| Denysuka14 a întrebat:

Hey TPU:

Hey am o poveste inventata de mine pentru voi sper sa va placa avand in vedere ca e cam mare.Am inventato acum cativa ani si nu am mai fol mult timp dar uite-o va place?

Mai pana anul trecut nici eu nu credeam in fantome. Povestea asta desi nu era povestea vietii mele mi-a schimbat radical felul de a gandi.
La tara, langa casa noastra locuia o femeie destul de invarsta pe care o chema Elena.
Locuia intr-o casa darapanaata cu o curte mare si neindrijita. Avea niste obiceiuri foarte ciudate iar la prima vedere parea chiar stranie.Statea toata ziua in casa cu usile incuiate si cu perdele negre trase peste fiecare geam mai putin la ora 13:13 cand lua ceaiul in fata portii de una singura si avea obiceiul sa puna la masa 13 scaune farfurii tacamuri chiar daca,cum am spus, ea era singura. Ceilalti copii s-au multumit sa creada ca e nebuna, iar pentru o vreme acelasi lucru am crezut si eu dar nu eram pe deplin convinsa.
Intr-o zi eu si Lara (o prietena a mea ) ne-am hotarat sa mergem si noi la ceaiul de la 13:13 ca sa vorbim cu ea.
A doua zi la 13:20 ne-am apropriat de ea si i-am spus buna ziua.Ea ne-a raspuns foarte calm sip area chiar foarte fericita ca am venit.
Eu: -Buna ziua.
Elena: -Buna ziua. Ce va aduce pe aici?
Lara: Am vayut ca mereu luati ceaiul singura si voiam sa stam cu dumneavoastra daca nu va deranjeaza.
Elena: Eu nu ma simt singura, dar daca vreti sa luati ceaiul cu mine eu va poftesc cu drag.Merg sa va aduc scaune si revin imediat.
Eu: -Dar sunt deja destule scaune ba chiar in plus!(plecase atat de repede ca nu a ami auzit)
La scurt timp apare cu doua scaune si dupa ce ne serveste cu ceai Lara intreaba:
- Dumneavoastra aveti copii?
Elena: -Nu, din pacate nu, logotnicul meu a murit intr-un accident de servici si …nu am mai gasit pe cineva ca el nici pana in present.
Lara:Ce trist! Logotnicul duneavoastra lucra in armata?
Elenabig grine fapt era muzician.In timpul unui concert a fost un incendiu in bucatarie.Toti oamenii apucasera sa iasa dar Albert,caci avela era numele sau a ramas sa ajute o fata peste care cazuse cortina. Fata a iesit pana la urma dar el nu.
Eu: -Groaznic, cred ca va este foarte dor de el!
Elena:Mi-a fost la inceput, dar pe zi ce trece il simt din ce in ce mai aproape.De fapt mi-am dat seama de urmarorul lucru conteaza doar ce vrei sa privesti.Ei bine fetelor,multumesc ca ati venit dar s-a facut tarziu iar parintii vostiri cred ca va asteapta, sper sa mai veniti pe la mine.
Lara: Desigur!
Eu:O seara frumoasa!
Elena: La fel!
Am stat toata noaptea cu ochii pe peretii gandindu-ma la ziua asta.
Elena parea o doamna normala si calculata dar cateva lucruri, ei bine m-au tinut treaza.
Acele raspunsuri chiar seci :eu nu ma simt singura pe zi ce trece il simt din ce in ce mai aproape conteaza doar ce vrei sa privesti pareau destul de intelepte dar in combinatie cu faptul ca desi erau 13 scaune la masa ea s-a dus sa mai aduca inca 2 pentru noi devine chiar straniu.Asa ca am facut un plan.
La ora 7 dimineata cum pur si simplu nu mai aveam stare, m-am dus sa vorbesc cu Lara. Stiam ca daca ciocan la usa mama ei o sa-mi pua 1 milion de intrebari pentru ca venisem la ora aia asa ca am sarit pe geam si am trezit-o cat de usor am putut.
-Psst Lara trezeste-te ca vreau sa vorbim!
-Esti nebuna! Ce cauti la ora asta! Tu nu ai somn si vrei sa-mi bantui si mie visele?
-Serios!
-Hei visam ca il sarutam pe cel mai dragut baiat din scoala mea. VREAU INAPOI!
-Nu conteaza pentru ca am ceva impotant sa iti spun.
-Ti-a luat foc casa si vrei sa chem pompierii?
-Aaa..nu
-Zombii-extraterestrii ataca satul?
-Nu!
-Atunci mai poate astepta pana la 10 jumate.
-Nu pentru ca pana atuncu o sa-mi piara curajul
-Sa ce?
-Ieri cand am fost la d-na Elena nu ti-a parut nimic ciudat?
