Fuga dupa bani, eu o vad ca fuga dupa moarte.De ce spun asta? Pai in ultima vreme de cand stau acasa si nu am nimic bun de facut (21 de ani, fara job deoarece traiesc intr-un oras micut si cu rata somajului crescuta pana la cer) ma uit in jurul meu cand merg prin oras si ori nu vad pe nimeni pe strazi (nici macar tineri de varsta mea sau mai mici, ma intreb ce Dumnezeu fac in casa deoarece nu te costa nimic sa iesi la o plimbare.ok ei spun ca invata de fapt sa fim seriosi "o freaca" pe facebook.). Cand trec rareori pe langa niste oameni, ii prind tocmai cand ies de la lucru si stiti despre ce vorbesc? Exact, despre lucru.Despre cum sa faca mai multi bani stand peste program, pierzand toata ziua. ajungand acasa, mancand si somn (a doua zi acelasi lucru inclusiv in weekend). Asta sa fie viata? Sa devin roboti fara sa ne dam seama? Muncim ca sa traim sau traim ca sa muncim? Eu cred ca a doua varianta dupa cum vad.Eu nu vad asa viata, stiu ca pot mai mult de atat, vad viata atat de simpla (probabil cum o vedea omu primitiv) da, poate sunt scazut mintal ca gandire la nivelul unui om primitiv dar nu stiu de ce vad deasupra omului de zi cu zi care crede ca, trage toata viata pentru un viitor mai bun (nu prea cred asta, asta e doar o scuza, o motivatia falsa). Familii sau copii care pleaca prin strainatate educati la randul lor sa aiba o viata de robot sperand la comoara de la capatul curcubeului.Da? Ei bine, DA.Sunt sigur de ceea ce spun, ceea ce vad ca se intampla.Asta nu e viata, e un rahat care noi l-am facut singuri (noi, omenirea).Ok tinere copil care citesti asta si esti prin Londra la lucru sau in tara. daca ai timp sa citesti prostia mea care am scris-o, invata ca esti om nu robot.

Ideal este ca munca pe care o depui sa fie o placere care sa iti aduca venituri de un nivel care sa iti permita sa nu te gandesti la ziua de maine cu ingrijorare.
Asta este situatia ideala si, cu siguranta, printre noi exista si asemenea exemple.
Cei mai multi, insa, muncesc din greu pentru niste sume derizorii!
Stii ca pe alocuri te invidiez ca ai timp sa ii judeci?!? Eu nu prea mai am timp...cred ca ma aflu si eu in spatele unuia care judeca...cred ca sunt in spatele tau, de fapt!

Aşa, şi vrei să stăm toată ziua acasă? Hai să plece şi doctorii acasă şi să nu mai lucreze pe ture de noapte. Ce dacă sunt cazuri grave atunci? Lasă-i să moară! Doamne fereşte de aşa ceva! Tu realizezi că nu te ţine nimeni legat şi că poţi sta acasă cât vrei? Pentru ce munceşti în viaţa asta? Pentru familia ta şi pentru ceea ce o să le laşi moştenire copiilor tăi. Buncii noştri au tras la sapă toată viaţa şi se plâng? Ai încercat să te angajezi altundeva în afară de zona unde locuieşti? Nu mai sunt vremurile când mureai de foame şi erai obligat să pleci în armată. Crezi că era mai bine pe vremea lui Ceauşescu? Să primeşti o jumătate amărâtă de pâine? Îţi poţi găsi un loc de muncă dacă te străduieşti.

Ai prins tu un pic de adevar acolo, dar as vrea sa te intreb ceva. Daca tu la 21 ani nu faci nimic, de unde ai bani de mancare, de platit utilitati (netul asta si calculatorul de pe care ne scrii cuvintele astea cu ce le platesti? ), de unde ai bani de haine si intrebarile pot continua.

Tie iti e usor sa zici treburile astea, dar oamenii aia pe care ii auzi vorbind doar despre munca si bani au alte griji.

In timp ce tu iti faci grija ca lumea munceste prea mult, ei isi fac grija ca nu vor avea cu ce sa cumpere de mancare si cu ce sa plateasca facturile si cu ce sa ii intretina pe cei ca tine. Probabil si parintii tai (sau cine te intretine pe tine) isi fac aceleasi griji

Este adevarat ceea ce spui tu, dar pentru a trai fara a fi robul banului, trebuie sa-ti permiti acest lucru.

In mare parte ai dreptate, suntem sclavi banilor, dar eu unul zic ca noi facem bani, nu ei pe noi cum pare a fi acum.
Trebuie sa muncesti ca de... trebuie sa traiesti si cum s-a mai spus si mai sus, fara bani nu faci nimic, dar nici sa devii obsedat de facut bani nu e o solutie.
Ideal ar fi sa stii ce sa faci cu bani, sa stii cat sa cheltuiesti cat sa intreti, cat sa investesti, sa ai un job bun care sa iti faca placere, dar aici e problema, majoritatea cauta doar joburi bineplatite si ajung sa devina "roboti".
Bani, cum or fii ei, mai multi mai putin daca stii sa fii chibzuit ajung si vor ajunge mereu, dar asta depinde de fiecare.

nu e nimic in neregula cu faptul ca vor bani. toti vrem, hai sa fim sinceri. fiindca fara bani nu faci mai nimic in ziua de azi. trebuie doar sa nu te lasi prins in rutina asta zilnica "scoala/lucru, acasa, mancare, spalat, somn" fiindca ori la un momentdat cedezi, ori devii un robot, asa cum ai spus si tu
alta chestie pe care n-o inteleg e depresia asta care i-a apucat pe toti (majoritatea fiind tineri), care pana la urma vine mai in toate cazurile de la sedentarism, nu are rost sa zicem ca omul respectiv n-are nicio vina, "saracul". viata e frumoasa daca ti-o faci tu, poate suna banal, dar asa e. nimeni nu te opreste sa faci anumite lucruri, sa fii fericit. dar la fel nimeni nu te impinge de la spate. trebuie tu sa iei intiativa
si ca sa inchei asa intr-un mod profund, "lipsa banilor e radacina tuturor relelor" - mark twain