Oh, pe dracu.
M-am saturat de persoanele astea care vin si raspund la intrebari de genul prin "Stai linistita iubita, o sa fie bine" sau "vai, dar nu ai de ce, viata e frumoasa!"
Viata e de rahat, punct.
Vrei sa-ti dau un exemplu de zi din viata mea, ca sa-ti dai seama cat de bine te inteleg?
E usor, ma trezesc dimineata, imi dau seama ca sunt un gunoi pe un pamant plin de gunoaie, creierul meu incepe sa gandeasca ca nebunu, si greu pot sa-l opresc, ma gandesc fix la ce-mi face rau, am o starea nasoala pana seara, iar seara, creierul meu se decide sa gandeasca si mai mult.
Stiu cum e, pentru ca si mie mi-au trecut prin cap destule, bautura, tigari, droguri, sinucidere, dar aparent, inca rezist.
Viata e grea, si n-ai ce face, cine duce o viata linistita, si fara de probleme, bravo lui, ma bucur pentru el, noi nu suntem asa.
Dar iti pot spune o singura chestie. Nu merita sa mori.
De ce?
Ce gasesti dupa? Rai? Iad? Cine-ti garanteaza macar ca gasesti ceva dupa? Cine iti poate spune ca moartea nu inseamna un somn, fara vise, in din care nu te mai trezesti?
Nimic, vid, intuneric, fara simtire, fara gandire, nada.
Si pentru ce, pentru ca viata decide sa ne dea tot ce-i mai greu, si sa-si bata joc de noi? Hah, doar lasii se sinucid.
Se spune ca cei care primesc cele mai grele poveri, ajung cel mai departe, pentru ca pe parcurs, devin din ce in ce mai puternici, iar la final, nimic nu-i poate oprii.
Te inteleg, mai bine ca oricine, mi-am petrecut ultimii 9 ani din viata in depresie, si in durere, si totusi nu am facut nimic din ce am gandit sa fac, si de ce? Pentru ca nu sunt un las, pot sa infrunt viata fara ajutor.
Repet: Viata este de rahat, suferi constant, razi doar pana cineva te face sa plangi, apoi plangi pana cineva te face sa razi, si dupa iar razi pana cineva te face sa plangi, si tot asa.
Asta este viata, o duci bine pana apare raul, care dureaza mult mai mult, si de ce? N-am idee, probabil cineva, undeva, se joaca cu noi, doar pentru ca n-are ce face, si vrea sa vada cat rezistam.
Te inteleg, asta e, n-ai ce face, decat sa continui sa lupti.
Cerceteaza starile in care te aflii, vezi cum te simti, si cum poti devenii cat mai imun la chestia asta.
Eu acum ma simt ca dracu, si totusi sunt aici, scriind. De ce?
Pentru ca merita sa fac altceva? Ce? Sa plang? Sa tac si sa sufar?
Hah, de parca asta ar rezolva ceva.
Toti suferim, nu avem ce face, ideea e cat de mult putem duce, si cat de mult putem lupta.
Stau si reflectez,de fiecare data cand am astfel de ganduri imi concetrez gandirea spre a compune texte de dragoste,timpu trece, asa trec si gandurile mele zilele, noptile, numai eu stiu cum treceau noptile la munca, un pachet de tigari o sticla de cola 3 4 plicuri de nes,urmaream luna,ma simteam singur, dar parca cineva ma privea de sus.O fi fost speranta care zbiera in gura mare' lupta lupta nu te lasa '? Capul sus, privirea inainte, cat traiesti inveti, gandirea pozitiva ajuta.
Esti fata? cati ani ai? ee nu e adevarat ca nu ai pe nimeni, ai parintii care te vor sustine tot timpul..prietenii da ar fi firesc sa te dezamageasca uneori da nu trebuie sa te gandesti la chesti gen,, sinucidere,, nu poate sa ti se fi intamplat ceva asa de rau.pup
Da, am 17 ani.
Trm mesaj si vorbim daca vrei pe mess sau orice
Buna,
Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro
Asteptam sa te ajutam!
Ar trebui sa realizezi cat de incredibila este libertatea mentala. Ca individ esti liber sa pastrezi orice gand iti imaginezi, si in mod liber sa iti transformi viata intr-un iad depresiv daca esuezi sa intelegi puterea ta. Indeparteaza-ti atentia de la asemenea ganduri negative si concentreaza-te pe ceea ce doresti chiar daca singura optiune viabila este de moment in imaginatia ta. Lasa-ti imaginatia sa devina refugiul privat al gandurilor pozitive. Foloseste imaginatia creativa pentru a intra in starea de bine indiferent de circumstantele externe. Daca vrei sa schimbi o realitate urata exterioara in primul rand trebuie sa modifici realitatea interioara. Pe masura ce te vei concentra mai mult pe gandurile pozitive iti vei petrece mai mult timp simtindu-te bine iar depresia (caci despre asta este vorba) curand va disparea. Este o consecinta evidenta a petrecerii timpului gandindu-te la ceea ce te face sa te simti bine si sa te gandesti cat mai putin la ceea ce te face sa te deprimi.