-Ba da dar ce ai de gand?
-Dupa ce ai plecat am ramas sa o ajut sa stanga masa si scaunele.
-Si?
-Am intrebat-o de ce nu prea iese din casa si mi-a raspuns ca ziua prefera sa doarma iar noaptea scrie romane de dragoste.Deci in timpul zilei ne putem furisa ca sa investigam.
-Ai innebunit de tot?! Ce sa investighezi?
-Totul pare dubios.In plus ai o idee mai buna oricum ne plictisim
-Adevarat dar cum facem?
-Simplu si usor, intram in casa si vedem apoi.
Si asa am si facut cam pe la ora 6 dupa-amiaza am sarit gardul dupa care am intrat sarind geamul din living.Casa arata infiorator! Praful era de 2 degete,soareci morti, panze de paianjen, si un miros greu de moarte.Ma simtea ca intr-un cimitir.
-Aia sunt?! Grozav mai lipsesc serpii si fantomele si o sa fim intr-un film de groaza. Spuse Lara speriata.
-Musca-ti limba! ca eu nu plec orice ar fi.
Am cautat indicii peste tot in living dar nu am gasit nimic asa ca am urcat la etaj.
La etaj am dat de un hol imens si intunecos cu 6 usi pe fiecare parte (gen scooby-doo).
-Acum ce facem geniule? O sa stam sa cautam in fecare camera? In celmai rau caz intram fix in camera Elenei.Sa te vad atunci.mi-a reprosat Lara.
-Daca o trezim ii spunem ca am venit sa vorbim cu ea.
-Da sigur si tu chiar crezi ca o sa ne creada?
-Mai vedem,acum treci la cautat!
Dupa "schimbul de idei" am intrat intr-o incapere ce parea a fi bucataria. Totul era si mai dezordonat,rame de tablouri spatre vopseaua cazuta de pe pereti iar pe masa zacea un voal alb plin de panze de paianjen.
-Ce-i aia,o perdea? Spuse Lara putin ironica
Ne-am apropiat de ea am rascolit-o pe toate partile si am tras o concluzie.
-E o rochie de mireasa!
-Amy(eu), probabil trebuia sa o poarte la nunta dar nu a mai apucat.
-Dar ce naiba cauta in bucatarie?!
Im continuare am cautat dar nu am gasit decat o pereche de pantofi ci un toc rupt, asa ca am intrat in urmatoarea camera.Era un dormitor. Langa usa atarna un portret al unui om destul de inalt, saten cu ochii verzi imbracat intr-un costum de piele cu o chitara.Langa pat era o noptiera cu o oglinda mare, un pian, o chitara bass (cea din portret ) si un birou.
-Ce frumos era Albert!-a spus Lara
-Da cred ca asta era dormitorul lui.Aici sigur gasim detalii.
-Cauta in birou cat verific eu partiturile de pian.
Dupa 20 de minute am pus toate lucrurile importante pe pat. Fara sa puc sa le asez bine Lara zise :
-Ce frumos! Toate partiturile sunt cantece de dragoste.Chiat si Elena canta.Ba chiar isi scriau cantece unul celuilant.
-Eu am aflat totul despre ei.Aaaaa si am gasit si tocul pantofului din bucatarie.
-Pai... spune.
-S-au cunoscut de pe vremea cand ea nu isi descoperise inca talentul la muzica din cauza mamei ei (si mama ei a fost cantareta in tinerete da a avut un accident nefericit si nu a vrut ca fica ei sa treaca prin acelasi lucru).La inceput a fost foarte greu deoarece a trebuit sa cante fara ca mama ei sa stie.Si nici dragotea lor nu a fost prea usoara la inceput.
-In ce sens?
-Ma rog nu o sa stau sa iti spun toata povestea acum,e totul in acest jurnal(odata cu un teanc de poze si partituri neterminate am gasit si jurnalul ei de cand era tanara)
-Bine dar daca voiam sa stim lucrurile astea puteam sa o intrebam chiar pe ea, nu rezi?
-Stiu eram curioasa sa vad daca fantoma lui e inca in casa.As vrea sa ne dea un semn.Am atatea intebari sa ii pun!
Dar tu ce cantece ai gasit pe pian?
-Poi restul sunt chiar siropoase dar asta doua chiar imi plac "Cu gandul la tine" si "Modul nostru"
-Chiar sunt frumoase!
-Amy,tu ai o voce minunata,sa vedem cum suna melodia ca eu nu inteleg din notele muzicale. Canta la pian!
-Nu nu e o idee buna!
-Hai, nu-mi spune ca iti e rusine!
-Oh, bine, dar doar putin!
...In timp ce cantam poza din tablou a aprut parca "proiectata"pe toata oglinda
-A ..Amy uite!
-Ce?

