Http://www.ziare.com/articole/orgoliul+in+dragoste
uite aici :d
Orgoliul este creierul luptei pentru rolul de lider
Se spune ca in orice cuplu, unul din parteneri are o personalitate mai puternica. Cu toate ca este o exprimare cam transanta, exista un dominator, acela care dicteaza drumul. De multe ori insa, orgoliul este cel care duce la o lupta pentru suprematie, chiar si in relatie.
Intr-o viziune ideala, in viata de cuplu nu ar trebui sa fie loc de asemenea termeni. O pereche armonioasa ar trebui sa functioneze pe principiul egalitatii, intelegerii si al acordului comun. Priviti in jur si spuneti cate din cuplurile pe care le cunoasteti au parte de asemenea relatie. Probabil ca foarte putine.
Cu cat suntem mai orgoliosi, cu atat mai mult vom lupta pentru a fi in pozitia de lider in relatiile pe care le avem. Uneori, orogliul poate orbi chiar mai mult decat dragostea, in asa fel incat sa uiti ca o relatie presupune si compromisuri. Este un actor negativ pe aceasta scena, care, mai devreme sau mai tarziu, provoaca frictiuni. Se spune ca ce se aseamana se aduna, dar persoanele orgolioase nu fac parte din fan clubul altor persoane orgolioase. Va puteti imagina cam pana unde se poate ajunge daca se intalnesc doi oameni la fel de interesati de egoul si de statutul lor?
Daca macar unul dintre ei nu invata sa cedeze din cand in cand, lucrurile nu au cum  evolua spre bine. Pe masura ce luptele se aduna, batalia devine tot mai tensionata. Si relatia la fel. Asa ca, daca e o situatie in care nu e recomandat ca cei ce se aseamana sa se adune, asta e una dintre ele.
Orgoliul poate produce probleme de comunicare in cuplu. Asta pentru ca, in ciuda faptului ca isi observa greselile, o persoana orgolioasa prefera sa nu le recunoasca. Si asta din teama de a nu parea vulnerabila. Prefera sa adopte o atitudine ofensiva, prin care atacul asupra celuilalt sa camufleze propriile nesigurante.
Poate fi orgoliul un personaj pozitiv?
Depinde. Intre a fi demn si a fi orgolios exista o mica diferenta. Si asta e trasata de limitele pe care le intreci sau nu in manifestarile mandriei tale. Nu e nimic rau daca doresti sa iti mentii demnitatea intacta, pentru ca e una din trasaturile care ne definesc in relatiile cu ceilalti. Dar daca  ataci gratuit pe cel de langa tine, doar pentru a-ti ascunde tu scaparile treci mai departe de pastrarea intacta a demnitatii tale.
Orgoliul, ca multe alte lucruri din viata noastra, trebuie dozat. Cu atat mai mult cand e vorba de relatiile noastre. Si chiar mai mult atunci cand e vorba de cei pe care n-i dorim alaturi pe termen lung.
Nu am intalnit persoane orgolioase doar egoiste si nesimtite. Orgoliul inseamna aceea persoana care se crede superioara celorlalti si ii pasa de ea mai mult si se crede perfecta in orice face. Ingamfata, se crede mai desteapta ca ceilalti.
Orgoliul este scutul protector al arogantului, asa cum scutul omului superior e demnitatea.
Orgoliul apare atunci cand incepem sa ne facem o idee de tot ceea ce ne inconjoara, cand noi ne impunem noua anumite reguli si limite peste care nu am fi incapabili sa trecem fre-o data.
Ex: Ai facut doua mastere si astazi te trezesti ca momentan ai ramas fara servici, totusi trebuie sa-ti mentii familia, momentan primesti o ofera de lucru dar in care esti platit mai putin cu 30% ca in postul anterior, un om cu orgoliu nu i-ar pasa ca trebuie sa isi intretina familia ar pune inainte familiei, principiile lui si nu l-ar accepta.
De multe ori lumea confunda orgoliul cu demnitatea, ele avand in comun doar faptul ca amandoua au ca baza niste principii despre viata, dar diferenta e ca orgoliul iti ofera niste principii false si infantile.
anonim_4396 întreabă:
CristiMarincas întreabă: