nu poti da gres daca iti iei mai mult timp pentru a medita ce urmeaza sa zici.
Mai bine sa taci si sa pari prost, decat sa vorbesti si sa inlaturi orice dubiu.
Decat sa dai cu bata in balta, mai bine taci.
Sunt si alt emotive, emotiile, frica.
Cum ai spus si tu, si tacerea e un raspuns, e amuzant ca majoritatea inteleg mai bine tacerea decat vorba.
Cam atat am avut de scris.
Eu tac din a doua varianta. Simtindu-ma singur si neglijat, ma gandesc ce rost ar avea? Am incercat de multe ori sa vorbesc, dar vorbele mele tot timpul au trecut pe langa si am mai fost si inteles gresit de multe ori. Deci tac si din primul motiv.
Tacerea este intr-adevar din aur, dar si vorbitul este foarte pretios, cuvintele avand uneori o semnificatie mai mare decat faptele in sine! Si daca taci mult prea mult, ocaziile unice din viata ta pot trece pe langa tine si nici macar sa nu-ti dai seama!
Vorbeste cand trebuie si taci cand trebuie, vei avea de castigat multe astfel.
Iti jur ca as fi ales tacerea, daca in secunda urmatoare n-as fi gasit un al patrulea posibil raspuns/motiv la intrebarea ta.
Cu liniuta:
- Uneori alegem tacerea dintr-o teama (justificata sau nu), de ridicol.
E corect? Ca pe mine m-a apucat deja frica si nu-mi da drumul lesne...
Nu prea sunt omul citatelor, dar pe ăsta chiar trebuie să-l dau: "Încerc să fiu amabil, d-aia trebuie să tac tot timpul."
GenOm esti foarte amabil! Esti exagerat de amabil!
Dar amabilitatea nu-i atunci cand babele si mosii stau jos in autobuz?
(Inseamna ca am invatat citatele pe sarite, ufff)
O altă fațetă a amabilității e și atunci când singurul răspuns pe care-l poți scorni la aberațiile cuiva e o insultă binemeritată, venită din suflet, dar tu te abții să-l dai, fiindcă poate e o persoană apropiată, pe care nu vrei s-o faci să se simtă prost.
Vezi? N-aveam de unde sa stiu asta caci persoanele care abereaza imi sunt indepartate, in vreme ce acelea apropiate nu abereaza deloc. Bine, dar la faza asta si eu sunt amabila, adica babele sa stea jos.
Mi-a fost semnalat un "tring" la bibilică, cu întârziere. În tot cazul, eu propun să schimbăm "TPU" în "Leo spune lucruri trăznite..."
Ești o fericită, în cazul ăsta. La unii, legături de genul sunt făcute prin sânge.
Nu spun lucruri traznite. Cel mult, nu tac. Dar ce sa fac daca tacerea e de aur si mie nu-mi place aurul? Poate daca tacerea ar fi 
de supa de linte, de pastrav fript cu portocale, sos de soia si coriandru, de mici cu mustar....as alege sa tac de placere.
Afirmatia de la 13:45 am votat-o cu inteligent pentru ca n-am inteles-o.
(deci poti redenumi TPU, dupa cum ziceai)
Bai GenOm vreau sa-ti testez amabilitatea, esti un zmucit.
Pentru ca tacerea e de aur! Si, cum ai spus si tu, uneori, poate consitui unul dintre cele mai bune raspunsuri care le poti da, sau unul dintre cele mai rele, si, poate, vei fii inteleasa gresit. D-sta, totusi, tacerea nu e de aur in toate momentele!
Eu tac pentru ca, desi pot spune ca ma o viata fericita, totusi sufletul meu nu e roz. e mai mult. rosu si negru. alg sa tac pentru ca imi spun ca nu are sens sa vorbesc, nimeni nu ascutlta adesea...
Depinde daca persoana respectivă imi este drag(ă) voi vorbi in consencinte daca este de bine voi vorbi daca este de rau / sa-i fac rau NU VOI VORBI.acu daca nu il inghit / o inghit nici cu "cola" il voi distruge in "vorbe"
Deaceea alegerea este simpla!
Cand cineva te intreaba ceva si tu nu raspunzi poate fi luata tacerea ca si un raspuns dar mai este o posibilitate...sa nu te bage in seama sa te ignore...
"Silence is golden when you can't think of a good answer." (Muhammad Ali, box champion)
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