-Amy, mie imi e frica.
-Probabil incearca sa ne spuna ceva!

-Aammm noi am venit sa...
-Nciun aaaa! Vreau sa stiu ce doanme-iarta-ma cautati in casa mea!
-Stati, de fapt noi venisem sa vorbim cu dumneavoastra dar nu v-am gasit nicaieri...si am intrat in camera asta apoi a aparut fantoma lui Albert si a spus Lara cu o fata vinovata
-Fantoma lui Albert,chestiile astea nu exista, probabil ca vi s-a parut
-Bine ne pare rau dar dar putem lua macat piesele astea doua...,imi plac foarte mult
-Amy,le poti lua atata timp cat promiteti sa nu mai intrati in casa fara acordul meu
-Am inteles
Dupa ce am plecat din casa Elenei am mers la mine ca sa vedem ce vom face
-Gata Amy,am mers prea departe cu asta,eu propun sa nu mai intram niciodata in casa ei
-O haide,pe tine nu te pune pe ganduri tot ce s-a intamplat acolo?! Oglinda si cantecele si tot.
-Da de fapt imi spune ca a fost o idee rea de la inceput.
-Glumesti, nu putem renunta acum cand suntem asa aproape.
-Aproape de ce? Aproape sa o incurcam rau de tot.
-Nu ai vazut ca a incercat sa comunice cu noi poate daca va crede si Elena vor putea fi din nou impreuna!

-Tu te auzi ce spui? Impreuna? El e o fantoma iar noi nu suntem in filme!
-Ok,te cred te-ai speriat dar nu trebuie neaparat sa intram in casa Elenei,ci putem sa o invocam aici diseara.
-Scuze,poate sunt eu nebuna dar mie imi e frica de moarte!
-Oh termina, daca ar fi vrut sa ne omoare, ar fi facut-o cand a avut ocazia...in plus ne-a lasat si cateva indicii,te roooog pentru mine!
-Bine dar doar ca acum imi e prea frica sa ma duc acasa
-Mersi mersi mersiiiiiiiii!
-Ok tu esti cu planurile ce ai de gand sa facem?
-Pfff stai sa ma gandesc.
Am gasit...le cantam pe amandoua pe rand si vedem ce se intampla!
-Aha,dar pianul tau e jos in living unde sta tatal tau la tv.
-Nu e bai, asteptam pana se duce sa se culce!
>
-Cat o sa-l mai asteptam pe tatal tau?
-Nu ai auzit pana se duce sa se culce.
-Doarme deja de o ora, nu cred ca mai pleaca nicaieri! Du-te si trezeste-l!
-Nu se presupune ca noi ar trebiui sa dormim la ora asta!
-Hai afara asa putem face un fel de spiritism... si putem pregati mai multe
-Poi da.Chestia asta doar il "trezeste "sau ceva de genul dar noi trebuie sa vorbim cu el,ar trebui sa luam mai multe detalii in calcul. Poate putem sa combinam intr-un fel o sedinta de spiritism cu muzica asta...
-Ce o sa cantam incantatiile?!
-Eu nu glumesc.
-Bine bine ok! Si mie mi se pare o idee buna doar ca pari putin crispata si vreau sa te inveselesc putin.
-Adevarul e ca sunt ingrozita,dar pe cat sunt de speriata pe atat sunt de entuziasmata daica cand ai ocazia in viata sa traiesti asa ceva,ma simt ca Sherlock Holmes.
-Deci mergem? Unde?
-In camera ta.
-Se pare ca ne intoarcem de unde am plecat!
-Deci suntem in camera,spune
-Poi ideea e urmatoarea :Mergem cat mai aproape de casa Elenei si facem acelasi lucru ca la spiritism, doar ca in loc sa spunem ceva de genul…"chem un spirit,bla,bla, bla" cantam, adica canti refrenul fiecarui cantec apoi vedem ce se intampla.Si vom face asta la 01:13
-Mmm…bun plan.
Ne-a luat ceva timp sa pregatim totul dar am fost gata cam pe la 01:02.
Cu cat treceau minutele deveneam din ce in ce mai agitata. Oare va merge? Era singura intrebare ce o aveam in cap.Priveam pe pereti fara sa ma misc si cu fiecare secunda car trecea imi era din ce in ce mai frig.La un momentdat simteam pur si simplu ca inghet…pana cand am auzit o voce ca un ecou "-Amy hai, trebuie sa mergem!"-era Lara.
Dupa ce am coborat, fix cand sa ies pe usa m-am oprit brusc in prag de parca aveam o presimtire rea.
-Amy,ce faci?
-Nimic, haide!
-Multa presiune, prietena incepi sa cedezi nervos!
-Termina, mi-e doar somn!
Ajunse in curte am aranjat lumanarile si tot ce mai trebuia dupa care Lari spuse mai in gluma mai in serios :
-Hai sa o facem si pe asta, ori devenim legende ori…o sa ni se faca coliva!
-Nu puteam sa o supun mai bine!
Ne-am asezat comod jos si am inceput sa cant iar Lary astepta cu inima-n dinti.Am chemat spiritul cam 15 minute dar nimic.Incepusem sa credem ca totul a fost in zadar,cand deodataLumina de la lumanari incepe sa palpaie usor iar instictiv, si eu, si Lary ne-am uitat in sus de parca asteptam sa se intample ceva.Cand ne-am mutat inapoi privirea spre pamant lumanarile erau topite paharul (pe care il foloseam pentru "spiritism") era spart iar partiturile disparisera.
-Lary, iti arde de joaca?! Unde ai pus partiturile?
-Mda, la ora asta asa mi-a venit mie sa ascund pariturile sa imi folosesc "puterile magice ", adica acelea pe care nu le am ca sa topesc lumanrile si sparg un pahar! Gandeste genius!
-Ai dreptate e stupid! Dar asta inseamna ca ….
-Dar…
Lary nu am mai apucat sa isi continue fraza pentru ca doua secunde mai tarziu am vazut o lumina obituare de culore verde ce imi venea drept in fata!
Ceva mai tarziu m-am trezitin pat intr-o camera cu preti albi si vechi, arata ca…un soi de laboator cu multe hartii aruncate pe jos.
Dupa ca cateva minute am constatat ca Lary era langa mine. Dormea pe un alt pat legata de el cu o curea(ciudat rau de tot! O_o)si…se pare ca SI EU ERAM LEGATA IN ACELAS FEL!
Am desfacut cureaua si am inceput sa cotrobai peste tot in speranta ca voi afla unde sunt.Am cautat vreo 15 minute dar nimic.Si cel mai rau ma speria gandul ca Lari nu are degand sa se mai trezeasca
Pana la urma chiar incepusem sa cred ca am murit.Nu stiam ce sa may fac eram pur si simlu disperata chiar nu imi aminteam nimic in afara de lumina aia verde.Incepusem sa ma plimbam dintr-un colt in altul al camerei incercand sa-mi adun gandurile cand… de aude un sacrtait.Era usa. Si pe usa intra Elena cu o patura si ceva medicamente
Cum…nu inteleg!
Cum a intrat Elena se opri langa usa,fara sa spuna nimic dar cu o privire dezaprobatoare pe fata
-Nu te uita asa la mine, spune-ni ce caut aici! Am contiunat eu.
-Pai…sa vedem, am iesit in jurul orei 4 dimineata sa iau niste aer cand am vast doua fete care dormeau in curte. Le cunosti cumva?
-Ha ha nu e amizant! Tot nu imi aminteam ce cautam acolo
-Cum nu intelegeam de ce dormeati in curte printe cioburi si harti imprastiate am intrat pe poata din spate sa vad ce faceti dar nu va trezeati cu nici un chip si vazusem partiutirile de la mine impreuna cu plansele pantru spiritism deci e clar ca ati facut voi o prostie.Ca sa fiu sigura ca sunteti bine v-am adus aici…iar inceputul cred ca o sa mi-l spui tu.
-Bine doar lasa-ma 10 minute sa imi amintesc. Apopo, unde suntem?
-In subsol.
-Stai, stai! De ce ai nevoie de un laborator sinistru in subsol?!
Nu mi-a mai raspuns.A iesit pur si simplu din camera
_Chiar trebiue sa imi amintesc ce s-a intamplat
Priveam spre Lara apoi pe tavan iar spre Lara(care inca dormea)si iar spre tavan dar nu gaseam nici un raspuns.
Pana la urma chiar ma plictisisem asa ca am inceput sa fredonez.
Asta m-a facut sa imi aduc aminte de partituri.Credeam ca daca la voi gasi poate imi mai amintesc cate ceva, asa ca am inceput sa le caut.
Ei se pare ca erau puse chiar langa mana mea(ironia sorti).
M-am uitat la ele cu o privire tampa pe fata cam 2-3 minute dupa care insfarsit ceata din capul disparuse.Mi-am amintit tot ce facusem in acea searaa urmaqnd un raspuns sec:
_Hmmm… are sens.Iar acum mai vorbesc si singura.
Si am urcat sa o caut pe Elena
Am urcat scarile si am urcat printr-o trapa care ducea in living.
-O trapa in podea?! Cumde nu am observant asta? Si de ce vorbesc din nou singura?
Mda… am cautat in buctarie si in curte dar nici urma de Elena.Mai lipsea sa caut la etaj.Am stat si am cautat in toate camerele dar Elena era in dormitorul lui Albert.
-Si…cat ai baut ca sa stai asa de mult sa iti amintesti ce ai facut aseara!(spuse ea ironica)
-Ehh un fleac doar vreo doua sticle de vin.
-Interesant J). Bine lasand gluma la o parte chiar vreau o explicatie.
-Daca iti spun nu o sa intelegi asa ca va trebui sa iti spun povestea de la inceput.
-Ascult
Dupa ce i-am explicat toata "sarada" si motivul pantru care eram in curte ea a raspuns,parca deloc surprinsa:
-Doamne ce va mai trece prin cap! Si, ati reusit ceva pacalindu-ma si facand numai ce va taie capul?
-Cred ca nu, dar acum nu o sa-mi ti o predica nu?
-Sigur ca nu.
-Bine dar, e ceva ce nu inteleg, ce a insemnat Lumina aia verde?
_Pai daca ai facut atatea ca sa afli ce era ciudat in viata mea, ei bine o sa iti spun …dar te avertizez e o poveste lunga.Deci…
-Uite chiar vreau sa stiu povestea defampt de asta sunt aici,dar am uitat de cineva.
-Asa e! Saraca Lary cred ca e ingrozita!
Si am cobort repede la subsol.
Cand am intrat biata Lary statea ghemuita pe masa cu lacrimi in ochi si tipa:"vreau acasa"
-Bine deci printesa adormita s-a trezit insfarsit!
-Nu e delooooc amuzant! Si ce naiba mai e si locul asta?!
-Ehh poveste lunga mai pe scurt e subsolul.
-Bine Amy dar ce facem aici?
-Poveste si mai lunga, hai sa urcam si va lamuresc,(adauga Elena )
Deiciii….se pare ca acest caz se apropie de sfarsit. Elena avea sa ne spuna totul, ce se mai poate intampla…?
Am urcat sus.Ne-am asezat si am asteptat sa inceapa.
-Bine deci totul a inceput in seara in care a murit Albert.Eram pur si simplu distrusa iar gandul ca nu o sa-l mai vad nu-mi dadea pace.L-am visat 3 zile la rand si vroia sa imi spuna ceva dare nu imi dadeam seama ce. Dimineata urmatoare am gasit in camera lui o carte de-a mea cu un bilet in ea in care era desenata o cabana in padure si un nume "Georgia Lamer". Cabana aceea stiam ca o mai vazusem dar nu imi aminteam drumul spre ea asa ca nu am plecat sa o caut.Noaptea urmatoare am visat cum el imi arata drumul spre cabana. Bineinteles ca a doua zi am mers pe drumul visat.Cand am ajuns mi-a raspuns o femeie tanara care se pare ca era nepoata ei.Am rugat-o sa ma lase sa vorbesc cu ea dar mi-a spus ca nu e disponibila.Dar nu am renuntat am implorat-o spundu-I toata povestea.Pana la urma a zis"cum vrei tu "cu un zambet ciudat pe fata cea ce m-a facut sa am o presimtire rea.In casa am coborat pe scari la subsol unde erau o multime de lume si mese de parca eram la o petrecere.M-am plimbat printer ei ca sa vad daca dau de ea. Oameni de acolo imi pareau asa diferiti.La un momendat m-am impiedicat de si am cazut peste ceva.Era un sicriu.Se pare ca ma aflam la priveghiul Georgiei.Iar partea cea mau era era ca sicriul era deschis.Inca putin si o luam in brate! O.o Imi era asa de rusine toata lumea se holba la mine.Nepoata ei m-a ajutat sa ma ridic si ne-am intors inapoi in fata casei si razand mi-a spus :

-Cu siguranta ai fost sufletul petreceri!
-Care petrecere? Oricum un avertisment ar fi fost de folos.
-Nu te prinzi prea repede.Oricum daca tot ai venit pana aici o sa tea jut cu ce pot. Uite asta era cartea cu vraji a matusei.Este codat asa incat numai ea sa il inteleaga ca sa nu cad ape maini gresite.Tu trebuie sa traduci instructiunile iar restul se rezolva de la sine.Aici ai raspunsul pantru orice! Ai grija!
Am incercat luni de zile sa dezleg cartea dar nu am reusit. Limba asta e un fel de latina cu numere grecesti si unele simboluri pe care nu le inteleg.Am rasfoit cartea si am dat de o vraja care se numea "Comunicum du’ Spiritam Ω∑∏∆" sau cevova de genul.In fine cum alta optiune nu aveam am incercat sa fac vraja respectiva.Tot ce am inteles de la instructiunile vrajii a afost ca trebuie sa folosesc ceva drag al decedatului. Deftapt eu am facut cam aceeas prostie ca si voi.Am folosit partiturile ca sa fac siritisam.Doar ca am gresit si am eliberat un demon care ma chinuit vremuri indelungate. De fapt de aceea casa mea arata in halul asta.Cam acum 2 ani am reusit sa il along din casa cu o incantatie invatata de la o tiganca din orasul venin.Ma rog nu asta conteaza.Se pare ca aseara voi l-ati eliberat din nou si presupun ca sunteti si voi blestemate acum.Vedeti de ce am vrut sa va tin departe? Ca sa va apar!
-Si ce vom face? Intreaba Lara.
-Trebuie sa ma gandesc! Oricum e deja ora 8 asa ca mai bine v-ati duce acasa inainte sa se trezeasca parintii vostri.

In drum spre casa parca totul a revenit la normal parca nimic nu s-a intamplat sau cine stie poate totul va continua.

va place?

4 răspunsuri:
| Charmant a răspuns:

Da,e draguta..De ce nu iti faci un blog unde sa postezi asemenea povesti?happy

| VladHelp a răspuns:

Frumos finalul. Imi place mult. Poti trimite astfel de povesti la editorii de reviste si poate, o vor pune acolo. happy

| TheLivingProof a răspuns:

Da

| закрыт a răspuns:

Super poveste
tuturora le-ar placea daca tie ti-a placut! mie pe deo parte mi-a placut(hug)